Comisia Europeana a stabilit modul in care se produce mancare - Europa se pregateste sa-si hraneasca doar elitele

Detalii

Categorie: Stiri agricole

24 Mai 2020

Comisia Europeana a lansat miercuri, 20 mai, primele doua strategii din Pactul Ecologic European, care vizeaza sectorul agroalimentar: Strategia „De la ferma la furculita” si Strategia pentru Biodiversitate. Ambele isi propun sa transforme agricultura in asa fel incat, pana in 2050, Europa sa devina primul continent neutru din punct de vedere climatic.

„In opinia mea, incepand de azi, 20 mai, ne lansam intr-o calatorie spre necunoscut. In agricultura provocarile vor fi, fara indoiala mari, cred ca si oportunitatile, la fel. De aceea, va depinde doar de noi cum vom alege sa ne protejam fermierii, interesele nationale si securitatea alimentara”, a declarat europarlamentarul Carmen Avram, gazda unui webinar privind adaptarea agriculturii romanesti la cele doua strategii europene.

In ceea ce priveste Strategia „De la ferma la furculita”, Comisia Europeana isi propune, printre altele:

• • reducerea la jumatate a pesticidelor si a riscurilor asociate folosirii pesticidelor, pana in anul 2030;
  • reducerea fertilizatorilor cu cel putin 20%, pana in 2030;
  • reducerea la jumatate a medicamentelor antimicrobiene pentru animalele de ferma si acvacultura, pana in 2030;
  • cresterea cu pana la 25% a suprafetelor arabile ocupate de agricultura organica, pana in anul 2030.

De asemenea, si obiectivele Strategiei pentru Biodiversitate sunt ambitioase, Comisia Europeana dorind:

• • sa introduca 30% din suprafata terestra si cea marina sub protectie, pana in 2023;
  • sa sporeasca ponderea agrosilviculturii;
  • sa reduca poluarea din aer, apa si sol;
  • sa mareasca suprafetele acoperite de paduri prin plantarea a 3 miliarde de copaci, pana in 2030.

Cu toate acestea, Comisia Europeana nu a efectuat, nici pana la aceasta ora, un studiu de impact al celor doua strategii asupra sectorului agricol.

„Aceste doua strategii, in conditiile in care avem un buget mai mic pentru agricultura, avem mai putini bani, cu conditii mai multe pentru fermieri, inseamna pentru sistemul alimentar o dez-intensificare a agriculturii. Se schimba modul in care Uniunea Europeana priveste agricultura. Dar, atentie, fara sa existe o analiza de baza a economiei si a efectelor de piata a acestor strategii”, a declarat Florian Ciolacu, directorul Executiv al Clubului Fermierilor Romani.

Prezent la evenimentul online organizat de europarlamentarul Carmen Avram, Florian Ciolacu s-a aratat ingrijorat de o posibila criza alimentara: „Grabirea inutila catre masuri si tinte foarte specifice de productie agricola, inainte sa existe un acord privind strategiile generale pentru alimente, agricultura, utilizarea terenurilor rurale, va conduce la o situatie impredictibila privind siguranta alimentara.”

Mai grav, au apreciat specialistii prezenti la eveniment, anuntul Comisiei Europene vine intr-o perioada in care sectorul agricol romanesc se confrunta deja cu probleme cauzate de criza generata de pandemia COVID-19. Potrivit studiului „Impactul crizei COVID-19 si al secetei asupra fermelor de cultura mare din Romania”, realizat de compania AMAZAG, 42% dintre fermele mari incluse in cercetare au fost afectate de COVID-19 si aproape 60% vor suferi din cauza efectelor pandemiei in viitor.

„Un lucru care e important de notat e faptul ca agricultura e o industrie, industria asta trebuie sa mearga mai departe, trebuie sa fim competitivi si trebuie sa ne asiguram ca ne tragem cenusa la focul nostru, ca fermierii au tot ceea ce le este necesar”, a explicat Laurentiu Asimionesei, reprezentantul companiei AMAZAG.

Ingrijorarile au fost exprimate si de reprezentantii industriei produselor pentru protectia plantelor din Romania, vizati direct de obiectivele strategiei europene „De la ferma la furculita”. Potrivit acestora, pentru gasirea alternativelor la pesticidele sintetice e nevoie de ani de cercetare, asta in conditiile in care acest domeniu este al doilea cel mai restrictionat domeniu la nivel european, dupa cel farmaceutic.

„O companie, pentru a dezvolta un produs sintetic, are nevoie, azi, de 12 ani de cercetare, din momentul in care incepe cercetarea, pana in momentul in care pune in piata o molecula sintetica si de o investitie de peste 280 de milioane de dolari”, a precizat Vasile Iosif, presedintele Asociatiei Industriei de Protectia Plantelor din Romania (AIPROM).

Vasile Iosif a atras, totodata, atentia asupra faptului ca Romania se confrunta cu daunatori care nu exista in alte state membre ale Uniunii Europene si ca este nevoie de o derogare pentru tratamentul la samanta in 2021, altfel tara risca sa piarda productia de porumb si floarea-soarelui aferenta unei suprafete de 1 milion de hectare.

„Romania consuma aproximativ 700 de grame de substanta activa de produs fitosanitar pe hectar, vecinii nostri din Ungaria consuma 1,2 kg de substanta activa pe hectar, iar media UE e peste 2 kg de substanta activa pe hectar. Cred ca deciziile trebuie adoptate numai in urma unei intelegeri a specificului fiecarei tari. AIPROM isi doreste ca UE sa tina cont de progresele stiintifice in domeniu si sa nu solicite industriei de protectia plantelor produsele si tehnologiile care vor fi disponibile abia peste 20-30 de ani. Asa cum oamenii au nevoie de medicamente si plantele au nevoie de «medicamentele» lor, de pesticide”, a concluzionat Vasile Iosif.

De departe, insa, cei mai afectati de prevederile Strategiei pentru Biodiversitate si cele ale Strategiei „De la ferma la furculita” sunt fermierii romani. Pe langa ingrijorarile in ceea ce priveste viitorul afacerii lor, isi pun problema modului in care vor reusi sa asigure o cantitate si mai mare de hrana, pentru o populatie aflata in crestere, la standarde mult mai dure, dar la preturile din prezent.

„Cred ca Europa se pregateste sa-si hraneasca doar elitele si uita de poporul european, care va fi lipsit de o hrana ieftina si de calitate, care exista azi in magazinele din Europa”, este de parere Nicolae Sitaru, fermier si presedintele Asociatiei Producatorilor de Porumb din Romania (APPR).

Riscul ca hrana europeana sa devina din ce in ce mai scumpa, ca urmare a implementarii Strategiei „De la ferma la furculita”, este semnalat si de COPA-COGECA, cea mai mare organizatie europeana de fermieri si cooperative agricole. Specialistii lor avertizeaza ca, aceasta revolutie „verde”, propusa de Pactul Ecologic European, risca sa mareasca procentul celor care traiesc la limita saraciei. In 2017, potrivit datelor oficiale, la nivelul Uniunii Europene peste 110 milioane de oameni, adica 22,4% din cetatenii europeni, traiau in conditii grele.

Exista, totusi, si vesti bune. Acestea vin dinspre micul producator local si lantul scurt de aprovizionare. Criza provocata de pandemia de Coronavirus a demonstrat rezilienta acestui sector, incurajat la nivel european prin Strategia „De la ferma la furculita”. Acest lucru ar putea reprezenta o oportunitate pentru Romania, o dovedesc rezultatele studiului „Achizitia de legume proaspete direct de la producatori locali in perioada crizei COVID-19 in Romania”, realizat de Asociatia Rural Development Research Platform, Iasi (RDRP).

„In ceea ce priveste comportamentul consumatorilor romani, cu achizitii de legume proaspete direct de la producatori locali, daca inainte de 16 martie, 25% apelau la acest tip de achizitie, dupa 16 martie, procentul acestora a crescut la 39%”, e explicat Sebastian Bruma, cercetator stiintific in cadrul Academiei Romane, Filiala Iasi si presedintele Asociatiei Rural Development Research Platform, Iasi (RDRP).

O alta oportunitate este prevazuta de propunerea Comisiei Europene privind Strategia pentru Biodiversitate, potrivit careia, pana in 2030, suprafata cultivata in regim organic trebuie sa atinga 25% din suprafata arabila a uniunii. Expertii considera insa ca, daca Romania doreste sa fie performanta in agricultura organica, e nevoie de o mai buna informare la nivel national asupra prevederilor conversiei, precum si de o simplificare a legislatiei nationale.

„Pentru ca un produs sa fie certificat ecologic sunt necesari intre 2 si 3 ani de conversie, sau, cum spunem noi, de „detoxifiere” a terenului, pana cand acesta ar putea produce produse conform regulamentului european. Problema de la noi e cea a informarii, desi predau de cativa ani legislatie si fac si inspectii pe teren, fermierii nostri au probleme cu accesarea informatiilor. Chiar si pentru cei care aplica si pornesc aceasta certificare, conditiile sunt greoaie. Birocratia de la noi, din pacate, trebuie sa recunosc, e greoaie, de asemenea”, atentioneaza Aurelia Grecu, expert ecolog autorizat in domeniul protectiei mediului si padurilor, lector in cadrul unuia dintre putinele cursuri de conversie spre agricultura organica in Romania.

Totodata, fermierii care realizeaza produse ecologice in Romania nu au o platforma asigurata de Ministerul Agriculturii, unde sa poata fi gasiti de consumatori, a adaugat Aurelia Grecu.

Webinarul, organizat si gazduit de europarlamentarul Carmen Avram, membra in Comisia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala din Parlamentul European, poate fi urmarit integral aici:

• < Anterior
• Următor >