Principalele scopuri ale unui sistem economic construit pentru a deservi o comunitate care se doreste independenta ar trebui sa fie supravietuirea comunitatii in caz de criza.
Pentru aceasta avem nevoie sa asiguram un nivelului minim de trai civilizat, atat in vreme de criza cat si in timpuri normale. Si mai apoi facilitarea saltului catre prosperitate, atunci cand timpurile o permit.
Dar pentru a se intampla acest lucru va trebui sa sa impartim economia fiecarei comunitati in doua, respectiv o economie de baza care sa mentina un nivel minim de trai civilizat si o suprastructura economica. Fiecare dintre cele doua parti ale economiei va juca un rol specific in viata comunitatii.
Sistemul economic mondial nu are cum sa evite repetarea periodica a crizelor de tipul celui in care ne aflam acum. Chiar daca o criza duce la implementarea unor reglementari dure, chiar daca un numar de lideri se jura ca vor avea grija ca asemenea lucruri sa nu se mai intample, timpul sterge amintirile crizei.
Dorinta de castiguri din ce in ce mai mari duce la relaxarea, abrogarea sau incalcarea reglementarilor cu permisiunea organelor de control, iar noii lideri vor declara ca este important ca oamenii de afaceri sa aiba mana libera pentru a produce prosperitate. Si totul se va repeta pentru ca omenirea are un talent aparte de a nu invata nimic din greselile sale.
Pornind de la aceste idei, am ajuns la concluzia ca sistemul economic al unei comunitatii independente trebuie construit in asa fel incat sa fereasca comunitatea de efectele crizelor fara a o impiedica sa profite de perioadele de prosperitate. De vreme ce avem de a face cu doua scopuri diferite, este necesar sa impartim sistemul economic in doua parti care sa se adreseze fiecarui scop in parte.
Economia de baza are scopul de a asigura un nivel minim de trai civilizat pentru toti membrii comunitatii, indiferent de starea economiei mondiale.
Deoarece crizele sistemului economic international tind sa aiba cauze financiare, stratul economic de baza al comunitatii nu are o componenta financiara, nu are ca scop generarea de profit si se bazeaza strict pe producerea unor bunuri si asigurarea unor servicii la nivel local, cu mijloace locale. Acest strat este sub controlul comunitatii si implica efortul fiecarui membru.
Cel de-al doilea strat economic este cel privat, in cadrul caruia fiecare membru al comunitatii care doreste sa desfasoare o activitate aducatoare de profit este liber sa o faca.
Presupunem ca majoritatea membrilor comunitatii nu se vor multumi cu Nivelul Minim de Trai Civilizat si nici cu cantitatea relativ redusa de activitate pe care acesta o implica, motiv pentru care vor dori sa isi deschida propriile afaceri sau sa se angajeze. Activitatea pe care o desfasoara si veniturile pe care le obtin nu privesc comunitatea.
Principalul motiv pentru care este necesar ca fiecare membru al comunitatţii sa aiba asigurat NMTC este nevoia de a rezolva una dintre tensiunile interne fundamentale ale oricarei comunitati: aparitia si dezvoltarea unei elite economice. Indiferent de sistemul economic folosit de o comunitate, unii oameni se vor dovedi mai priceputi la acumularea de bani sau bunuri decat restul. Acestia se vor constitui, in timp, intr-o elita economica si vor incerca sa acapareze cat mai multa putere, inclusiv pe plan politic si social.
Asigurarea nivelului minim de trai civilizat are ca scop fundamental impiedicarea caderii in saracie a unei parti a comunitatii, nu presupune egalitarism, detinerea proprietatii in comun sau alte idei de acest gen, ci doar satisfacerea unor anumite nevoi pentru a permite fiecarui membru al comunitatii sa se sustraga santajului economic. Membrii comunitatii care doresc sa isi deschida propriile afaceri sau sa isi gaseasca locuri de munca part- sau full-time, sunt mai mult decat bineveniti sa faca acest lucru, mai ales ca se vor bucura de avantajul unei relatii angajat-angajator de care putini oameni se bucura.
O comunitate care isi asigura singura hrana este o comunitate care nu depinde de supermarket. Daca membrii comunitatii au deja asigurate hrana, locuintele si hainele prin efortul comun, acestia isi pot cauta locuri de munca mai putin bine platite, dar cu program mai flexibil si mai usoare din punct de vedere al muncii depuse.
Un membru al unei comunitati care asigura nivelul minim de trai civilizat poate obtine casa doar platind costul materialelor de constructie si oferindu-se sa ii ajute si el pe ceilalti membrii ai comunitatii atunci cand va fi nevoie. Acelasi tip de intajutorare este valabil pentru procurarea de alte bunuri si servicii.
Rezultatul final al efortului comun este faptul ca comunitatea si membrii sai depind, in principal, de ei insisi pentru a supravietui.
Sursa: www.nepoliticos.com
31-08-2023 Obiceiuri si traditii
Prima editie a evenimentului „Noaptea Muzeelor la Sate” va avea loc in 2 septembrie 2023 si va aduce in prim plan spatii cu valoare istorica si de patrimoniu din satele si comunele din 36 de judete ale Romaniei. „Noaptea Muzeelor la Sate” se va desfasura dupa acelasi tipar ca si „Noaptea Muzeelor”. Vizitatorii vor avea ocazia de a explora colectii si de a afla povesti cu valoare culturala si istorica, reprezentative pentru spatiul rural romanesc. Mai multe>>
26-10-2022 Obiceiuri si traditii
Nunta este un eveniment conturat in jurul unor elemente pline de semnificatie. Fiecare cuplu care alege sa se casatoreasca acorda atentie maxima modului in care arata sala de evenimente, muzicii, mancarurilor, locurilor de la mese, imbracamintii etc.. Mai multe>>
01-11-2020 Obiceiuri si traditii
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale saluta finalizarea procesului de inscriere a elementului cultural Transhumanta carpatica, parte a vietii pastorale traditionale, in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial. Acesta este un prim pas, procesul de inscriere a Transhumantei carpatice in Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanitatii UNESCO, fiind de asemenea demarat, in cadrul unui dosar multinational la care participa 10 state. Mai multe>>
31-07-2020 Obiceiuri si traditii
Cea de-a opta editie a celui mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania, Saptamana Haferland, va avea loc online, in perioada 31 iulie – 2 august, aducand in prim-plan valorile autentice si frumusetea meleagurilor din Tara Ovazului. Tematica acestui an, Traditia continua, a ambitionat cu atat mai mult organizatorii pentru a promova in mediul online cele mai reprezentative initiative din zona, dar si pentru a oferi in continuare o platforma tinerilor artisti si cel... Mai multe>>
22-05-2019 Obiceiuri si traditii
USAMV Cluj-Napoca si Muzeul Etnografic al Transilvaniei, in parteneriat cu GAL Napoca Porolissum si Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj, va invita sa participati sambata, 25 mai 2019, incepand cu ora 11.00, la manifestarea culturala ”Impreunisul – Masurisul oilor in Transilvania traditionala”, care va avea loc in Parcul Etnografic ”Romulus Vuia”, la ”Gospodaria din Maramures”. Mai multe>>
18-06-2018 Obiceiuri si traditii
In fiecare an, in preajma solstitiului de vara, calendarul marcheaza Sarbatoarea Sanzienelor care este legata de cultul recoltei, al vegetatiei si al fecunditatii. Asociatia Culturala „Patrimoniu pentru Viitor” va invita sambata, 23 iunie, orele 19.00, sa ne bucuram impreuna de traditia straveche a inceputului de vara. Vino alaturi de noi la o sarbatoare cu muzica, expozitii, ateliere si povesti, gazduita in gradina feerica de pe B-dul Poligrafiei nr. 4. Mai multe>>
07-05-2018 Obiceiuri si traditii
Pasul Huta dintre Tara Oasului si Maramures este, an de an, gazda uneia dintre cele mai stravechi datini din tara: "Sambra Oilor" - cea mai mare si mai veche serbare campeneasca, legata de ocupatia traditionala a pastoritului. Evenimentul se desfasoara anual in prima duminica a lunii mai, ajungand in acest an la cea de a 62-a editie si bucurandu-se de un real succes. Mai multe>>
10-09-2017 Obiceiuri si traditii
In perioada 23-27 august 2017 a fost organizata cea de-a III-a Sarbatoare a Carpatilor, manifestare care a reunit valahii din Carpatii Nordici din Europa. Evenimentul a cuprins si o componenta stiintifica in cadrul careia au fost dezbatute sprijinul logistic/financiar al acestor zone montane ale Carpatilor si pastrarea meseriilor traditionale de ciobani, baci si procesatori de produse ovine. In plus, intrunirea valahilor din Carpati a promovat cazuri de buna practica, prezentari artistice tradit... Mai multe>>
26-01-2017 Obiceiuri si traditii
Obiceiul "Fuga Lolelor" se desfasoara anual in ultima saptamana din luna ianuarie. Acesta reprezinta o traditie veche de breasla si de carnaval care a apartinut comunitatii sasesti din Agnita. In acest sfarsit de saptamana la Muzeul ASTRA va avea loc o actiune dedicata obiceiului. Mai precis, sambata, 28 ianuarie, intre orele 11 si 14, in Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului se va reconstitui primirea in gospodarie si in casa a Lolelor. Mai multe>>
05-01-2017 Obiceiuri si traditii
Imediat dupa sarbatorile iernii, ne intorcem la muncile gospodaresti, specifice lunii Gerar. Dupa ce trec primele sarbatori Sfantul Vasile (1 ianuarie), Boboteaza (6 ianuarie) si Sfantul Ion (7 ianuarie), satenii incep pregatirile de primavara, chiar daca pamantul este inghetat. Mai multe>>
16-12-2016 Obiceiuri si traditii
Ritualul bradului era consacrat in sarbatorile solstitiului de iarna inainte de nasterea lui Hristos. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>