Impactul viitoarelor acorduri comerciale asupra sectorului agricol - Studiu CE

Detalii

Categorie: Comisia Europeana

15 Noiembrie 2016

Un studiu economic ofera informatii pretioase cu privire la efectele potentiale ale unor acorduri comerciale viitoare si valideaza actuala abordare a UE de protejare sistematica a sectoarelor sensibile.

Comisia Europeana a prezentat astazi ministrilor agriculturii din UE concluziile unui studiu referitor la efectele cumulative a 12 acorduri comerciale viitoare asupra sectorului agroalimentar, inclusiv rezultate specifice privind preturile si volumele de productie pentru o gama de produse care reprezinta 30 % din valoarea exporturilor UE din acest sector.

Studiul ilustreaza potentialul produselor agricole europene pe piata mondiala, evidentiind totodata sensibilitatea anumitor sectoare agricole specifice. Dobandirea unor cunostintele detaliate cu privire la impactul potential va permite Comisiei sa faca alegeri informate in cadrul procesului de negociere.

Din cauza limitarilor metodologiilor disponibile,analiza aprofundata prezentata in studiu nu acopera intreaga gama a produselor agricole. Nu au putut fi cuantificate in detaliu nici posibilele castiguri aduse de produse importante, cu un potential semnificativ de export - cum sunt fructele si legumele, vinul, uleiul de masline si alimentele prelucrate in general (care reprezinta 70 % din valoarea exporturilor de produse agroalimentare ale UE) - si nici castigurile obtinute prin imbunatatirea protectiei indicatiilor geografice.

Evaluarea se concentreaza exclusiv asupra efectelor produse de liberalizarea reciproca a tarifelor de import intre UE si partenerii comerciali relevanti, fara a tine seama de alte prevederi cu impact economic (de exemplu, reducerea masurilor netarifare, in special a masurilor sanitare si fitosanitare). Nu se abordeaza nici impactul masurilor la care recurge UE pentru a proteja sectoarele vulnerabile in contextul acordurilor comerciale, cum ar fi utilizarea sistematica a unor contingente tarifare limitate.

Studiul in sine nu reprezinta o prognoza sau o previziune, ci un exercitiu foarte teoretic, care reflecta rezultatele potentiale ale incheierii cu succes a acordurilor mentionate.

Comentand studiul, vicepresedintele Jyrki Katainen a declarat: „Imaginea de ansamblu este pozitiva pentru exporturile europene de produse agricole de mare valoare. Studiul de fata evidentiaza existenta unor sectoare sensibile, insa nu se concentreaza decat asupra unei singure parti a unui singur sector si nu analizeaza o serie de produse agroalimentare cu un potential important de crestere a exporturilor. Acest echilibru se reflecta pe deplin in strategia de negocieri comerciale a UE, in cadrul careia incercam sa ne protejam sectoarele vulnerabile prin masuri precum contingentele tarifare, maximizandu-ne totodata interesele pozitive ori de cate ori este posibil.

Indeosebi, cresterea din sectorul alimentelor prelucrate are efecte de domino pozitive si asupra sectorului productiei primare. Exporturile de alimente de baza ale UE sprijina 1,4 milioane de locuri de munca, iar in sectorul prelucrarii alimentelor exista alte 650 000 de locuri de munca ce depind si ele de capacitatea noastra de a exporta. Comertul este deosebit de important pentru economia UE in general, dupa cum o demonstreaza si recentul acord de liber schimb cu Coreea de Sud .”

Comisarul Hogan a declarat: „Anumite state membre si parti interesate si-au exprimat ingrijorarea cu privire la efectul acumulat al acestor acorduri comerciale bilaterale, pe care Uniunea Europeana a dorit si doreste in continuare sa le incheie. Studiul prezentat astazi raspunde preocuparilor respective si, pe baza ipotezelor formulate, demonstreaza ca efectul acordurilor comerciale internationale asupra agriculturii si asupra sectorului agroalimentar european este in mare masura pozitiv.”

Comisarul Hogan a subliniat, de asemenea, ca: „este important de retinut ca aceste concluzii ale studiului referitor la impactul cumulativ nu reprezinta o prognoza a incheierii cu succes a celor 12 acorduri comerciale, avand in vedere ca ele se bazeaza pe un set de ipoteze foarte specifice, care pot sau nu sa reflecte, in intregime sau partial, pozitia UE in cadrul negocierilor legate de respectivele acorduri. De exemplu, studiul nu tine seama de posibila reducere a masurilor netarifare, pentru care nu exista in prezent estimari fiabile. Utilizarea contingentelor tarifare pentru produsele sensibile, asociata in mod normal cu negocierile comerciale, precum si castigurile obtinute la export prin protejarea indicatiilor geografice ale Uniunii reprezinta elemente importante pentru crearea unui echilibru in sectorul agricol european”.

Se preconizeaza castiguri semnificative pentru sectorul produselor lactate si cel al carnii de porc din UE, doua sectoare care s-au confruntat cu dificultati in ultimii ani si care dau in prezent semne de redresare. Pe de alta parte, studiul evidentiaza vulnerabilitatea sectorului carnii de vita si al orezului, atat din cauza efectelor comerciale, cat si din cauza scaderii preturilor de productie. Amploarea impactului variaza, in cazul acestor produse, in functie de scenariul abordat, unul mai „ambitios” (liberalizarea totala a 98,5 % din totalitatea produselor si o reducere tarifara partiala de 50 % pentru restul produselor), altul mai „conservator” (liberalizarea totala a 97 % din totalitatea produselor si o reducere tarifara de 25 % pentru celelalte), ambele analizate in studiu.

Rezultatele studiului confirma, de asemenea, faptul ca abordarea actuala a UE, si anume limitarea liberalizarii importurilor de produse agricole sensibile in cadrul tuturor negocierilor comerciale, este cea corecta. In cazul acordului recent incheiat cu Canada (cunoscut sub denumirea de CETA), UE va elimina 92,2 % din tarifele sale agricole inca de la intrarea lui in vigoare, acest procent urmand sa creasca la 93,8 % dupa sapte ani. Contingentele tarifare convenite in cadrul CETA pentru carnea de vita se ridica la 45 838 de tone; acestea urmeaza sa fie introduse treptat pe o perioada de 5 ani si reprezinta 0,6 % din consumul total al UE. Un alt exemplu este orezul: in cadrul acordului comercial cu Vietnamul, UE va liberaliza doar partial importurile de orez, stabilind contingente tarifare pentru orez care reprezinta aproximativ 8 % din importurile totale ale UE, din care doua treimi vor fi rezervate pentru orezul care nu este produs in UE sau care urmeaza sa fie prelucrat ulterior de catre industria orezului din UE.

Rezultatul studiului va fi prezentat astazi ministrilor agriculturii din UE si se preconizeaza ca, in luna ianuarie, vor avea loc discutii suplimentare in cadrul Consiliului Agricultura, aflat sub presedintia malteza.

Studiul privind efectele cumulative asupra agriculturii nu inlocuieste nici evaluarile impactului in general, nici evaluarile impactului asupra dezvoltarii durabile, mai ample si mai amanuntite, care sunt efectuate cu ocazia fiecarei negocieri comerciale.

Intrebari frecvente

De ce este nevoie de un studiu privind impactul cumulativ al acordurilor comerciale asupra agriculturii?

Uniunea Europeana a incheiat deja o serie de acorduri comerciale bilaterale si regionale, altele fiind in prezent in curs de negociere. Alte negocieri urmeaza sa fie lansate in viitorul apropiat.

Odata implementate, aceste acorduri comerciale vor oferi noi oportunitati de export pentru produsele agricole din UE si, de asemenea, vor permite mai multe importuri si vor favoriza cresterea concurentei pe pietele agroalimentare nationale. 

Asadar, obiectivul acestui studiu este de a oferi o mai buna intelegere a potentialului impact economic global al tuturor acestor acorduri asupra sectorului agricol al UE, cu un accent special pe produsele de baza.

Ce acorduri fac obiectul studiului?

Studiul se concentreaza pe 12 acorduri comerciale care nu au fost inca implementate, de la cateva care au fost deja negociate (cu Canada si Vietnam), la altele aflate in diferite faze de negociere (cu SUA, Mercosur, Japonia, Thailanda, Indonezia si Filipine), inclusiv 2 care urmeaza sa fie negociate (cu Australia si Noua Zeelanda) si 2 care implica modernizarea acordurilor existente (cu Turcia si Mexic).

Ce se poate spune despre acordurile comerciale aflate deja in vigoare - de exemplu, cel cu Coreea de Sud si cel cu Ucraina?

Efectele acestor acorduri comerciale aflate in vigoare sunt deja vizibile in comertul agroalimentar al UE. Ele sunt incluse in scenariul de referinta, pentru analiza. Studiul se axeaza pe alte acorduri care nu sunt inca in vigoare si evalueaza care ar fi situatia daca acestea s-ar aplica, comparativ cu situatia de referinta (adica situatia actuala, in lipsa acestor acorduri).

Care este metodologia studiului?

Avand in vedere faptul ca majoritatea acordurilor analizate in cadrul acestui studiu sunt inca in curs de negociere, acesta nu poate evalua rezultatele lor concrete si exacte.

Asadar, studiul se bazeaza pe simulari de scenarii efectuate cu ajutorul unor modele economice. Unul dintre ele ofera rezultate mai detaliate, iar scopul sau este limitat la anumite sectoare-cheie (produse din carne, produse lactate, cereale, zahar, orez si uleiuri vegetale) si se bazeaza pe ipoteza comercializarii acestor marfuri ca produse de baza.

Nu au putut fi cuantificate in detaliu castigurile posibile pentru produse importante (care reprezinta 70 % din valoarea exporturilor de produse agroalimentare ale UE) si nici veniturile care ar putea fi obtinute in urma unei mai bune protejari a indicatiilor geografice.

Evaluarea se concentreaza exclusiv asupra efectelor produse de liberalizarea reciproca a tarifelor de import intre UE si partenerii comerciali relevanti, fara a tine seama de alte prevederi cu impact economic (de exemplu, reducerea masurilor netarifare, in special a masurilor sanitare si fitosanitare). Nu se abordeaza nici impactul masurilor la care recurge UE pentru a proteja sectoarele vulnerabile in contextul acordurilor comerciale, cum ar fi utilizarea sistematica a unor contingente tarifare limitate.

Impactul consecintelor referendumului din Regatul Unit referitor la statutul de membru al UE nu este luat in considerare.

Prin urmare, concluziile studiului prezinta o indicatie cu privire la posibila directie si amploare a anumitor scenarii de liberalizare si nu reprezinta o estimare a rezultatului acordurilor viitoare.

Ce scenarii sunt analizate?

Pentru realizarea acestui studiu au fost utilizate doua scenarii comerciale teoretice - unul „ambitios” (niciun tarif pentru 98,5 % din produse, inclusiv produse industriale si o reducere tarifara partiala de 50 % pentru produsele ramase) si altul „prudent” (nicio taxa vamala pentru 97 % din produse si o reducere tarifara partiala de 25 % pentru restul produselor).

Acestea sunt doar exercitii de modelizare si nu ar trebui in niciun fel sa fie considerate ca aducand atingere rezultatelor potentiale ale negocierilor in curs.

Niciunul dintre exercitii nu tine cont de efectele masurilor de instituire a contingentelor tarifare pentru produsele sensibile, care este o practica comuna in acordurile comerciale ale UE, intotdeauna fiind incluse contingente tarifare pentru o serie de produse sensibile. Acest aspect important a fost omis pentru a permite simplificarea teoretica necesara.

De ce studiul nu ofera acelasi nivel de detaliere a rezultatelor pentru toate produsele agricole?

Studiul este limitat de gama de produse acoperite si de nivelul de dezagregare disponibil in modelele utilizate. Modelul echilibrului partial - care ofera cele mai detaliate rezultate pe produse - nu acopera urmatoarele sectoare principale: fructe si legume, vin, ulei de masline, culturi specializate si toate celelalte bauturi si produse agricole prelucrate.

Cu toate acestea, modelul echilibrului general prevede in plus efectele comertului global pentru fructe si legume (ca un singur sector) si pentru vin si produsele spirtoase (in categoria „bauturi si tutun”), in timp ce uleiul de masline, etanolul si alte produse sunt incluse in categorii mai mari, cu rezultate specifice greu de clarificat.

Studiul furnizeaza indicatii operationale cu privire la modul in care UE ar trebui sa abordeze acordurile comerciale (de exemplu, in ceea ce priveste posibila amploare a concesiunilor legate de contingentul tarifar)?

Nu. Nu exista niciun studiu economic care ar putea furniza aceste indicatii operationale. Scopul oricarui studiu economic (inclusiv cel aflat in discutie) este de a oferi orientare si indicii referitoare la amploarea impactului preconizat al unui acord comercial, sub rezerva ipotezelor prevazute in scenariu si a limitarilor acestui exercitiu. Prin urmare, este clar ca rezultatele confirma faptul ca abordarea actuala a UE, si anume limitarea liberalizarii importurilor de produse agricole sensibile in cadrul tuturor negocierilor comerciale, este cea corecta.

De ce scenariile comerciale din studiu nu se bazeaza pe asa-numitele volume ale contingentelor tarifare?

Deoarece majoritatea acordurilor sunt inca in curs de negociere si rezultatul lor este necunoscut (sau nici nu au fost inca lansate), nu exista nicio posibilitate de a identifica un scenariu realist bazat pe un volum precis de contingente tarifare. Singurele exceptii in acest studiu sunt Canada si Vietnam. Pentru aceste tari, sunt luate in considerare contingentele tarifare convenite in cadrul negocierilor.

Reducerile tarifare partiale pentru produsele sensibile reprezinta o abordare mai teoretica, dar permite adoptarea unei abordari coerente pentru toate acordurile comerciale si pastrarea unei simetrii intre UE si partenerii sai comerciali.

Nu in ultimul rand, trebuie sa retinem ca este inexact, in cel mai bun caz, sa facem comparatii intre cifrele efective de import si volumele contingentelor tarifare, deoarece acestea din urma indica o oportunitate de export si nu se traduc automat in importuri efective. De exemplu, din 2011 Canada a beneficiat de acces fara taxe vamale si fara contingente la piata UE pentru carnea de vita de calitate superioara - 48 200 de tone in greutate de produs - dar nu au reusit niciodata sa exporte cantitati considerabile. Exporturile din SUA in baza aceluiasi contingent tarifar au reprezentat, de asemenea, o proportie foarte mica (sub 40 %) din cantitatile disponibile de care dispuneau.

Ce se poate spune despre rezultatele la nivel de stat membru sau la nivel regional?

Din cauza constrangerilor legate de alegerea modelelor, sunt disponibile doar rezultatele pentru UE in ansamblu.

De ce modelele nu tin cont de barierele sanitare si fitosanitare (SPS)? Daca ar fi cazul, ar trebui sa ne asteptam la castiguri mai mari pentru exporturile UE sau la noi provocari pentru importurile UE?

In prezent, nu suntem in masura sa tinem cont de barierele SPS in modelele economice contemporane cu o metodologie solida. Faptul ca este dificila cuantificarea avantajelor UE care decurg din imbunatatirea conditiilor SPS negociate in cadrul acordurilor noastre comerciale nu ar trebui sa submineze aceste obiective de negociere, din moment ce diversi parteneri comerciali ii supun pe exportatorii UE la proceduri SPS nejustificate si oneroase. In ceea ce priveste importurile Uniunii, UE nu a facut niciodata compromisuri privind standardele sale inalte de protectie a consumatorilor, in niciun acord comercial. De exemplu, nu a autorizat niciodata asa-numitii factori de crestere si nu si-a modificat procesul de autorizare a OMG-urilor, care a fost aprobat pe baze stiintifice. Aceste cerinte juridice pentru importurile UE raman in vigoare (de exemplu, in CETA), chiar daca tarifele preferentiale sunt eliminate sau reduse, iar o astfel de abordare face parte din pozitia de negociere a Uniunii in toate acordurile.

Cum pot contribui acordurile comerciale la reducerea barierelor SPS?

Acordurile comerciale bilaterale moderne combat in mod eficace barierele SPS, care sunt adesea complexe din punct de vedere tehnic, costisitoare si exista de mult timp. Exista exemple recente de reusita in eliminarea barierelor SPS si facilitarea exporturilor UE.

UE dispune de un cadru SPS armonizat pentru comertul intre statele membre UE, care nu este intotdeauna recunoscut de partenerii comerciali, care deseori se bazeaza pe sanatatea animalelor si a plantelor din fiecare stat membru. Prin acordurile comerciale ale UE, convenite sau in curs de negociere, Comisia urmareste recunoasterea de catre tarile terte a cadrului SPS armonizat al UE, prin incheierea unor acorduri comerciale. Acest lucru ar trebui in cele din urma sa conduca la proceduri simplificate si mai rapide de aprobare pentru statele membre sau grupurile de state membre interesate si la stabilirea unor conditii de export nediscriminatorii, comune pentru toate statele membre.

Ce ne indica studiul cu privire la dezvoltarea agriculturii UE?

Studiul este menit sa reprezinte o sursa de informatii pentru adoptarea viitoarei strategii de negociere, luand in considerare scenarii teoretice care includ reduceri tarifare de 50 % si 25 % si nicio restrictie cantitativa (contingente tarifare). Scenariile abordate in cadrul acestui studiu nu influenteaza si nu reflecta rezultatele negocierilor viitoare pentru negocieri specifice care, cel mai probabil, vor prevedea contingente tarifare pentru produsele sensibile.

Cu toate acestea, rezultatele studiului confirma actuala abordare adoptata de catre negociatorii UE pentru capitolele legate de agricultura in cadrul negocierilor comerciale. Pentru sectorul produselor lactate si cel al carnii de porc se pare ca exista mari oportunitati de export, iar UE va negocia cu fermitate pentru a elimina tarifele si barierele. Agricultura UE are un interes clar in a mentine o agenda comerciala internationala ambitioasa, astfel incat sa nu piarda cotele de piata existent,e in favoarea concurentilor nostri comerciali. Cresterea posibilitatilor de export pentru produsele alimentare prelucrate, o mai buna protectie a indicatiilor geografice si abordarea barierelor SPS pentru exporturile UE ar urma sa aduca beneficii suplimentare majore.

De asemenea, studiul confirma faptul ca este justificata abordarea UE de a mentine o pozitie ferma cu privire la un acces limitat pentru produsele sensibile, precum carnea de vita si orezul. Negociatorii UE trebuie sa gestioneze asteptarile partenerilor lor din tari terte si sunt hotarati sa asigure o protectie adecvata pentru aceste produse sensibile, care au o valoare economica si sociala considerabila in diverse state membre.

Nu in ultimul rand, studiul ofera un argument foarte solid in favoarea unei politici agricole comune (PAC) puternice, care sa dispuna de resurse adecvate pentru viitor. O politica agricola comuna puternica este esentiala pentru cei care doresc sa exporte si pentru cei care produc pentru pietele locale. De asemenea, PAC garanteaza ca producem intr-un mod sustenabil, care protejeaza mediul si contribuie la abordarea provocarii majore pe care o reprezinta schimbarile climatice.

Comisia Europeana

• < Anterior
• Următor >