Sfintenia este starea normala a sufletului romanesc dar si adevarata noastra cultura

Daca cultura nu ne descopera sensul cel vesnic al vietii, mai este, oare, nevoie de ea? Mai bine sa fii tigru in mijlocul junglei sau leu in pustie decat un om lipsit de cultura sfinteniei. De la conducatorii lui, poporul roman cere in primul rand sfintenia. Acolo unde nu o gaseste, el stie ca nu exista cultura.



Cultura adevarata, luminarea adevarata, nu sunt nimic altceva decat iradierea sfinteniei. Numai sfintii sunt cu adevarat luminati.

 

Sfintenia traieste si respira prin lumina, iradiaza si actioneaza in lumina. Sfintind, sfintenia in acelasi timp lumineaza si invata. Exista o anume identitate intre sfintenie si luminare.

 

In realitate, cultura inseamna luminare, luminare prin sfintenia in Duhul Sfant, care este purtatorul si creatorul sfinteniei si al luminii si al cunostintei. Si, intrucat sunt sfintiti si luminati de Duhul Sfant, sfintii sunt si adevarati invatatori si pedagogi.

 

Sfintenia este unire dupa har cu Dumnezeu, cu sensul vietii si al existentei; tocmai in aceasta consta plinatatea si desavarsirea personalitatii si existentei omenesti. O astfel de sfintenie harismatica este sufletul culturii. Fiindca, daca cultura nu ne descopera sensul cel vesnic al vietii, mai este, oare, nevoie de ea? Mai bine sa fii tigru in mijlocul junglei sau leu in pustie decat un om lipsit de cultura sfinteniei.

 

Cultura fara sfintenie, “luminarea” fara sfintirea in Duhul Sfant, acestea le-a inventat Europa in idolatria ei umanista.

 

Adevarata cultura, lumineaza pe om cu lumina dumnezeiasca si-l conduce (lumineaza) spre tot ceea ce este nemuritor si vesnic, dumnezeiesc si sfant. Ea alunga tot pacatul si biruie orice moarte si, de aceea, ea il curateste pe om, il sfinteste, il face nemuritor, vesnic, nestricacios.

 

Da, numai sfantul este adevaratul invatator si pedagog, numai “sfantul” este adevaratul “luminator” si numai “sfintenia” este adevarata “luminare”. Acesta este adevarul evanghelic pe care l-a descoperit Domnul si Dumnezeul nostru Iisus Hristos.

 

Ascultati poporul roman, patrundeti in sanctuarul sufletului sau. Nu vedeti ca el a identificat notiunea de cultura cu notiunea de sfintenie, notiunea deinvatator” (“luminator”) cu notiunea desfant? Toate acestea poporul nostru le-a personificat in persoana sfintilor.

 

De la conducatorii lui, poporul roman cere in primul rand sfintenia. Acolo unde nu o gaseste, el stie ca nu exista cultura.

 

Constiinta si conceptia aceasta a culturii ca sfintenie, ca luminare de la lumina lui Hristos, a devenit cu timpul conceptia poporului nostru. El nu vrea o cultura europeana epidermica, mecanica, o luminare exterioara, ci vrea cultura Sfintilor Parinti si invatatori ai Bisericii.

 

Mantuirea omului de pacat, rau si moarte prin Hristos constituie adevarata cultura si luminare a omului. Intreaga noastra istorie dovedeste lamurit ca numai sfintii au fost adevarati invatatori si “luminatori” si numai pe ei ii recunoaste poporul nostru.

 

Pe noi contemporanii lui, poporul, a si inceput sa nu ne mai recunoasca drept adevaratii conducatori si invatatori. Nu cumva aceasta se datoreaza noua insine, care am tradat si am parasit conceptia evanghelica, a poporului nostru cu privire la cultura, ca lupta pentru sfintenie ?

 

Separata de sfintenie, opusa Evangheliei, cultura devine o tragica sfortare zadarnica.

 

Lucrul maxim pe care poate sa-l realizeze pentru om o cultura superficiala, epidermica, este acela de a-l schimba intr-o fiara cu chip de om, instruita, dar salbatica…

 

In vreme ce din adancul sufletului poporului nostru se ridica glasul: fara sfintenie nu exista cultura si educatie; fara sfinti nu exista pedagogi si invatatori. Nu este aceasta Evanghelia? Si daca nu sunt aceasta, atunci la ce mai avem nevoie de ele?

 

Daca esti nedumerit inaintea unui lucru oarecare sau nu stii ce trebuie sa faci, indreapta-ti privirea catre Domnul Iisus si intreaba-te in sinea ta: ar fi facut El lucrul acesta? Si, daca El l-ar fi facut, fa-l si tu, pentru ca lucrul acela va fi sfant si va sfinti si va lumina. Daca insa Acela nu l-ar fi facut, nu-l fa nici tu, pentru ca va fi ceva necuvios si va duce la intuneric si la moarte.

 

Inrobirea trupului, a sufletului si a simturilor fata de pacat, duce la moartea din care nu exista inviere (Romani 6,19.21-22).

 

Din robia pacatului omul se elibereaza prin Hristos, daca prin nevointele in har ale credintei si ale dragostei, ale rugaciunii si postului, ale smereniei si blandetii, ale rabdarii si iertarii, se schimba pe sine, ziua si noaptea, dintr-un pacatos in om fara de pacat, dintr-o fiinta marginita intr-una vesnica.

 

Sfintenia este starea normala a sufletului nostru dupa chipul lui Dumnezeu; de aceea, sfintenia noastra este voita de Dumnezeu: Caci aceasta este voia lui Dumnezeu: sfintirea noastra (I Tesaloniceni 4,3). Aceasta o vrea Dumnezeu de la noi, aceasta o cere si in ea consta toata voia Lui fata de noi. Iar noi savarsim voia Lui numai daca facem ceea ce este sfant, ceea ce se sfinteste si lumineaza. Numai atunci ne sfintim si ne luminam. Lucrul acesta este cu putinta sa-l izbutim, daca ne mentinem intotdeauna intr-o dispozitie sfanta prin exercitarea in har a virtutilor-nevointelor evanghelice; daca indrumam pe calea sfintirii si luminii evanghelice toate gandurile noastre, toate simtamintele si faptele noastre.

 

Intreaga Evanghelie se rezuma intr-o singura porunca a lui Dumnezeu catre noi toti: Fiti sfinti, cum sfant sunt si Eu (I Petru 1,16). In negraita Sa condescendenta, Dumnezeul iubirii ii face pe oameni egali cu El: pentru Dumnezeu si pentru oameni sunt valabile aceeasi Evanghelie, acelasi har, acelasi adevar, aceeasi dreptate, aceeasi viata, aceeasi bunatate: “Caci Cel ce sfinteste si cei ce se sfintesc dintr-unul sunt toti” (Evrei 2,11). De aceea calea crestinilor este “calea sfintilor (Evrei 8,8). Apostolul sfatuieste pe crestini: Dupa Sfantul care v-a chemat pe voi - adica dupa Hristos -asa si voi fiti sfinti in toata petrecerea voastra ( I Petru 1,15). Porunca nou-testamentara este, de asemenea: “Umblati vrednic de Dumnezeu” (I Tesaloniceni 2,12; vezi si Coloseni 1,10; Filip 1,27). Evanghelia nu este altceva decat o chemare a oamenilor de catre Dumnezeu la sfintire, la sfintenie (I Tesaloniceni 4,7). A urmari sfintenia impreuna cu toti (vezi Evrei 12,14) constituie regula tuturor raporturilor noastre reciproce. Fara de ea nimeni nu va vedea pe Dumnezeu (tot acolo). Domnul este sfant, de aceea numai sfintii, numai cei sfintiti si luminati pot sa-L vada adica cei ce-si insusesc Adevarul vesnic cu toata fiinta lor (vezi Ioan 17,17).

 

 

 

Sursa: Sfantul Iustin Popovici

Obiceiuri, traditii, sarbatori

Noaptea Muzeelor la Sate, un eveniment care pune in valoare patrimoniul cultural rural romanesc

31-08-2023 Obiceiuri si traditii

Noaptea Muzeelor la Sate, un eveniment care pune in valoare patrimoniul cultural rural romanesc

Prima editie a evenimentului „Noaptea Muzeelor la Sate” va avea loc in 2 septembrie 2023 si va aduce in prim plan spatii cu valoare istorica si de patrimoniu din satele si comunele din 36 de judete ale Romaniei. „Noaptea Muzeelor la Sate” se va desfasura dupa acelasi tipar ca si „Noaptea Muzeelor”. Vizitatorii vor avea ocazia de a explora colectii si de a afla povesti cu valoare culturala si istorica, reprezentative pentru spatiul rural romanesc. Mai multe>>

Marturiile de nunta, micile cadouri cu semnificatii uriase

26-10-2022 Obiceiuri si traditii

Marturiile de nunta, micile cadouri cu semnificatii uriase

Nunta este un eveniment conturat in jurul unor elemente pline de semnificatie. Fiecare cuplu care alege sa se casatoreasca acorda atentie maxima modului in care arata sala de evenimente, muzicii, mancarurilor, locurilor de la mese, imbracamintii etc.. Mai multe>>

Transhumanta carpatica inscrisa in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial

01-11-2020 Obiceiuri si traditii

Transhumanta carpatica inscrisa in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale saluta finalizarea procesului de inscriere a elementului cultural Transhumanta carpatica, parte a vietii pastorale traditionale, in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial. Acesta este un prim pas, procesul de inscriere a Transhumantei carpatice in Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanitatii UNESCO, fiind de asemenea demarat, in cadrul unui dosar multinational la care participa 10 state. Mai multe>>

Saptamana Haferland - Cel mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania

31-07-2020 Obiceiuri si traditii

Saptamana Haferland - Cel mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania

Cea de-a opta editie a celui mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania, Saptamana Haferland, va avea loc online, in perioada 31 iulie – 2 august, aducand in prim-plan valorile autentice si frumusetea meleagurilor din Tara Ovazului. Tematica acestui an, Traditia continua, a ambitionat cu atat mai mult organizatorii pentru a promova in mediul online cele mai reprezentative initiative din zona, dar si pentru a oferi in continuare o platforma tinerilor artisti si cel... Mai multe>>

Aflati totul despre obiceiul 'Impreunisul – Masurisul Oilor' in Parcul Etnografic Romulus Vuia

22-05-2019 Obiceiuri si traditii

Aflati totul despre obiceiul 'Impreunisul – Masurisul Oilor' in Parcul Etnografic Romulus Vuia

USAMV Cluj-Napoca si Muzeul Etnografic al Transilvaniei, in parteneriat cu GAL Napoca Porolissum si Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj, va invita sa participati sambata, 25 mai 2019, incepand cu ora 11.00, la manifestarea culturala ”Impreunisul – Masurisul oilor in Transilvania traditionala”, care va avea loc in Parcul Etnografic ”Romulus Vuia”, la ”Gospodaria din Maramures”. Mai multe>>

Noaptea de Sanziene la aniversarea editiei a X-a

18-06-2018 Obiceiuri si traditii

Noaptea de Sanziene la aniversarea editiei a X-a

In fiecare an, in preajma solstitiului de vara, calendarul marcheaza Sarbatoarea Sanzienelor care este legata de cultul recoltei, al vegetatiei si al fecunditatii. Asociatia Culturala „Patrimoniu pentru Viitor” va invita sambata, 23 iunie, orele 19.00, sa ne bucuram impreuna de traditia straveche a inceputului de vara. Vino alaturi de noi la o sarbatoare cu muzica, expozitii, ateliere si povesti, gazduita in gradina feerica de pe B-dul Poligrafiei nr. 4. Mai multe>>

Mii de oseni au participat la Sambra Oilor 2018

07-05-2018 Obiceiuri si traditii

Mii de oseni au participat la Sambra Oilor 2018

Pasul Huta dintre Tara Oasului si Maramures este, an de an, gazda uneia dintre cele mai stravechi datini din tara: "Sambra Oilor" - cea mai mare si mai veche serbare campeneasca, legata de ocupatia traditionala a pastoritului. Evenimentul se desfasoara anual in prima duminica a lunii mai, ajungand in acest an la cea de a 62-a editie si bucurandu-se de un real succes. Mai multe>>

a III-a Sarbatoare a Carpatilor celebreaza traditiile ciobanilor valahi din spatiul carpatin

10-09-2017 Obiceiuri si traditii

a III-a Sarbatoare a Carpatilor celebreaza traditiile ciobanilor valahi din spatiul carpatin

In perioada 23-27 august 2017 a fost organizata cea de-a III-a Sarbatoare a Carpatilor, manifestare care a reunit valahii din Carpatii Nordici din Europa. Evenimentul a cuprins si o componenta stiintifica in cadrul careia au fost dezbatute sprijinul logistic/financiar al acestor zone montane ale Carpatilor si pastrarea meseriilor traditionale de ciobani, baci si procesatori de produse ovine. In plus, intrunirea valahilor din Carpati a promovat cazuri de buna practica, prezentari artistice tradit... Mai multe>>

Obiceiul Lolelor din Agnita

26-01-2017 Obiceiuri si traditii

Obiceiul Lolelor din Agnita

Obiceiul "Fuga Lolelor" se desfasoara anual in ultima saptamana din luna ianuarie. Acesta reprezinta o traditie veche de breasla si de carnaval care a apartinut comunitatii sasesti din Agnita. In acest sfarsit de saptamana la Muzeul ASTRA va avea loc o actiune dedicata obiceiului. Mai precis, sambata, 28 ianuarie, intre orele 11 si 14, in Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului se va reconstitui primirea in gospodarie si in casa a Lolelor. Mai multe>>

Traditii la inceput de ianuarie

05-01-2017 Obiceiuri si traditii

Traditii la inceput de ianuarie

Imediat dupa sarbatorile iernii, ne intorcem la muncile gospodaresti, specifice lunii Gerar. Dupa ce trec primele sarbatori Sfantul Vasile (1 ianuarie), Boboteaza (6 ianuarie) si Sfantul Ion (7 ianuarie), satenii incep pregatirile de primavara, chiar daca pamantul este inghetat. Mai multe>>

Traditia impodobirii bradului

16-12-2016 Obiceiuri si traditii

Traditia impodobirii bradului

Ritualul bradului era consacrat in sarbatorile solstitiului de iarna inainte de nasterea lui Hristos. Mai multe>>