Antitrust: noi orientari CE privind vanzarea in comun de carne de vita, carne de manzat si culturi arabile

Detalii

Categorie: Legislatie agricola

28 Noiembrie 2015

Comisia Europeana adopta noi orientari antitrust privind vanzarea in comun de carne de vita, carne de manzat, ulei de masline si culturi arabile. Orientarile sunt menite sa sprijine agricultorii europeni prin clarificarea modului in care acestia pot, in anumite conditii, sa coopereze in scopul vanzarii in comun de ulei de masline, carne de vita si manzat si culturi arabile, in conformitate cu normele UE in materie de concurenta. Pietele europene pentru aceste trei produse reprezinta peste 80 de miliarde EUR anual.

Comisarul UE responsabil cu politica in domeniul concurentei, Margrethe Vestager, a declarat: „Aceste orientari constituie un manual care explica agricultorilor cum sa se organizeze pentru a putea vinde in comun ulei de masline, carne de vita si manzat si culturi arabile, cu respectarea deplina a normelor UE in materie de concurenta. Obiectivul este de a se asigura faptul ca agricultorii europeni pot coopera intre ei pentru a ramane competitivi si pentru a beneficia de putere de negociere fata de cumparatori”.

Phil Hogan, comisarul pentru agricultura si dezvoltare rurala, a declarat: „Orientarile vizeaza consolidarea pozitiei comune a agricultorilor in lantul de aprovizionare cu alimente prin stabilirea de norme clare si aplicabile. Acestea ii ajuta pe agricultori sa contracareze efectele concentrarii crescande in etapele de prelucrare si de vanzare cu amanuntul ale lantului. Acesta este un pas important in directia unor conditii practicabile de concurenta pe pietele agricole si a utilizarii depline a instrumentelor disponibile in cadrul noii PAC.”

Noile orientari vor completa reforma politicii agricole comune (PAC) din 2013, care a introdus o serie de modificari la normele privind modul in care pot coopera agricultorii din UE. Reforma politicii agricole comune (PAC) vizeaza cresterea competitivitatii si a caracterului durabil al activitatii agricultorilor din UE si consolidarea puterii de negociere a acestora fata de cumparatori, mentinand, in acelasi timp, o abordare orientata catre piata.

Normele standard de concurenta ale UE interzic acordurile prin care se stabilesc preturile sau alte conditii comerciale sau se impart pietele, cu exceptia cazului in care acordurile permit imbunatatirea productiei sau a distributiei, asigurand in acelasi timp consumatorilor o parte echitabila din profitul rezultat (articolul 101 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene). Aceste norme standard in materie de concurenta se aplica sectorului agricol, sub rezerva anumitor derogari specifice, astfel cum sunt prevazute in Regulamentul privind organizarea comuna a pietelor (OCP) [Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 — denumit in continuare „Regulamentul OCP”).

Aceste orientari se refera la trei derogari legate de eficienta care permit producatorilor de ulei de masline, carne de vita si manzat si culturi arabile sa vanda si sa stabileasca in comun preturile, volumele si alte conditii prin intermediul organizatiilor recunoscute, daca indeplinesc anumite conditii (articolele 169, 170 si 171 din Regulamentul privind OCP). In special:

• • este necesar ca astfel de organizatii sa contribuie semnificativ la eficientizarea activitatii agricultorilor, punandu-le la dispozitie activitati de sprijin in afara celor de vanzari (de exemplu, depozitare, transport, distributie); precum si
  • volumele comercializate de o anumita organizatie nu trebuie sa depaseasca anumite praguri (20 % din piata relevanta pentru uleiul de masline si 15 % din piata nationala pentru carnea de vita si manzat si culturi arabile).

Noile orientari ii ajuta pe agricultori sa indeplineasca aceste cerinte. Ele vor sprijini, de asemenea, autoritatile de concurenta si autoritatile judiciare din statele membre la aplicarea noilor norme. In special, acestea:

• • ofera o definitie/indicatie clara asupra tipului de activitati care pot genera cresteri semnificative ale eficientei, necesare pentru a se beneficia de derogare si prezinta exemple specifice de situatii in care astfel de activitati pot genera o crestere semnificativa a eficientei;
  • ofera indrumari privind modalitatea de a calcula volumul comercializat de organizatiile de agricultori si modul in care se poate verifica daca acestea nu depasesc pragurile, tinand seama in special de variatiile naturale de-a lungul timpului;
  • explica modul in care pot fi luate in considerare circumstante exceptionale, de exemplu, o catastrofa naturala, atunci cand se calculeaza volumul comercializat de organizatiile de agricultori; precum si
  • clarifica situatiile in care autoritatile nationale de concurenta si Comisia pot aplica clauza de salvgardare prevazuta de Regulamentul OCP. Aceasta clauza de salvgardare permite autoritatilor in materie de concurenta sa decida, in imprejurari exceptionale, ca vanzarile in comun ale unei organizatii de agricultori fie ar trebui sa fie reevaluate, fie nu ar trebui sa aiba loc in cazul in care piata in ansamblu este afectata in mod negativ.

Orientarile vor fi publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene in zilele urmatoare.

Context

Intre ianuarie si mai 2015, Comisia a organizat o consultare publica privind proiectul de text al orientarilor. Pe langa aceasta, Parlamentul European si autoritatile de concurenta ale statelor membre au fost consultate. Toate raspunsurile la aceste consultari sunt disponibile aici.

Reformele succesive ale PAC au facut ca aceasta politica sa fie din ce in ce mai orientata catre piata. In prezent, producatorii agricoli europeni concureaza zilnic pe mai multe piete, unde se confrunta cu provocari specifice:

• • exigentele crescande ale consumatorilor pentru produse mai bune, care sa fie durabile si trasabile;
  • concurenta pe plan global cu importuri din afara Europei;
  • parteneri de afaceri care sunt adesea mai mari si mai puternici din punct de vedere financiar, fie ca este vorba de prelucratori, fabricanti sau comercianti cu amanuntul, deoarece cea mai mare parte a exploatatiilor agricole din Europa sunt de dimensiuni foarte mici.

Evaluarea impactului realizata de Comisie cu privire la cea mai recenta reforma a PAC a evidentiat nevoia de a se imbunatati functionarea lantului de aprovizionare cu alimente si de a se crea conditii propice pentru ca sectorul agricol sa devina mai competitiv si mai inovator. In special, aceasta presupune incurajarea cooperarii dintre agricultori prin intermediul organizatiilor de producatori si al asociatiilor de organizatii de producatori si, in acelasi timp, asigurarea concurentei in acest sector.

Intrebarile frecvente

1.  Care este scopul noilor orientari?

Articolul 101 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene interzice acordurile anticoncurentiale, cu exceptia cazului in care acordurile imbunatatesc productia sau distributia, asigurand totodata consumatorilor o parte echitabila din beneficiul obtinut. In concordanta cu reglementarile relevante si in masura in care ele prevad acest lucru, aceste norme se aplica sectorului agricol, sub rezerva unor derogari specifice.

Reforma politicii agricole comune (PAC) din 2013 a introdus astfel de derogari pentru vanzarea de ulei de masline, carne de vita, carne de manzat si culturi arabile. Regulamentul de instituire a unei organizari comune a pietelor produselor agricole (Regulamentul privind OCP) permite organizatiilor de producatori si asociatiilor de organizatii de producatori din aceste trei sectoare sa vanda in comun si sa stabileasca preturi, volume si alte conditii comerciale pentru aceste produse, daca acestea genereaza o crestere semnificativa a eficientei prin alte activitati comune (de exemplu, distributie, depozitare).

Noile orientari sunt menite sa ajute fermierii, organizatiile de producatori si asociatiile de organizatii de producatori sa evalueze daca indeplinesc conditiile pentru a beneficia de derogari. Acestea includ scheme care explica pas cu pas modul in care trebuie procedat.

Noile orientari ofera, de asemenea, exemple din viata reala in fiecare din sectoarele in cauza, ilustrand situatiile in care organizatiile de fermieri sunt sau nu sunt in conformitate cu normele.

Noile orientari ar trebui, de asemenea, sa garanteze ca derogarile sunt aplicate in mod consecvent in toate statele membre. Acestea vor servi drept referinta comuna pentru autoritatile nationale in materie de concurenta si instantele nationale.

2.  De ce noile orientari abordeaza trei sectoare in mod specific?

Noile orientari se concentreaza pe noile norme introduse de cea mai recenta reforma a PAC, care se axau in mod specific pe aceste trei sectoare.

3.  In ce conditii pot fermierii sa participe la activitati de vanzare in comun?

Fermierii pot sa participe la activitati de vanzare in comun in sectorul culturilor arabile, al animalelor vii pentru productia de carne de vita si carne de manzat sau al uleiului de masline, in cazul in care sunt indeplinite urmatoarele conditii:

• Activitatile de vanzare in comun trebuie sa fie efectuate de catre organizatii de producatori sau asociatii de organizatii de producatori (denumite in continuare „organizatiile”) recunoscute in mod oficial de catre autoritatile nationale. In cazul fermierilor individuali care isi vand produsele in comun in afara organizatiilor respective, aceste activitati vor fi evaluate in conformitate cu normele standard ale UE in materie de agricultura si de concurenta.

• Cantitatea comercializata in comun de catre organizatii nu poate depasi:

  • 15 % din piata nationala pentru carnea de vita, carnea de manzat si culturile arabile; sau

  • 20 % din piata relevanta pentru uleiul de masline

• Organizatiile ar trebui sa desfasoare alte activitati decat vanzarea in comun, de exemplu depozitarea sau distributia, si

• Aceste activitati suplimentare trebuie sa imbunatateasca in mod semnificativ competitivitatea fermierilor pe piata (si anume, sa genereze o crestere semnificativa a eficientei).

Noile orientari ofera explicatii privind modalitatea de masurare a volumelor comercializate, care nu trebuie sa depaseasca limitele stabilite.

Noile orientari ofera, de asemenea, pentru fiecare dintre cele trei sectoare, exemple clare de activitati care pot genera cresteri semnificative ale eficientei si descriu o serie de situatii in care sunt generate aceste cresteri ale eficientei.

De exemplu, orientarile explica modul in care producatorii de ulei de masline ar putea sa isi prelucreze in comun maslinele, pentru a imparti costurile de investitii ridicate pe care le presupune infiintarea unei fabrici de ulei de masline. Un alt exemplu ar fi modul in care producatorii de carne de vita si de carne de manzat ar putea sa isi promoveze produsele in comun atunci cand urmaresc crearea unui produs specific. Ambele exemple fac obiectul conditiilor stabilite in noile orientari, astfel cum se descrie mai sus la intrebarea 3.

4.  Cum poate contribui acest lucru la consolidarea pozitiei fermierilor in practica?

In primul rand, in cazul in care fermierii vand in comun volume reprezentand pana la 15 % din productia nationala pentru carnea de vita si carnea de manzat si culturile arabile si 20 % din piata relevanta pentru uleiul de masline, ei vor reprezenta un procent din cerere egal cu cel reprezentat de cei mai importanti cumparatori de pe piata. Prin urmare, isi vor spori in mod semnificativ puterea de negociere si vor obtine un echilibru mai bun fata de cumparatorii lor, in raport cu rezultatele pe care le-ar putea obtine daca vand in mod individual.

In al doilea rand, desfasurand in comun activitati de sprijin prin intermediul unei organizatii, fermierii pot avea acces la factori de productie mai ieftini (de exemplu, prin achizitionarea in comun de hrana pentru animale sau ingrasaminte), isi pot reduce costurile de transport sau de distributie sau pot asigura o aprovizionare mai flexibila sau mai fiabila (de exemplu, prin depozitare si/sau distributie). In sfarsit, ei isi pot reduce costurile si isi pot imbunatati ofertele, ceea ce inseamna ca vor fi mai competitivi pe piata.

5.  Vanzarea in comun necesita o autorizare prealabila?

Nu. Fermierii sau organizatiile acestora trebuie sa verifice ei insisi/ele insele daca activitatea de vanzare in comun indeplineste conditiile enumerate mai sus. Cu toate acestea, atunci cand isi incep activitatile de vanzare in comun, organizatiile trebuie sa notifice fara intarziere autoritatea competenta desemnata de statul lor membru. Lista autoritatilor nationale competente este disponibila la adresa: http://ec.europa.eu/agriculture/producer-interbranch-organisations/index_en.htm

6.  Care este rolul autoritatilor din domeniul concurentei?

Autoritatilor din domeniul concurentei le revine rolul de a monitoriza pietele in vederea mentinerii unor conditii de concurenta echitabile pentru toti concurentii. Autoritatile din domeniul concurentei au dreptul sa solicite oricarei entitati care exercita o activitate economica - inclusiv fermierilor - sa furnizeze informatii pentru a verifica faptul ca normele in materie de concurenta sunt respectate. In cazul in care o organizatie primeste o astfel de solicitare si ar dori sa beneficieze de derogarile specifice privind activitatile de vanzare in comun, aceasta trebuie sa demonstreze ca sunt indeplinite conditiile mentionate la intrebarea 3 de mai sus.

In situatii exceptionale si in anumite conditii limitate, explicate in orientari, autoritatile din domeniul concurentei pot decide ca un anumit acord de comercializare in comun al unei organizatii nu ar trebui pus in aplicare sau ar trebui ajustat.

7.  Cum corespund orientarile cu alte initiative ale Comisiei pentru consolidarea cooperarii fermierilor?

Obiectivul orientarilor este de a facilita aplicarea in practica a noilor norme prevazute in Regulamentul privind OCP. Prin urmare, scopul lor este acela de a ajuta fermierii sa participe la activitati de vanzare in comun in anumite conditii si sa isi consolideze pozitia in lantul de aprovizionare cu produse alimentare.

Comisia va continua sa analizeze functionarea lantului de aprovizionare cu produse alimentare si pozitia pe care o detin fermierii in cadrul acestuia. Comisia se afla intr-un proces de instituire a unui Grup operativ privind pietele agricole, care va oferi consiliere externa si expertiza privind functionarea pietelor agricole si pozitia fermierilor in cadrul lantului de aprovizionare cu produse alimentare si, de asemenea, va formula recomandari si va propune posibile initiative de politica in acest domeniu, dupa luarea in considerare a unor provocari globale pentru agricultura durabila.

Comisia Europeana

• < Anterior
• Următor >