Despre familia crestina

maicasiluanavlad.jpg


Transformarea cere timp;

„Apucaturile“ de acasa ne fac casnicia grea;

Sa ne vindecam iertand.










Transformarea cere timp

Sunt oameni care se desteapta, se intorc la Dumnezeu, vin la Biserica, vin cu ravna. De obicei imediat ce ne intoarcem in Biserica avem multa mangaiere, harul vine la noi si ne mangaie si atunci am vrea ca intr-o luna, doua, trei, sa ne schimbam cu totul si sa se schimbe si toti cei din jurul nostru.

Trebuie insa sa ineelegem ca suntem trup si suflet, ca trupul nostru are scris, in randuiala lui, viata pe care l-am invatat. Ca sa facem ceva nou, trebuie sa ne dezvatam de vechi si sa invatam lucrul nou, iar asta se face cu truda, cu repetitie. Gandul rau, gandul de judecata, pofta ochiului, trufia vietii, toate astea sunt fixate pe creierul nostru cu niste legaturi numite sinapse, si care trebuie dezlegate. Cand parintele, la Taina Sfintei Spovedanii, la sfarsit spune: „si te dezleg cu puterea pe care mi-a dat-o Dumnezeu“, se rup sinapsele acelea care ne tin legati de susoteala dracului: „Sa faci asa, sa faci asa… ca nu esti mai proasta etc“. In clipa in care ajung acasa, trebuie să fac canonul pe care mi-l da parintele, sau rugaciune si fapte bune, ca sa se formeze legaturi noi, sa invat „naravurile“ lui Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu nu ma schimba fara voia mea si fara truda mea. Asta este asceza. De-aia facem matanii, de-aia ne rugam, de-aia postim, ca sa se inscrie in trupul nostru noua randuiala a vietii, randuiala sfanta, si sa nu mai izbucnească cea veche.




„Apucaturile“ de acasa ne fac casnicia grea

De multe ori mergem bine, ne lepadam de pacate, nu mai facem pacatele de moarte, ne spovedim, ne impartasim, nu mai dracuim, nu mai injuram, nu ne mai jignim unii pe altii. Dar se intampla unele lucruri, in momente de „stres“, cum zice lumea, si ne purtam ca niste copii, mai ales la furie. Cand omul se infurie ca cineva nu face voia lui si depaseste puterea lui de rabdare, sunt oameni care se pierd cu firea si se poarta ca niste copii: trantesc, sparg, urla, se intorc cu spatele, pleaca de acasa, se trantesc pe jos, arunca cu pietre sau cu cuvinte dure. Toate aceste lucruri apartin copilului din noi. Sunt lucruri pe care noi le-am invatat acasa, in familie, pana la 7 ani, si pe care nu le-am dezvatat. Ne-am impus ca oameni mari sa ne purtam frumos, dar la o adica uitam acest lucru si repetam ce am invatat acasa. Aceste „apucaturi“ de acasa sunt cele care ne fac casnicia foarte grea; multe din necazurile familiei crestine vin din faptul ca nu respectam porunca lui Dumnezeu care spune „Isi va lasa barbatul pe tatal sau si pe mama sa si se va face una cu femeia sa“.

Baietii de obicei sunt foarte tinuti, mai ales de mame. Daca in familie comunicarea dintre sot si sotie nu e buna, daca sotul este violent si exista un baiat in acea familie, mama si-l va face aliat pe baiat. O sa ii spuna lui toate necazurile, o sa isi puna in el toata nadejdea, el o sa se simta foarte important, va fi coplesit cu atentii si cu tandrete si acesta este ceea ce numim noi „baiatul mamei“. Dar si cand se inteleg bine parintii si baiatul este bine crescut, el zice: „La noi acasa asa era, asa e bine!“ De ce? Pentru ca „Asa facea tata!“

Deci noi pornim de acasa cu niste apucaturi, bune sau rele, si le impunem celui cu care ne casatorim. Asteptam ca celalalt sa fie ca mama, si asta este o piedica foarte mare. Cand vrem sa ne casatorim trebuie sa ne lepadam de parinti in sensul ca ne lepadam de toate apucaturile si ne ducem intr-o lume noua, intr-o casa noua, invatam obiceiuri noi impreuna. De aceea si ea isi lasa familia, si el; si nu vor face niciodata comparatie cum era si nu vor impune modelele. Daca spun: „Stii, acasa faceam asa si asa“ si ea zice: „Hm, mi-ar placea si mie!“, atunci putem sa facem ca pe un model, dar nu sa impunem. Un baiat care a avut o mama excesiv de grijulie care i-a îndeplinit toate dorintele va cauta in casatorie o mamăa Va astepta de la sotie sa il alinte, sa ii aduca cafeaua la pat, „unde sunt camasile?“ etc. deci va avea aceleasi asteptari ca de la mama. Daca altul a avut o mama rea, se va astepta sa aiba o sotie buna, pentru a compensa. La randul ei, fata va avea model pe tata. Daca a avut un tata bun se va asepta ca sotul sa se comporte ca el, iar daca a fost rau se va astepta ca sotul sa se comporte invers decat tata.




Sa ne vindecam iertand

Sa devenim constienti de toate aceste lucruri si sa ne lepadam de ele, iar lepadarea se face prin iertare. Noi pornim cu ravna pe drumul Bisericii, ne spovedim pacatele foarte multi dintre noi, multi insa spun: „Parintele m-a iertat, Dumnezeu m-a iertat, dar eu nu ma pot ierta!“ De unde ne vine aceasta neiertare, faptul ca nu ne putem ierta? De la faptul ca nu i-am iertat pe ceilalti. Noi nu am descoperit ce inseamna Tatal nostru: si ne iarta noua greselile noastre, precum iertam si noi gresitilor nostri.

Noi nu iertam, din multe motive. Unul dintre ele este faptul ca ni se pare ca o sa ne abuzeze, ca o sa ne creada prosti si o sa ne faca iar. Nu e adevarat! Apoi nu iertam pentru ca: „Da’ n-am ce sa iert… Era beat, nu si-a dat seama… N-am nimic cu el!“ E o minciuna! N-ai nimic cu el pana cand te-o supara! Si atunci iti aduci aminte „ca si acum 15 ani, ca si tu si maica-ta si taica-tu si toti cei din sat de la tine sunteti la fel!“ Deci nici vorba, n-am iertat nimic, n-am uitat nimic.

Apoi nu iertam pentru ca: „Ei cum o sa fiu eu suparata pe tata? Nu-i frumos sa fiu suparata pe tata!“ Dar sa intelegem ca eu nu sunt suparata pe tata, eu sunt suparata pe ce mi-a facut tata. Faptul ca se imbata si o batea pe mama pentru mine e o durere si o rana si trebuie sa il iert, pentru ca, daca nu il iert in sufletul meu, voi duce cu mine aceasta rana in familia mea. Si ma voi purta fie ca el, pentru ca l-am judecat, fie voi avea parte de un sot care seamana cu tata. Este uimitor cum fetele care au trait intr-o familie unde erau alcoolici se simt atrase irezistibil de viitori alcoolici. Si „Vai da’ il iubesc, nu pot sa traiesc fara el!“ Este aceasta tendinta a pacatului de a se repeta, aceasta tendinta a victimei de a fi victimizata in continuare. De ce? Pentru ca nu a spus raului pe nume, nu a iertat, nu a invatat o viata sanatoasa si nu a invatat sa recunoasca semnele. Cand pornim la drum pentru a forma o familie Dumnezeu ne da semne daca va fi bine sau nu. Daca te-a jignit, daca te-a ranit, e un semn ca ceva nu e in regula. Dar biata fata zice: „Ei, las’ ca il fac eu om!“ Si pe urma o face el „neom“, ca n-ai cum sa il faci tu om, daca nu se face el…

Apoi, cand ne casatorim, trebuie sa fim atenti la familia celuilalt: ce fel de familie e, in ce relatii e cu familia, ce a invatat de-acasa, cat s-a desprins de ce a invatat acasa? Ori noi ne casatorim in perioada oarba, in care dragostea e oarba. Nu face nunta pana nu ti se deschid ochii! Nu inseamna ca daca cineva a avut necazuri in familia de origine va avea si in familia lui, pentru ca pocainta, iertarea si viata duhovniceasca schimba, dar noi trebuie sa fim realisti, sa nu ne imbatam cu apa rece.

Maica Siluana Vlad

SURSA: www.daruindveidobandi.blogspot.com

Obiceiuri, traditii, sarbatori

Noaptea Muzeelor la Sate, un eveniment care pune in valoare patrimoniul cultural rural romanesc

31-08-2023 Obiceiuri si traditii

Noaptea Muzeelor la Sate, un eveniment care pune in valoare patrimoniul cultural rural romanesc

Prima editie a evenimentului „Noaptea Muzeelor la Sate” va avea loc in 2 septembrie 2023 si va aduce in prim plan spatii cu valoare istorica si de patrimoniu din satele si comunele din 36 de judete ale Romaniei. „Noaptea Muzeelor la Sate” se va desfasura dupa acelasi tipar ca si „Noaptea Muzeelor”. Vizitatorii vor avea ocazia de a explora colectii si de a afla povesti cu valoare culturala si istorica, reprezentative pentru spatiul rural romanesc. Mai multe>>

Marturiile de nunta, micile cadouri cu semnificatii uriase

26-10-2022 Obiceiuri si traditii

Marturiile de nunta, micile cadouri cu semnificatii uriase

Nunta este un eveniment conturat in jurul unor elemente pline de semnificatie. Fiecare cuplu care alege sa se casatoreasca acorda atentie maxima modului in care arata sala de evenimente, muzicii, mancarurilor, locurilor de la mese, imbracamintii etc.. Mai multe>>

Transhumanta carpatica inscrisa in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial

01-11-2020 Obiceiuri si traditii

Transhumanta carpatica inscrisa in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale saluta finalizarea procesului de inscriere a elementului cultural Transhumanta carpatica, parte a vietii pastorale traditionale, in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial. Acesta este un prim pas, procesul de inscriere a Transhumantei carpatice in Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanitatii UNESCO, fiind de asemenea demarat, in cadrul unui dosar multinational la care participa 10 state. Mai multe>>

Saptamana Haferland - Cel mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania

31-07-2020 Obiceiuri si traditii

Saptamana Haferland - Cel mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania

Cea de-a opta editie a celui mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania, Saptamana Haferland, va avea loc online, in perioada 31 iulie – 2 august, aducand in prim-plan valorile autentice si frumusetea meleagurilor din Tara Ovazului. Tematica acestui an, Traditia continua, a ambitionat cu atat mai mult organizatorii pentru a promova in mediul online cele mai reprezentative initiative din zona, dar si pentru a oferi in continuare o platforma tinerilor artisti si cel... Mai multe>>

Aflati totul despre obiceiul 'Impreunisul – Masurisul Oilor' in Parcul Etnografic Romulus Vuia

22-05-2019 Obiceiuri si traditii

Aflati totul despre obiceiul 'Impreunisul – Masurisul Oilor' in Parcul Etnografic Romulus Vuia

USAMV Cluj-Napoca si Muzeul Etnografic al Transilvaniei, in parteneriat cu GAL Napoca Porolissum si Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj, va invita sa participati sambata, 25 mai 2019, incepand cu ora 11.00, la manifestarea culturala ”Impreunisul – Masurisul oilor in Transilvania traditionala”, care va avea loc in Parcul Etnografic ”Romulus Vuia”, la ”Gospodaria din Maramures”. Mai multe>>

Noaptea de Sanziene la aniversarea editiei a X-a

18-06-2018 Obiceiuri si traditii

Noaptea de Sanziene la aniversarea editiei a X-a

In fiecare an, in preajma solstitiului de vara, calendarul marcheaza Sarbatoarea Sanzienelor care este legata de cultul recoltei, al vegetatiei si al fecunditatii. Asociatia Culturala „Patrimoniu pentru Viitor” va invita sambata, 23 iunie, orele 19.00, sa ne bucuram impreuna de traditia straveche a inceputului de vara. Vino alaturi de noi la o sarbatoare cu muzica, expozitii, ateliere si povesti, gazduita in gradina feerica de pe B-dul Poligrafiei nr. 4. Mai multe>>

Mii de oseni au participat la Sambra Oilor 2018

07-05-2018 Obiceiuri si traditii

Mii de oseni au participat la Sambra Oilor 2018

Pasul Huta dintre Tara Oasului si Maramures este, an de an, gazda uneia dintre cele mai stravechi datini din tara: "Sambra Oilor" - cea mai mare si mai veche serbare campeneasca, legata de ocupatia traditionala a pastoritului. Evenimentul se desfasoara anual in prima duminica a lunii mai, ajungand in acest an la cea de a 62-a editie si bucurandu-se de un real succes. Mai multe>>

a III-a Sarbatoare a Carpatilor celebreaza traditiile ciobanilor valahi din spatiul carpatin

10-09-2017 Obiceiuri si traditii

a III-a Sarbatoare a Carpatilor celebreaza traditiile ciobanilor valahi din spatiul carpatin

In perioada 23-27 august 2017 a fost organizata cea de-a III-a Sarbatoare a Carpatilor, manifestare care a reunit valahii din Carpatii Nordici din Europa. Evenimentul a cuprins si o componenta stiintifica in cadrul careia au fost dezbatute sprijinul logistic/financiar al acestor zone montane ale Carpatilor si pastrarea meseriilor traditionale de ciobani, baci si procesatori de produse ovine. In plus, intrunirea valahilor din Carpati a promovat cazuri de buna practica, prezentari artistice tradit... Mai multe>>

Obiceiul Lolelor din Agnita

26-01-2017 Obiceiuri si traditii

Obiceiul Lolelor din Agnita

Obiceiul "Fuga Lolelor" se desfasoara anual in ultima saptamana din luna ianuarie. Acesta reprezinta o traditie veche de breasla si de carnaval care a apartinut comunitatii sasesti din Agnita. In acest sfarsit de saptamana la Muzeul ASTRA va avea loc o actiune dedicata obiceiului. Mai precis, sambata, 28 ianuarie, intre orele 11 si 14, in Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului se va reconstitui primirea in gospodarie si in casa a Lolelor. Mai multe>>

Traditii la inceput de ianuarie

05-01-2017 Obiceiuri si traditii

Traditii la inceput de ianuarie

Imediat dupa sarbatorile iernii, ne intorcem la muncile gospodaresti, specifice lunii Gerar. Dupa ce trec primele sarbatori Sfantul Vasile (1 ianuarie), Boboteaza (6 ianuarie) si Sfantul Ion (7 ianuarie), satenii incep pregatirile de primavara, chiar daca pamantul este inghetat. Mai multe>>

Traditia impodobirii bradului

16-12-2016 Obiceiuri si traditii

Traditia impodobirii bradului

Ritualul bradului era consacrat in sarbatorile solstitiului de iarna inainte de nasterea lui Hristos. Mai multe>>