Un pacat de moarte: INJURATURA

Cartea Apocalipsei, ne descrie ca spre sfarsitul lumii, satana, in chip de fiara turbata, va fi o vreme slobozita sa iasa si sa aiba stapanire peste toate semintiile de sub soare. Autorul sfant spune ca fiara va avea gura cu care sa rosteasca hule cumplite. " Ea si-a deschis gura spre hule asupra lui Dumnezeu, ca sa batjocoreasca numele Lui"(Apoc.13,6).





Iar ceea ce este mai înfiorator e faptul ca multi locuitori ai pamantului se vor lasa amagiti de fiara, vor imita-o si se vor închina ei.

 

Fireste, nu putem cunoaste chipurile nenumarate prin care diavolul isi castiga tovarasi care sa-i indeplineasca voia de razvratire impotriva lui Dumnezeu. Insa o faradelege o stim, spre adanca noastra durere si spre osanda celor ce o fac. Ne gandim la pacatul de moarte al sudalmelor, al injuraturii de tot felul.

 

Pacatul acesta care rostogoleste in iad pe atatia din fratii nostri, trebuie infierat si aratat in toata uratenia lui. Mai mult: el trebuie starpit cu totul din ogorul dreptei credinte, ca o buruiana otravita, aducatoare de moarte. Ferice de cei ce ne vor asculta si ne vor urma!

 

Unul din cele mai pretioase daruri cu care Ziditorul a inzestrat pe om este cel al vorbirii. Expresie al inteligentei si a inimii, cuvantul ne ajuta sa ne rostim gandurile, simtirile, sa ne aratam dragostea fata de prieteni, parinti, binefacatori. Limba este organul binecuvantat prin care laudam pe Dumnezeu si-I aratam recunostinta. Cu toate ca ea detine un loc atat de important intre madularele noastre, Sfantul Apostol Iacov scrie ca limba este un rau fara de asemanare "plina de venin aducator de moarte"(Iacov 2,8)

 

Imprejurarea in care vorbirea se face plina de venin si revine o lume a faradelegii, este atunci cand omul injura. Stim cu totii ce este injuratura: Este un cuvant de ocara impotriva lui Dumnezeu, a Mantuitorului Hristos, a Maicii Domnului, a Sfintei Cruci, a Sfintilor si a tuturor lucrurilor sfinte.

 

Sudalmele se aud in tot locul. Se aud in toiul maniei, al certurilor dintre oameni, pe drum, prin pietele targurilor. "Crestinii" nostri înjura la carciuma, ostasii in cazarmi, muncitorii în fabrici si ateliere. Ba, de multe ori, unii înjura fara nici o pricina, doar asa în gluma, ca sa para mai grozavi. Pana si din gurile copiilor se aud batjocoriri ale persoanelor sau lucrurilor sfinte, fireste, deprindere învatata de la cei în varsta. Fapt trist este acela ca injuraturile sunt o trasatura caracteristica a poporului roman.

 

Sa privim si sa judecam putin deprinderea hulitoare in lumina mintii si a credintei. Din punct de vedere rational, înjuratura este o dovada de mare decadere si salbaticie. Ca sa poti spune ca esti un om bine educat si civilizat, o poti arata prin aceea ca cinstesti si respecti ceea ce este vrednic de respect: parinti, batrani, convingerile intime ale semenilor tai. Dar tu, cand cu limba ta scuipi ceea ce este mai sfant pe lume, te situezi sub nivelul triburilor salbatice, care, oricat de primitive ar fi, nu-si batjocoresc zeitatile. In lumina mintii sanatoase, sudalma este o mare prostie.

 

Omul, ori de câte ori pacatuieste, urmareste satisfacerea unei dorinte si uneori se procopseste cu ceva. Cand fura, la avutul sau adauga avutul altuia. Cand desfraneaza, urmareste satisfacerea unei pofte trupesti. Prin minciuna, vrea sa-si apere onoarea. Pe cand atunci cand injura, nu se alege cu nimic decat cu o mare osanda.

Se zice ca unul ca acesta, cunoscut prin sudalme groaznice, pescuia cu undita pe malul unei ape. Un vecin se apropie de dansul si-l întreaba de ce pune pestisori în undita.

"-Pestele nu-i prost sa apuce undita goala", zise omul.

"---Dar tu esti mai neghiob decat dansul, fiindca te lasi prins de undita diavolului fara sa castigi ceva. Necuratul te trage de partea lui fara nici o rama, te face sa hulesti cele sfinte, fara sa devii prin asta nici mai avut, nici mai destept…"

Pescarul a ramas impresionat de cuvintele vecinului sau si din ziua aceea se lasa de naravul blestemat.

 

Insa gravitatea pacatului de care vorbim se arata desavarsit in lumina invataturii de credinta a Bisericii noastre. Viata noastra, a crestinilor, trebuie sa fie o neobosita manifestare a dragostei si a recunostintei fata de Dumnezeu. Din mila lui traim. Painea pe care o mancam, aerul pe care il respiram, raza de soare de la care ne incalzim sunt daruri ale Parintelui ceresc. Mantuitorul Iisus Hristos este Cel ce a murit pentru noi si ne-a rascumparat. Maica Domnului se roaga neincetat pentru apararea noastra. Crucea ne este pavaza, Biserica maica, sfintii sunt mijlocitori pentru noi… Din nenorocire, tocmai aceste slavite nume sunt batjocorite prin sudalmele asociatilor fiarei. E posibila, oare, o mai mare faradelege ca aceasta? Nu!

 

"Nici un pacat - zice Sfântul Ioan Gura de Aur - nu cuprinde atata rautate cata are înjuratura". Este mai greu pacatul acesta decat necuratia, decat furtul, mai greu chiar decat uciderea. De ce? Pentru ca aceste faradelegi lovesc persoanele sau interesele semenilor nostri, oamenii. Pe cand sudalma este o ofensa directa adusa Stapanului Ceresc si a operei Sale mantuitoare. Pe drept cuvant s-a zis ca înjuratura este "limba iadului".

 

Cat de mare manie starneste ocara cu limba, ne poate spune o intamplare din Biblie. Odata, un israelitean, intr-o cearta cu un oarecare, a hulit numele Domnului. Martorii care l-au auzit, l-au adus pe calcatorul poruncii sfinte la Moise, ca sa-l judece. Conducatorul poporului nu stia cum sa-l pedepseasca pe vinovat. Atunci Dumnezeu s-a aratat lui Moise si i-a zis: "Scoate pe hulitor in afara de tabara si toata obstea sa-l ucida cu pietre. Hulitorul numelui Domnului sa fie omorat neaparat"(Levitic 24, 14-16). Vedeti cu cata asprime pedepseste pe nelegiuitii care Ii ofenseaza numele?

 

Scrierile din Noul Testament nu cuprind porunci directe care sa stavileasca Injuraturile, pentru simplul fapt ca pe vremea Mantuitorului si a Sfintilor Apostoli credinciosii slaveau si binecuvantau numele Celui Preainalt, nu-L huleau. Totusi, gasim si in legea noua locuri in care se arata raspunderea pe care o avem fata de orice cuvant care iese din gura noastra. Lamurit este locul din Evanghelie prin care Mantuitorul arata ce pedeapsa se va aplica batjocoritorilor de cele sfinte. "Adevarat graiesc voua ca toate pacatele vor fi iertate fiilor oamenilor…Dar cine va huli împotriva Duhului Sfant nu are iertare in veac, ci este vinovat de osanda vesnica"(Marcu 3, 28-29). Vedeti ce grozav pacat este injuratura! Cel ce comite aceasta faradelege n-are iertare în veci.

 

In sute de locuri si în sute de feluri ne spune Scriptura cat de milostiv si iertator este Dumnezeu. Pline sunt paginile Bibliei de datornici iertati, de desfranate absolvite de necuratiile lor, de talhari mantuiti. Pana si pentru calaii care Il rastignira pe Cruce, Domnul Iisus s-a rugat Parintelui Ceresc de Indurare…Numai pentru hulitori nu se arata nici o raza de nadejde. Ei raman condamnati in iad pentru vesnicie. De ce, oare? Va spuneam mai înainte: pentru ca injuratura este o sulita care loveste in insasi inima lui Dumnezeu. Suduitorul este un dezertor din oastea lui Hristos, un tradator trecut în oastea satanei.

 

"Si fiara si-a deschis gura ca sa-L huleasca pe Dumnezeu". Cunoscand aceste adevaruri, sa ne orientam viata potrivit învataturilor mantuitoare. Datu-ni-s-a darul vorbirii. Sa-l folosim pentru sfintirea noastra. Sa-L laudam cu limba pe Dumnezeu, preamarindu-L si multumindu-I fierbinte pentru tot ceea ce a facut pentru noi. "Tinerii si fecioarele si batranii sa laude numele Domnului, caci numai numele Lui s-a înaltat" (Ps. 148, 12). Cu mintea sa ne gandim la slava in care salasluieste Dumnezeu, cu inima sa-L iubim ca pe binele cel mai înalt, cu gura sa-L preamarim pe Domnul in rugaciuni fierbinti.

 

Daca astazi am aflat cat de mare este pacatul injuraturii, sa ne silim din toate puterile sa nu-l savarsim niciodata. Mai bine este sa ne pierdem graiul, decat sa aruncam spre ceruri veninul rautatii. "A înjura nu-ti invata gura si a ocarî pe Cel Sfant nu te obisnui. Caci precum sluga rea multe batai primeste, asa si cel ce injura, de pacat nu se va curata"(Întelepciunea lui Iisus, fiul lui Sirah 23, 8).

 

Sa nu uitam cuvantul Domnului Iisus: "Va spun ca pentru orice cuvant desert pe care îl vor rosti, oamenii vor da socoteala la ziua judecatii"(Matei 12,36)".

 

Poate ca pana astazi nu v-ati dat seama cum va omorati sufletul cu acest pacat. Hotarati-va ca macar de acum inainte sa nu va lasati muscati de sarpele veninos, de fiara iadului.

 

Alta mare datorie ce va revine este aceea de a mustra si a opri pe cei ce iau în desert numele sfinte. In legea veche citim ca atunci cand un iudeu auzea pe alt cetatean hulind numele lui Iehova (Iehova = numele lui Dumnezeu în ebraica), isi astupa urechile, isi rupea hainele in semn de durere si indignare. Fireste ca odata cu aceste semne de protest il mustra pe hulitor, sau, cum am aratat la început, il ducea inaintea capeteniilor religioase spre judecata. Asa se cuvine sa reactionam si noi, crestinii. Ori de cate ori auzim pe un semen de-al nostru ocarand numele Domnului, sa ne rupem nu hainele, ci inimile de durere, ca prin sudalma este necinstit Imparatul cerului, Mielul lui Dumnezeu, Care S-a lasat jertfit pentru pacatele noastre, sau alta persoana sfanta. Cu mustrarea, cu povata, cu sfatul, datori suntem sa intervenim, ca sa se starpeasca dintre noi aceasta deprindere infernala.

 

Si numai cand vom smulge cu totul din gradina neamului nostru buruiana otravitoare a sudalmei, vom avea dreptul sa ne numim oameni civilizati si crestini buni.

 

 

Autor: Pr. Dr. Stefan Slevoaca

 

Sursa: sfvasilebz.ro

 

Obiceiuri, traditii, sarbatori

Noaptea Muzeelor la Sate, un eveniment care pune in valoare patrimoniul cultural rural romanesc

31-08-2023 Obiceiuri si traditii

Noaptea Muzeelor la Sate, un eveniment care pune in valoare patrimoniul cultural rural romanesc

Prima editie a evenimentului „Noaptea Muzeelor la Sate” va avea loc in 2 septembrie 2023 si va aduce in prim plan spatii cu valoare istorica si de patrimoniu din satele si comunele din 36 de judete ale Romaniei. „Noaptea Muzeelor la Sate” se va desfasura dupa acelasi tipar ca si „Noaptea Muzeelor”. Vizitatorii vor avea ocazia de a explora colectii si de a afla povesti cu valoare culturala si istorica, reprezentative pentru spatiul rural romanesc. Mai multe>>

Marturiile de nunta, micile cadouri cu semnificatii uriase

26-10-2022 Obiceiuri si traditii

Marturiile de nunta, micile cadouri cu semnificatii uriase

Nunta este un eveniment conturat in jurul unor elemente pline de semnificatie. Fiecare cuplu care alege sa se casatoreasca acorda atentie maxima modului in care arata sala de evenimente, muzicii, mancarurilor, locurilor de la mese, imbracamintii etc.. Mai multe>>

Transhumanta carpatica inscrisa in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial

01-11-2020 Obiceiuri si traditii

Transhumanta carpatica inscrisa in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale saluta finalizarea procesului de inscriere a elementului cultural Transhumanta carpatica, parte a vietii pastorale traditionale, in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial. Acesta este un prim pas, procesul de inscriere a Transhumantei carpatice in Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanitatii UNESCO, fiind de asemenea demarat, in cadrul unui dosar multinational la care participa 10 state. Mai multe>>

Saptamana Haferland - Cel mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania

31-07-2020 Obiceiuri si traditii

Saptamana Haferland - Cel mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania

Cea de-a opta editie a celui mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania, Saptamana Haferland, va avea loc online, in perioada 31 iulie – 2 august, aducand in prim-plan valorile autentice si frumusetea meleagurilor din Tara Ovazului. Tematica acestui an, Traditia continua, a ambitionat cu atat mai mult organizatorii pentru a promova in mediul online cele mai reprezentative initiative din zona, dar si pentru a oferi in continuare o platforma tinerilor artisti si cel... Mai multe>>

Aflati totul despre obiceiul 'Impreunisul – Masurisul Oilor' in Parcul Etnografic Romulus Vuia

22-05-2019 Obiceiuri si traditii

Aflati totul despre obiceiul 'Impreunisul – Masurisul Oilor' in Parcul Etnografic Romulus Vuia

USAMV Cluj-Napoca si Muzeul Etnografic al Transilvaniei, in parteneriat cu GAL Napoca Porolissum si Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj, va invita sa participati sambata, 25 mai 2019, incepand cu ora 11.00, la manifestarea culturala ”Impreunisul – Masurisul oilor in Transilvania traditionala”, care va avea loc in Parcul Etnografic ”Romulus Vuia”, la ”Gospodaria din Maramures”. Mai multe>>

Noaptea de Sanziene la aniversarea editiei a X-a

18-06-2018 Obiceiuri si traditii

Noaptea de Sanziene la aniversarea editiei a X-a

In fiecare an, in preajma solstitiului de vara, calendarul marcheaza Sarbatoarea Sanzienelor care este legata de cultul recoltei, al vegetatiei si al fecunditatii. Asociatia Culturala „Patrimoniu pentru Viitor” va invita sambata, 23 iunie, orele 19.00, sa ne bucuram impreuna de traditia straveche a inceputului de vara. Vino alaturi de noi la o sarbatoare cu muzica, expozitii, ateliere si povesti, gazduita in gradina feerica de pe B-dul Poligrafiei nr. 4. Mai multe>>

Mii de oseni au participat la Sambra Oilor 2018

07-05-2018 Obiceiuri si traditii

Mii de oseni au participat la Sambra Oilor 2018

Pasul Huta dintre Tara Oasului si Maramures este, an de an, gazda uneia dintre cele mai stravechi datini din tara: "Sambra Oilor" - cea mai mare si mai veche serbare campeneasca, legata de ocupatia traditionala a pastoritului. Evenimentul se desfasoara anual in prima duminica a lunii mai, ajungand in acest an la cea de a 62-a editie si bucurandu-se de un real succes. Mai multe>>

a III-a Sarbatoare a Carpatilor celebreaza traditiile ciobanilor valahi din spatiul carpatin

10-09-2017 Obiceiuri si traditii

a III-a Sarbatoare a Carpatilor celebreaza traditiile ciobanilor valahi din spatiul carpatin

In perioada 23-27 august 2017 a fost organizata cea de-a III-a Sarbatoare a Carpatilor, manifestare care a reunit valahii din Carpatii Nordici din Europa. Evenimentul a cuprins si o componenta stiintifica in cadrul careia au fost dezbatute sprijinul logistic/financiar al acestor zone montane ale Carpatilor si pastrarea meseriilor traditionale de ciobani, baci si procesatori de produse ovine. In plus, intrunirea valahilor din Carpati a promovat cazuri de buna practica, prezentari artistice tradit... Mai multe>>

Obiceiul Lolelor din Agnita

26-01-2017 Obiceiuri si traditii

Obiceiul Lolelor din Agnita

Obiceiul "Fuga Lolelor" se desfasoara anual in ultima saptamana din luna ianuarie. Acesta reprezinta o traditie veche de breasla si de carnaval care a apartinut comunitatii sasesti din Agnita. In acest sfarsit de saptamana la Muzeul ASTRA va avea loc o actiune dedicata obiceiului. Mai precis, sambata, 28 ianuarie, intre orele 11 si 14, in Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului se va reconstitui primirea in gospodarie si in casa a Lolelor. Mai multe>>

Traditii la inceput de ianuarie

05-01-2017 Obiceiuri si traditii

Traditii la inceput de ianuarie

Imediat dupa sarbatorile iernii, ne intorcem la muncile gospodaresti, specifice lunii Gerar. Dupa ce trec primele sarbatori Sfantul Vasile (1 ianuarie), Boboteaza (6 ianuarie) si Sfantul Ion (7 ianuarie), satenii incep pregatirile de primavara, chiar daca pamantul este inghetat. Mai multe>>

Traditia impodobirii bradului

16-12-2016 Obiceiuri si traditii

Traditia impodobirii bradului

Ritualul bradului era consacrat in sarbatorile solstitiului de iarna inainte de nasterea lui Hristos. Mai multe>>