In campiile
cele mai fertile din Romania, la 18 ani de la revolutie, majoritatea populatie
este saraca. Acest lucru sa petrecut si in SUA, unde populatia din Sudul
fertil, era in anii "50" mult mai saraca decat cea din Nord. Istoria
Sudului merita cunoscuta, ca sa ne putem da seama, despre cum sa ajuns la
saracia romanilor, intr-o tara bogata.
Putine regiuni
din lume au potentialul agricol al Sudului din SUA. Putine regiuni din lume au
fost atat de nemilos jefuite si atat de epuizate printr-o folosire nerationala
si printr-o permaneta incapacitate a omului de a se adapta la mediul
inconjurator.
Regiunea
scaldata de valea fluviului Mississippi are o lungime de 500 de mile, o
latime de 100 de mile si este tot atat de fertila ca si valea Nilului.
Peisajul zonei
in anii "50" era cel a foamei si reprezenta o mostenire culturala a
epocii de pionerat, a conditiilor coloniale si a sclaviei. Regiunea a fost
saracita ulterior, in perioda moderna, prin activitatea speculatorilor de
pamant.
Primii
colonisti din coloniile din Sud au incercat sa creeze pe pamantul Virginei o
agricultura variata. Eu au semanat culturi aduse din Europa, dar care nu
s-au adaptat prea bine Sudului. Au invatat de la indieni sa cultive
porumbul, fasolea, cartoful dulce, dovleacul, pepenele verde si fragii. Culturile
europene s-au indrodus treptat in functie de adaptarea acestora la conditiile
de mediu.
Din nefericire
acest gen de agricultura nu a fost privita favorabil de catre Anglia. O companie din Londra formata din cavaleri,
nobili, negustori si aventurieri, a primit de la regele Iacob I, in anul 1606,
dreptul de a exploata coloniile din Sud, si de a gasii o marfa solicitata la
export care sa le aduca profituri fabuloase.
Au incercat cu
matasea, apoi vita de vie, si au gasit pana la urma un produs indigen, numit
tutunul. Astfel s-a creat un sistem de mari plantatii de tutun in Virginia,
Maryland si Carolina. Pe valea fluviului Mississipii sa introdus bumbacul, iar
in regiunile de coasta ale Louisianei, cultura de baza a devenit trestia de
zahar. Marimea unei ferme mijlocii din Sud a ajuns in anul 1700 la 700 de acri.
La mijlocul
secolului al XVIII -lea, aristrocratii din Sud, aveau proprietati de 150 000 de acri. Pentru a lucra in aceste ferme in
anul 1619 au introdus sclavii negri, adusi din Africa. A inceput sa se dezvolte
monocultura cu suita lui de consecinte triste: hrana insuficienta; secatuirea
solului; sclavia; munca fortata; crizele economice; si un nivel cultural si
biologic scazut al populatiei.
Pe langa
aristrocratii mai existau aproape 2 milioane din familiile care nu poseda
pamant. Ei sunt arendasi la cheremul fluctuatiilor pretului marfii lor supuse
speculatiilor.
La inceput
bumbacul si tutunul au fost cultivate fara a se aplica ingrasaminte. Dar prin
monocultura s-a saracit pamanturile, incat au devenit necesare cantitati tot
mai mari de ingrasaminte chimice. 30% din cel mai fertil teren din Sud, sufera in
prezent de eroziune.
Dupa 1900
bancherii si grupurile finaciare din nord au cumparat in bloc fermele saracite
din Sud. Forta disponibila din agricultura a inceput sa lucreze, pe niste
salarii de mizerie, in fabricile care s-au mutat din Nord in Sud.
Arendasii cu
sculele lor vechi au fost alungati, de pe pamanturile din Sud, si au pornit in
cautarea de ferme unde sa lucreze in perioadele de campanie. John Steimbeck in
romanul "Fructele maniei", a descris acest simbol al mizeriei din
mijlocul belsugului, in care arendasii nu aveau bani sa cumpere paine copiilor
lor.
In anii
"50", au intervenit masurile federale care au dus la reconstructia
Sudului. Astfel venitul individual a crescut cu 75% in 10 ani, in
timp ce venitul national a crescut, in aceasi perioada, cu numai 56%. Nici astazi
dupa 50 de ani de la reforme, lucrurile nu s-au schimbat foarte mult in bine.
"Mahalale rurale ale Sudului sunt lucrul cel mai revoltator din SUA."
este parerea analistului american, John Gunter.
In zona
Campiilor fertile din Romania, in cei 18 ani de la revolutie se petrece acelasi
fenomen de saracie si de degradare biologica si culturala a populatie. Guvernul
SUA a intervenit in 1950 cu masuri
federale pentru cresterea venitului individual. In Romania peste 50% din
populatie traieste sub pragul de saracie, iar masurile nationale se reduc la
intalniri populiste si demagogice intre partidele politice.
Aristrocratii
romani (cu zeci de mii de ha), aventurierii, speculatorii de terenuri,
grupurile financiare si de interes din Romania, sunt tinuti in brate si primesc
aceleasi drepturi pe care le-a primit,
compania londoneza, de la regele Iacob I, in anul 1606.
De 18 ani
rescriem istoria saraciei dintr-o tara bogata, si nu invatam nimic din dilemele
Sudului american. Si asta pentruca Romania a ajunsa pe mana unor sabotori ai
economiei nationale, pentru care nu exista nici un fel de lege.
Sunt inginer
agronom, traiesc intr-o regiune fertila din vestul tarii si nu pot sa stau
nepasator la fenomenele de degradare biologica, psihica si sociala a satelor,
comunelor si oraselor mici din Campia Aradului. In calitate de consultant
agricol, nu am fost solicitat de nici un primar sau consilier local, sa-i
sprijin in punerea in practica a masurilor de dezvoltare locala, rurala sau
regionala. In schimb reprezentantii puterii locale sunt inconjurati de "asa
zisi experti" care ii invata cum sa ocoleasca si sa incalce legea.
Totusi exista o
mica mandrie nationala, pentruca am reusit sa rescriem, in 18 ani, istoria sumbra, multiseculara, a Statelor Unite
ale Americii. Nu se poate lauda nimeni, in lumea contemporana, cu asemenea
performante negative. Si asta pentruca restul lumii se lauda cu un minim de
intelepciune si nu cu un maxim de prostie. Iar aceasta prostie nationala ne afecteaza pe toti, deoarece veniturile lunare le cheltuim intr-o saptamana pe mancare si intretinere. Restul de 3 saptamani traim ca si sclavii de pe fostele plantatii ale sudului prin asa numitele "masurile de protectie sociala" oferite de o clasa politica ajunsa in fruntea tarii pe scurtaturi necinstite si imorale.
31-08-2023 Obiceiuri si traditii
Prima editie a evenimentului „Noaptea Muzeelor la Sate” va avea loc in 2 septembrie 2023 si va aduce in prim plan spatii cu valoare istorica si de patrimoniu din satele si comunele din 36 de judete ale Romaniei. „Noaptea Muzeelor la Sate” se va desfasura dupa acelasi tipar ca si „Noaptea Muzeelor”. Vizitatorii vor avea ocazia de a explora colectii si de a afla povesti cu valoare culturala si istorica, reprezentative pentru spatiul rural romanesc. Mai multe>>
26-10-2022 Obiceiuri si traditii
Nunta este un eveniment conturat in jurul unor elemente pline de semnificatie. Fiecare cuplu care alege sa se casatoreasca acorda atentie maxima modului in care arata sala de evenimente, muzicii, mancarurilor, locurilor de la mese, imbracamintii etc.. Mai multe>>
01-11-2020 Obiceiuri si traditii
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale saluta finalizarea procesului de inscriere a elementului cultural Transhumanta carpatica, parte a vietii pastorale traditionale, in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial. Acesta este un prim pas, procesul de inscriere a Transhumantei carpatice in Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanitatii UNESCO, fiind de asemenea demarat, in cadrul unui dosar multinational la care participa 10 state. Mai multe>>
31-07-2020 Obiceiuri si traditii
Cea de-a opta editie a celui mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania, Saptamana Haferland, va avea loc online, in perioada 31 iulie – 2 august, aducand in prim-plan valorile autentice si frumusetea meleagurilor din Tara Ovazului. Tematica acestui an, Traditia continua, a ambitionat cu atat mai mult organizatorii pentru a promova in mediul online cele mai reprezentative initiative din zona, dar si pentru a oferi in continuare o platforma tinerilor artisti si cel... Mai multe>>
22-05-2019 Obiceiuri si traditii
USAMV Cluj-Napoca si Muzeul Etnografic al Transilvaniei, in parteneriat cu GAL Napoca Porolissum si Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj, va invita sa participati sambata, 25 mai 2019, incepand cu ora 11.00, la manifestarea culturala ”Impreunisul – Masurisul oilor in Transilvania traditionala”, care va avea loc in Parcul Etnografic ”Romulus Vuia”, la ”Gospodaria din Maramures”. Mai multe>>
18-06-2018 Obiceiuri si traditii
In fiecare an, in preajma solstitiului de vara, calendarul marcheaza Sarbatoarea Sanzienelor care este legata de cultul recoltei, al vegetatiei si al fecunditatii. Asociatia Culturala „Patrimoniu pentru Viitor” va invita sambata, 23 iunie, orele 19.00, sa ne bucuram impreuna de traditia straveche a inceputului de vara. Vino alaturi de noi la o sarbatoare cu muzica, expozitii, ateliere si povesti, gazduita in gradina feerica de pe B-dul Poligrafiei nr. 4. Mai multe>>
07-05-2018 Obiceiuri si traditii
Pasul Huta dintre Tara Oasului si Maramures este, an de an, gazda uneia dintre cele mai stravechi datini din tara: "Sambra Oilor" - cea mai mare si mai veche serbare campeneasca, legata de ocupatia traditionala a pastoritului. Evenimentul se desfasoara anual in prima duminica a lunii mai, ajungand in acest an la cea de a 62-a editie si bucurandu-se de un real succes. Mai multe>>
10-09-2017 Obiceiuri si traditii
In perioada 23-27 august 2017 a fost organizata cea de-a III-a Sarbatoare a Carpatilor, manifestare care a reunit valahii din Carpatii Nordici din Europa. Evenimentul a cuprins si o componenta stiintifica in cadrul careia au fost dezbatute sprijinul logistic/financiar al acestor zone montane ale Carpatilor si pastrarea meseriilor traditionale de ciobani, baci si procesatori de produse ovine. In plus, intrunirea valahilor din Carpati a promovat cazuri de buna practica, prezentari artistice tradit... Mai multe>>
26-01-2017 Obiceiuri si traditii
Obiceiul "Fuga Lolelor" se desfasoara anual in ultima saptamana din luna ianuarie. Acesta reprezinta o traditie veche de breasla si de carnaval care a apartinut comunitatii sasesti din Agnita. In acest sfarsit de saptamana la Muzeul ASTRA va avea loc o actiune dedicata obiceiului. Mai precis, sambata, 28 ianuarie, intre orele 11 si 14, in Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului se va reconstitui primirea in gospodarie si in casa a Lolelor. Mai multe>>
05-01-2017 Obiceiuri si traditii
Imediat dupa sarbatorile iernii, ne intorcem la muncile gospodaresti, specifice lunii Gerar. Dupa ce trec primele sarbatori Sfantul Vasile (1 ianuarie), Boboteaza (6 ianuarie) si Sfantul Ion (7 ianuarie), satenii incep pregatirile de primavara, chiar daca pamantul este inghetat. Mai multe>>
16-12-2016 Obiceiuri si traditii
Ritualul bradului era consacrat in sarbatorile solstitiului de iarna inainte de nasterea lui Hristos. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>