Politica Agricola Comuna: orientari si scenarii post 2020

Detalii

Categorie: Stiri agricole

11 Iunie 2017

Dezbaterile, analizele si consultarea publica asupra Politicii Agricole Comune confirma nevoia continuarii acestui program conform directiilor stabilite prin reforma din 2013, dar intr-o forma simplificata si cu un accent sporit pe conservarea mediului, managementul riscurilor si reinnoirea generatiilor de fermieri.

Lansata in 1962, Politica Agricola Comuna sau PAC, reprezinta un sistem de subventii si programe agricole ale Uniunii Europene care aduna cel mai mare buget unic de cheltuieli din Uniune. Cu un cost anual de 55 de miliarde de euro, PAC acopera aproximativ 40% din cheltuielile europene.

Perspectiva financiara a noului PAC simplificat este de a reduce probabil sumele alocate fata de cadrul actual, sustin expertii si analistii din piata. Motivele tin de pierderea contributiei Marii Britanii dar nu numai atat, ci si de provocarile la care Uniunea Europeana va trebui sa raspunda si de prioritatile care vor fi stabilite in contextul actual, ceea ce va plasa domeniul agriculturii intr-un plan secundar. Acestia au avansat o posibila reducere cu 3 miliarde de euro a bugetului PAC post-2020. De asemenea, platile directe ar putea fi conditionate de atingerea unor obiective si astfel exista posibilitatea sa se plafoneze.

In acest context, conform semnalelor trase de analisti, Romania trebuie sa-si faca temele, sa se cupleze si sa participe activ la dezbaterile europene care vor contura deja din 2018 o serie de directii mai clare despre cum va arata PAC, cu atat mai mult cu cat in 2019 Romania va prelua Presedintia Consiliului UE. Reprezentantii Romaniei vor avea influenta in Consiliul de ministri si in comisiile specializate pe agricultura si vor putea propune elemente ce vor aduce beneficii tuturor tarilor din est. Pe perioada exercitarii Presedintiei, Romania va primi practic primul pachet legislativ referitor la PAC din partea Comisiei si va avea rol primordial in stabilirea agendei discutiilor in procesul co-decizie.

Totodata, in fiecare stat membru au fost lansate deja largi consultari privind impactul masurilor actualei PAC in atingerea obiectivelor generale si specifice si pentru a oferi posibile schimbari de politica in contextul Cadrului Financiar Multianual al UE post 2020. Rezultatele preliminare vor fi utilizate atat pentru elaborarea Comunicarii privind modernizarea si simplificarea PAC (prevazuta a fi adoptata la finalul lui 2017), cat si pentru Evaluarea Impactului de catre Comisie pentru PAC dupa 2020.
In pregatirea acestei comunicari, Comisia Europeana a publicat in februarie 2017 documentul ”Initiativa de evaluare a impactului”, care sintetizeaza intelegerea contextului actual si formuleaza o serie de orientari privind reforma PAC:

• agricultura smart prin consolidarea competitivitatii si a inovarii, asigurand, in acelasi timp, sustenabilitatea si echilibrul ecosistemelor;

• o agricultura rezilienta, prin abordarea volatilitatii veniturilor si consolidarea pozitiei agricultorilor europeni in lanturile agroalimentare;

• o economie rurala vie, prin incurajarea cresterii economice si a locurilor de munca in zonele rurale si prin reinnoirea generatiilor;

• corelarea cu alte politici, in special cele legate de mediu, schimbari climatice, ocuparea fortei de munca, politici sociale, educatie, siguranta alimentara, nutritie, sanatate publica, coeziune, dreptul concurentei, comertul, cercetarea si dezvoltarea, inovarea si migratia;

• imbunatatirea guvernantei prin reflectarea mai buna a diversitatii existente in agricultura UE, simplificarea PAC si punerea in aplicare a instrumentelor eficiente din punct de vedere al costurilor, consolidand accentul pe rezultate.

O data cu creionarea acestor orientari, Comisia a sintetizat si dezbaterea publica de pana acum pe tema viitorului acestei politici si a schitat cinci scenarii pentru acesta:

1. Ramane sub forma actuala, incluzand doar simplificarile deja adoptate sau propuse;

2. Se dezmembreaza - un scenariu pur ipotetic, indezirabil si nerealist (in plus imposibil din perspectiva Tratatelor), formulat strict cu scopul de a demonstra valoarea adaugata a PAC, precum si impactul economic, social si de mediu al unei interventii la nivel UE in acest domeniu;

3. Se reformeaza in concordanta cu nevoile identificate. Pune accent pe gestionarea riscurilor si pe investitiile in restructurare si dezvoltarea sectorului IMM-urilor din mediul rural. Configureaza stimulente in domeniul schimbarile climatice si a serviciilor de mediu, precum si accesul la inovare, IT&C si infrastructura la nivel local intr-un cadru unic;

4. Se redefineste impartirea sarcinilor intre UE, statele membre si ferme in asigurarea unor venituri minime pentru fermieri, prin crearea de sinergii intre sprijinul direct (inclusiv platile pe suprafata) si gestionarea riscurilor. De asemenea, urmareste o mai buna legare a practicilor agricole la tintele privind mediul/ clima la nivelul intregii Uniuni. Stimulente pentru o mai buna integrare a tehnologiilor existente si a rezultatelor cercetarii si inovarii (prin intermediul serviciilor de consultanta);

5. Are loc o redistribuire puternica a sprijinului de la fermele mari catre cele mai mici si prietenoase cu mediul. O plafonare obligatorie limiteaza suma maxima care poate fi incasata prin plati directe. Aceasta optiune promoveaza cerinte mai stricte de mediu, lanturi scurte de aprovizionare si pietele locale.

PAC este considerat programul cel mai mare si costisitor al Uniunii Europene, fiind asociat cu fiecare patru euro din zece cheltuiti de Uniunea Europeana.

sursa: Euractiv | Europuls

• < Anterior
• Următor >