Din 1860 vorbim despre seceta si perdele de protectie

Interesul pentru infiintarea perdelelor forestiere de protectie dateaza din 1860, cand ministrul de interne Ion Ghica, a promovat un proiect de lege, prin care se prevedea, in principal, impadurirea in judetele Ialomita si Braila, a unor terenuri apartinand domeniul public.

.

In 1880 se realizeaza primele perdele de protectie in Ialomita, iar in 1884 a inceput sa se fixeze nisipurile din Oltenia cu plantatii de salcam. In 10 ani, respectiv pana in 1895, s-au fixat peste 3000 ha de nisipuri.

Apoi pana in 1930 nu s-au mai realizat perdele de protectie decat cele create impotriva vanturilor dominate din jurul conacelor boieresti din Baragan, sau in jurul salaselor din Campia de Vest.

Dupa dezastrele produse de secetele din anii 1928-1929 si 1933-1935, a existat o opinie unanima in favoarea perdelelor de protectie.

In 1937 s-au plantat in Baragan 65 ha perdele de protectie pe islazuri si 25 ha perdele de protectie pe loturile agricole.

In 1938 s-a infiintat Statiunea Experimentala Silvica Baragan, pe o suprafata de 327,3 ha, avand ca obiect principal efecturea de experiente pentru protectia campului prin crearea de perdele de protectia.

Prin reforma agricola din 1945 s-au mai creat in Romania 1100 ha de perdele de protectie, indeosebi in Ialomita, Buzau si Braila.

Pana in 1957 s-au creat perdele de protectie si in raza statiunii Marculesti din Baragan sau pe raza statiunii Lovrin din Banat.

Au existat in evidenta 9300 ha de perdele de protectie care au fost distruse incepand din anii 1970-1980 pentru a creste suprafata arabila a tarii si pentru a realiza agricultura socialista, dorita de Ceausescu. Astazi mai exista perdele de protectie pe 1000 ha, respectiv 4-5% din nevoia de protectie a campurilor agricole din Romania.

Din cerecetarile efectuate, pana in prezent, sa observat ca pe terenurile unde avem perdele de protectie, in anii secetosi productia este mai mare cu 300% iar in anii normali cu 50%. Asta inseamna 6000 de kg/ha porumb, unde avem perdele de protectie, in loc de 2000 kg/ha porumb in anii secetosi sau 4500 kg/ha porumb in ani normali, pe terenuri fara perdele de protectei.

In perioada 1992-1994 s-au produse alte secete, iar organele de decizie au facut alte programe in care existau si cate un capitol referitor la instalarea perdelor forestiere de protectia.

Astfel de programe de combatere a secetei s-au facut si dupa secetele din 2000-2002 si 2006-2007. Dar au ramas doar pe hartie.

  

Cercetarile din Olanda, de acum 50-60 de ani, au dus la concluzia ca distanta dintre perdele de protectie este corelata cu inaltimea respectiv (distanta = 6h). Asta inseamna, ca daca perdeau de protectie are inaltimea de 15 m, distanta dintre perdele este de 90 m. In Romania sa stabilit distanta, intre perdele de protectie, de 300 m (20h).

Din cercetarile efectuate de specialistii romani Avramescu, Lupe, Pascovschi, Nesu, a rezultat ca plantatiile de ulm si salcam se dezvolta cel mai bine.

Lupe si Catrina au ajuns la concluzia ca stejarul este stimulat in crestere daca se asociaza cu artar tatarasc, frasin de Pensylvania si jugastru. De asemenea s-a recomandat folosirea arbustilor atat pe randul de stejar cat si pe randurile intermediare.

Lupe a stabilit o harta, avand in vedere realizarea perdelelor de protectie in trei etape, respectiv urgent, etapa II si III. Astfel este necesar a se crea perdele forestiere de protectia campului, pentru 7,4 milioane ha teren agricol, din care 1,1 milioane ha in Moldova; 0,8 milioane ha in Dobrogea; 1,8 milioane ha intre raul Arges si raul Siret, 1,1 milioane ha intre raul Olt si raul Arges, 0,9 milioane ha in Oltenia, 0,8 milioane ha in Campia de Vest si 0,7 milioane ha in Campia Transilvaniei.

Conform acestei harti, cele 7,3 milioane de hectare de teren, sunt afectate de climat uscat, ariditate, uscaciune si vanturi cu frecventa mare. Daca se vor scoate din cultura maxim 0,3% din suprafata agricola, rezulta ca este necesar sa realizam perdele forestiere de protectie pe 21 000 ha in intreaga tara.

De la Uniunea Europeana vom primiii bani si pentru realizarea perdelelor forestiere de protectie a campului. Tare ma tem ca vom realiza cateva sute de hectare de perdele de protectie si vom raporta cu mandrie nationala, cat de multi bani am cheltuiet cu realizari atat de putine.


Obiceiuri, traditii, sarbatori

Noaptea Muzeelor la Sate, un eveniment care pune in valoare patrimoniul cultural rural romanesc

31-08-2023 Obiceiuri si traditii

Noaptea Muzeelor la Sate, un eveniment care pune in valoare patrimoniul cultural rural romanesc

Prima editie a evenimentului „Noaptea Muzeelor la Sate” va avea loc in 2 septembrie 2023 si va aduce in prim plan spatii cu valoare istorica si de patrimoniu din satele si comunele din 36 de judete ale Romaniei. „Noaptea Muzeelor la Sate” se va desfasura dupa acelasi tipar ca si „Noaptea Muzeelor”. Vizitatorii vor avea ocazia de a explora colectii si de a afla povesti cu valoare culturala si istorica, reprezentative pentru spatiul rural romanesc. Mai multe>>

Marturiile de nunta, micile cadouri cu semnificatii uriase

26-10-2022 Obiceiuri si traditii

Marturiile de nunta, micile cadouri cu semnificatii uriase

Nunta este un eveniment conturat in jurul unor elemente pline de semnificatie. Fiecare cuplu care alege sa se casatoreasca acorda atentie maxima modului in care arata sala de evenimente, muzicii, mancarurilor, locurilor de la mese, imbracamintii etc.. Mai multe>>

Transhumanta carpatica inscrisa in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial

01-11-2020 Obiceiuri si traditii

Transhumanta carpatica inscrisa in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale saluta finalizarea procesului de inscriere a elementului cultural Transhumanta carpatica, parte a vietii pastorale traditionale, in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial. Acesta este un prim pas, procesul de inscriere a Transhumantei carpatice in Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanitatii UNESCO, fiind de asemenea demarat, in cadrul unui dosar multinational la care participa 10 state. Mai multe>>

Saptamana Haferland - Cel mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania

31-07-2020 Obiceiuri si traditii

Saptamana Haferland - Cel mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania

Cea de-a opta editie a celui mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania, Saptamana Haferland, va avea loc online, in perioada 31 iulie – 2 august, aducand in prim-plan valorile autentice si frumusetea meleagurilor din Tara Ovazului. Tematica acestui an, Traditia continua, a ambitionat cu atat mai mult organizatorii pentru a promova in mediul online cele mai reprezentative initiative din zona, dar si pentru a oferi in continuare o platforma tinerilor artisti si cel... Mai multe>>

Aflati totul despre obiceiul 'Impreunisul – Masurisul Oilor' in Parcul Etnografic Romulus Vuia

22-05-2019 Obiceiuri si traditii

Aflati totul despre obiceiul 'Impreunisul – Masurisul Oilor' in Parcul Etnografic Romulus Vuia

USAMV Cluj-Napoca si Muzeul Etnografic al Transilvaniei, in parteneriat cu GAL Napoca Porolissum si Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj, va invita sa participati sambata, 25 mai 2019, incepand cu ora 11.00, la manifestarea culturala ”Impreunisul – Masurisul oilor in Transilvania traditionala”, care va avea loc in Parcul Etnografic ”Romulus Vuia”, la ”Gospodaria din Maramures”. Mai multe>>

Noaptea de Sanziene la aniversarea editiei a X-a

18-06-2018 Obiceiuri si traditii

Noaptea de Sanziene la aniversarea editiei a X-a

In fiecare an, in preajma solstitiului de vara, calendarul marcheaza Sarbatoarea Sanzienelor care este legata de cultul recoltei, al vegetatiei si al fecunditatii. Asociatia Culturala „Patrimoniu pentru Viitor” va invita sambata, 23 iunie, orele 19.00, sa ne bucuram impreuna de traditia straveche a inceputului de vara. Vino alaturi de noi la o sarbatoare cu muzica, expozitii, ateliere si povesti, gazduita in gradina feerica de pe B-dul Poligrafiei nr. 4. Mai multe>>

Mii de oseni au participat la Sambra Oilor 2018

07-05-2018 Obiceiuri si traditii

Mii de oseni au participat la Sambra Oilor 2018

Pasul Huta dintre Tara Oasului si Maramures este, an de an, gazda uneia dintre cele mai stravechi datini din tara: "Sambra Oilor" - cea mai mare si mai veche serbare campeneasca, legata de ocupatia traditionala a pastoritului. Evenimentul se desfasoara anual in prima duminica a lunii mai, ajungand in acest an la cea de a 62-a editie si bucurandu-se de un real succes. Mai multe>>

a III-a Sarbatoare a Carpatilor celebreaza traditiile ciobanilor valahi din spatiul carpatin

10-09-2017 Obiceiuri si traditii

a III-a Sarbatoare a Carpatilor celebreaza traditiile ciobanilor valahi din spatiul carpatin

In perioada 23-27 august 2017 a fost organizata cea de-a III-a Sarbatoare a Carpatilor, manifestare care a reunit valahii din Carpatii Nordici din Europa. Evenimentul a cuprins si o componenta stiintifica in cadrul careia au fost dezbatute sprijinul logistic/financiar al acestor zone montane ale Carpatilor si pastrarea meseriilor traditionale de ciobani, baci si procesatori de produse ovine. In plus, intrunirea valahilor din Carpati a promovat cazuri de buna practica, prezentari artistice tradit... Mai multe>>

Obiceiul Lolelor din Agnita

26-01-2017 Obiceiuri si traditii

Obiceiul Lolelor din Agnita

Obiceiul "Fuga Lolelor" se desfasoara anual in ultima saptamana din luna ianuarie. Acesta reprezinta o traditie veche de breasla si de carnaval care a apartinut comunitatii sasesti din Agnita. In acest sfarsit de saptamana la Muzeul ASTRA va avea loc o actiune dedicata obiceiului. Mai precis, sambata, 28 ianuarie, intre orele 11 si 14, in Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului se va reconstitui primirea in gospodarie si in casa a Lolelor. Mai multe>>

Traditii la inceput de ianuarie

05-01-2017 Obiceiuri si traditii

Traditii la inceput de ianuarie

Imediat dupa sarbatorile iernii, ne intorcem la muncile gospodaresti, specifice lunii Gerar. Dupa ce trec primele sarbatori Sfantul Vasile (1 ianuarie), Boboteaza (6 ianuarie) si Sfantul Ion (7 ianuarie), satenii incep pregatirile de primavara, chiar daca pamantul este inghetat. Mai multe>>

Traditia impodobirii bradului

16-12-2016 Obiceiuri si traditii

Traditia impodobirii bradului

Ritualul bradului era consacrat in sarbatorile solstitiului de iarna inainte de nasterea lui Hristos. Mai multe>>