Guvernul Ciolos - Bilant la final de mandat: Mai multe fonduri si proceduri mai simple pentru agricultori

Detalii

Categorie: Stiri agricole

29 Decembrie 2016

Peste 4 miliarde euro au ajuns in conturile agricultorilor din fonduri europene si nationale in perioada noiembrie 2015 – decembrie 2016 (plati directe UE, proiecte pe PNDR si subventii acordate din bugetul national). Prin noua Politica Agricola Comuna, bugetul total alocat platilor directe creste in perioada 2014-2020 la 11 miliarde euro, aproape dublu fata de perioada 2007-2013.

De asemenea, incepand cu anul de cerere 2015, Romania a optat pentru introducerea unor noi scheme de plati directe precum: 

• • Scheme cuplate pentru sectoarele vegetal si zootehnic. 
  • Schema pentru tinerii fermieri, care permite acestora sa primeasca cu 25% mai multe plati la hectar.
  • Schema micilor fermieri care reduce birocratia legata de control pentru fermierii cu plati directe de pana la 1250 euro/an.
  • Schema de inverzire care permite utilizarea mai rationala a terenurilor din punct de vedere al mediului si plata pentru suprafetele cu perdele forestiere de protectie.

Sumele acordate de APIA pentru schemele de plati directe, aferente Campaniei 2015 sunt de peste 1,5 miliarde euro, reprezentand circa 96% din totalul plafonului alocat Romaniei (de 1,599 mld euro). Diferenta se datoreaza unor erori identificate in procesul de verificare al cererilor (control administrativ si control pe teren). (Exemple erori dosare: supradeclararile; verificari de la DNA, DLAF, etc.; documente necorespunzatoare prezentate de fermieri, cereri neeligibile la plata; plati suspendate ca urmare a trimiterii in judecata a fermierului de catre organele de ancheta. Din cei aproape 1.000.000 de beneficiari ai platilor directe in fiecare an cateva mii nu pot primi subventiile din aceste cauze.)

In ceea ce priveste Campania 2016, in perioada 15.10.2016 - 30.11.2016 au fost acordate plati in avans in suma totala de peste 870 milioane euro, pentru un numar de 750.474 fermieri care au depus Cerere unica de plata. Este o valoare record a platilor in avans pe care le face Romania pe o campanie de plati directe. Acest total al platilor a fost posibil ca urmare a asigurarii, in cursul lunii noiembrie, a fondurilor necesare in bugetul Ministerului Agriculturii.

De asemenea, incepand cu 05 decembrie 2016 APIA a demarat efectuarea platii finale aferenta Campaniei 2016 in suma totala de 164 milioane euro, pentru un numar de 619 mii beneficiari care au depus cereri unice de plata. Facem precizarea ca aceasta suma este compusa din: 150 mil. euro din bugetul U.E. - F.E.G.A. (Fondul European de Garantare pentru Agricultura) si 13 mil. euro din bugetul U.E. - F.E.A.D.R. (Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala) si BN1 (cofinantare de la Bugetul National).

Pana la aceasta data, s-au autorizat la plata fermierii care au depus cerere in Campania 2016 pentru urmatoarele scheme: Schema de plata unica pe suprafata (SAPS), Schema de plata redistributiva, Schema de plata pentru practice agricole benefice pentru clima si mediu (inverzire), Schema de plata pentru tinerii fermieri, Masura 13 – Plati pentru zone care se confrunta cu constrangeri naturale sau cu alte constrangeri specifice si Masura 214 – Plati de agromediu.

Plafonul total alocat din FEGA pentru Campania 2016 este de 1,7 miliarde euro, din care s-au putut plati pana la acest moment circa 1 miliard euro. Diferenta urmeaza a fi platita in perioada urmatoare, pana la data limita stabilita de Regulament de 30 iunie 2017.

Dezvoltare rurala

Cele mai atractive oportunitati pentru fermieri si antreprenori din mediul rural: 

• • In 2016 au fost deschise 19 linii de finantare PNDR (din care 11 au mai fost deschise si in 2015 iar 8 linii de finantare sunt noi). 
  • Cel mai mare interes a fost pentru submasura „Instalarea tinerilor fermieri”, prin care fiecare proiect poate beneficia de maxim 50.000 de euro. Peste 4.500 de proiecte au fost depuse din care 692 au fost selectate (selectia fiind inca in curs de desfasurare).
  • De asemenea un interes mare a fost manifestat pentru „Dezvoltarea fermelor mici” – peste 3.000 de cereri de finantare au fost depuse, din care 151 au fost selectate, cu precizarea ca selectia este inca in curs de desfasurare;
  • Cateva mii de proiecte pentru infiintarea de activitati neagricole si investitii in aceste activitati (peste 3.500).

Interesul pentru aceste segmente nu este intamplator: au contat si masurile suplimentare de simplificare si accesul mai usor la finantare care s-au adoptat in aceasta perioada, in scopul de a facilita crearea si consolidarea CLASEI DE MIJLOC LA SATE.

Pachetul de masuri Clasa de Mijloc la sate, reflectat in finantarile prin PNDR: 

• • Accent pe stimularea asocierii producatorilor: 14,5 mil. euro alocate in 2016 (doua sesiuni derulate in cadrul masurii 16 in anul 2016, o sesiune in perioada aprilie-august 2016 si o a doua sesiune in perioada decembrie 2016 – februarie 2017).
  • Pentru tinerii fermieri si fermele mici: mai putine restrictii si conditii, cu o valoare a fondurilor alocate in 2016 de peste 260 mil. euro. Masurile de sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri si schema pentru micii fermieri au avut ca scop principal stimularea schimbarii de generatii in agricultura. Practic, s-a dorit o corelare intre cele doua submasuri: astfel, beneficiarii masurii 6.5 (micii fermieri) sunt punctati in plus pentru a primi plata compensatorie pentru transferul explotatiei, in sensul realizarii obiectivului comasarii, daca aceasta exploatatie este preluata de catre un tanar fermier beneficiar al submasurii 6.1 (tinerii fermieri). Masura 6.5 a fost lansata in luna decembrie 2016.
  • Redefinirea fermei de familie. A fost initiata modificarea pragului aplicabil, prin redimensionarea acestuia la un maximum de 100.000 SO (Standard Output), fata de pragul initial de 12.000 SO. Acest lucru a pornit de la faptul ca pragul de 12.000 SO limita dezvoltarea fermelor cu potential de crestere. (Baza legala nationala este in curs de avizare la nivelul Guvernului);
  • Masura de informare si formare profesionala a fost adaptata nevoilor fermierilor mici si medii;
  • Masuri cuplate cu fondurile structurale europene (MFE): pentru activare mai puternica a Grupurilor de Actiune Locala si pentru practica platita in sectorul agro-alimentar;
  • Finantarile, mai accesibile fermelor mici in domeniul eco-si agro turism: Exemplu: Sunt prioritare la finantare activitatile turistice/agroturistice desfasurate in zonele cu potential turistic ridicat/destinatii ecoturistice/arii naturale protejate.

In acest moment, la nivelul MADR sunt inca in lucru cateva masuri, precum fondul de creditare pentru agricultori, care isi vor face simtite efectele in timp, in perioada urmatoare.

In acest context, dar si in spiritul masurilor de simplificare pe care le-a urmarit Guvernul in toate actiunile sale:

• • S-au simplificat substantial documentele necesare solicitarii de plati precum si a procedurilor pentru proiectele de dezvoltare rurala: zeci de simplificari in total pe liniile de finantare. DE EXEMPLU:
    • • • reducerea numarului de documente si de avize solicitate la depunerea proiectului - au fost eliminate: depunerea avizelor care insotesc certificatul de urbanism, rapoartele de progres a investitiei, opisul dosarului cererii de finantare, obligatia stampilarii documentelor de catre solicitantii/beneficiarii privati, obligativitatea depunerii certificatului de inregistrare la ONRC etc.
        • extinderea posibilitatii de a depune online dosarul; reducerea perioadelor de timp in cazul avizarilor unor modificari in proiecte si a dosarelor de achizitii;
        • simplificarea procedurilor de licitatii, revizuite conditiile artificiale, utilizarea costurilor simplificate pentru infiintarea si reconversia plantatiilor pomicole si struguri de masa.

Alte beneficii ale noii politici in agricultura

Facilitati fiscale: TVA redus la 9% pentru inputuri si lucrari agricole

• • In sprijinul producatorilor agricoli: De la 1 august a fost aplicat TVA de 9% pentru lucrari agricole, pentru livrarea de materie prima necesara lucrarilor si pentru prestarea de servicii specifice lucrarilor agricole si intretinerii culturilor agricole
  • Rezultate asteptate: Sunt stimulate lucrari agricole de calitate si, deci, cresterea productivitatii in agricultura. Sunt scoase lumina anumite servicii care se presteaza in agricultura si care, in unele cazuri, acum se realizeaza la negru.

Mecanism TVA mai simplu pentru agricultori

• • Agricultorii nu deduc TVA pentru achizitii, dar nici nu colecteaza TVA pentru vanzari de produse agricole/prestari de servicii agricole, indiferent de cifra de afaceri realizata si nu tin nici un fel de evidente in scopuri de TVA (cu exceptia operatiunilor intracomunitare);
  • Motivatie si avantaje: propusa ca urmare a dificultatilor majore ale agricultorilor in aplicarea regimului normal de TVA. Pentru livrarile de produse agricole/serviciile agricole, agricultorii nu vor avea obligatiile ce revin celor care aplica regimul normal de TVA, respectiv: sa se inregistreze in scopuri de TVA dupa depasirea plafonului de scutire de 220.000 lei, sa colecteze TVA, emita facturi, sa tina jurnale de vanzare/cumparare sau alte evidente in scopuri de TVA, sa depuna decontul de TVA, etc.

Alte plati, facilitati si simplificari:

Prin APIA s-au efectuat in anul 2016 plati din Bugetul National reprezentand suma de 313,32 milioane euro (1,38 miliarde lei) aferente cererilor de plata depuse in Campania 2015 pentru:

• • Ajutorul National Tranzitoriu pentru culturi amplasate pe teren arabil (ANT1) suma de 124,43 milioane euro (549,69 milioane lei);
  • Ajutor National Tranzitoriu pentru canepa pentru fibra (ANT3) suma de 0,008 milioane euro (0,036 milioane lei)
  • Ajutor National Tranzitoriu pentru tutun (ANT4) suma de 1,08 milioane euro (4,78 milioane lei);
  • Ajutor National Tranzitoriu pentru hamei (ANT5) suma de 0,124 milioane euro (0,547 milioane lei);
  • Ajutor National Tranzitoriu pentru sfecla de zahar (ANT6) suma de 2,21 milioane euro (9,78 milioane lei);
  • Ajutor National Tranzitoriu in sector zootehnic – Schema decuplata de productie in sectorul lapte, specia bovine (ANTZ 7) suma de 25,04 milioane euro (110,60 milioane lei);
  • Ajutor National Tranzitoriu in sector zootehnic – Schema decuplata de productie in sectorul carne, specia bovine (ANTZ 8) suma de 104,39 milioane euro (461,15 milioane lei);
  • Ajutor National Tranzitoriu in sector zootehnic – Schema cuplata de productie –specia caprine (ANTZ 9) suma de 6,61 milioane euro (29,18 milioane lei);
  • Ajutor National Tranzitoriu in sector zootehnic – Schema cuplata de productie – specia ovine (ANTZ 9) suma de 49,43 milioane euro (218,37 milioane lei).

La aceste plati se adauga suma de 171,38 milioane euro, autorizata la plata de APIA in anul 2016 pentru scheme de ajutoare de stat si masuri de piata (motorina, renta viagera, fructe in scoli, lapte in scoli, reconversie-restructurare, masuri exceptionale, grupuri producatori, etc.).

Ajutoarele de minimis

• • Sustinerea achizitionarii de animale din rase specializate prin adoptarea urmatoarelor acte normative care reglementeaza scheme de ajutor de minimis in sectoarele ovine/caprine, bovine si porcine, in valoare totala de peste 70 milioane lei:
    • • • "Ajutor de minimis pentru achizitionarea de catre producatorii agricoli de berbeci/tapi de reproductie din rase specializate" (33,8 milioane lei);
        • "Ajutor de minimis pentru achizitionarea de catre producatorii agricoli de juninci din rase specializate de taurine, juninci din specia bubaline si/sau tauri de reproductie din rase de carne".(23,5 milioane lei)
        • "Ajutor de minimis pentru achizitionarea de catre producatorii agricoli de animale de reproductie din rase pure si/sau hibride din specia porcine". (13,5 milioane lei).
  • In plus:
    • • • sprijin national si european pentru sectoarele laptelui si carnii de porc, afectate de criza
        • deschiderea pietelor pentru exportul de ovine vii in tari arabe; bovine si carne de vita in Turcia; porci vii in UE, dupa 9 ani de la aderare
  • Viticultura
    • • • sustinerea financiara a grupurilor/cooperativelor agricole de producatori care detin si exploateaza plantatii viticole cu soiuri nobile
        • simplificarea masurilor Programului National de sprijin al Romaniei
        • certificarea vinurilor varietale
        • alte modificari legislative importante cu impact in domeniu
  • Sectorul legume–fructe
    • • • actualizarea legislatiei nationale privind conditiile de recunoastere a organizatiilor de producatori si a grupurilor de producatori recunoscute preliminar;
        • a fost aprobat sprijinul financiar exceptional cu caracter temporar care se acorda producatorilor agricoli din sectorul fructe si legume

Industrie alimentara

• • A fost reglementata activitatea Agentiei Zonei Montane si implementarea politicii de calitate a UE referitoare la denumirea facultativa de calitate produs montan.
  • „Telemeaua de Ibanesti" si „Salamul de Sibiu" au fost recunoscute si protejate la nivelul UE ca produs cu denumire de origine protejata (DOP), respectiv, produs cu denumirea de indicatie geografica (IGP); Se afla in analiza dosarele produselor „Novac afumat din Tara Barsei”, „Carnati de Plescoi”, „Scrumbie de Dunare afumata”.
  • MADR a eliberat 60 de atestate pentru produse traditionale si 39 de atestate pentru produse obtinute conform retetelor consacrate romanesti.

Refacerea infrastructurii de irigatii

• • Guvernul a aprobat Programul National de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigatii din Romania (PNI). Vizeaza o suprafata de circa 1,8 milioane hectare. Trebuie derulat etapizat pana in 2020, suma necesara fiind de 1 miliard euro.
  • Modernizarea infrastructurii secundare de irigatii prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR 2014-2020): peste 400 mil.euro disponibile;
  • Pana in prezent 86 Organizatii ale Utilizatorilor de Apa pentru Irigatii (OUAI) au depus proiecte din care 49 OUAI-uri au semnat contractele de finantare in valoare publica de 46,7 mil.euro
  • Pe termen mediu si lung trebuie avute in vedere solutii integrate pentru combaterea efectelor secetei, respectiv:
    • • • construirea si refacerea lacurilor de acumulare pentru a utilza apa la irigat cu costuri reduse;
        • instalarea perdelelor de protectie forestiera
        • utilizarea de soiuri si plante rezistente la deficitul de apa.

Comitet consultativ in cadrul APIA

• • Obiectiv realizat in 2016, prin Ordin de ministru: Comitetul Consultativ APIA - o structura paritara fara personalitate juridica, cu rol consultativ in procesul de adoptare a deciziilor care pot afecta interesele fermierilor, cu respectarea legislatiei europene si nationale.
  • CC APIA va asigura implicarea fermierilor, in calitate de beneficiari ai fondurilor europene pentru agricultura, prin consultarea acestora.
  • Din acest Comitet fac parte reprezentanti din mai multe institutii si structuri asociative.

Situatia Camerelor agricole (consultanta agricola)

• • In anul 2016 au fost preluate camerele agricole in cadrul Directiilor Agricole Judetene, rezultand o institutie consolidata, al carei principal obiectiv era de a raspunde nevoilor fermierilor din teritoriu. De asemenea, scopul acestei modificari a fost de a asigura o mai buna implementare a politicilor si strategiilor Ministerului la nivel teritorial, de a oferi asistenta tehnica, informarea, indrumarea si consilierea fermierilor, pentru accesarea fondurilor europene si nationale.
  • La sfarsitul acestui an, la nivelul MADR au avut loc consultari cu personalul de la nivel teritorial pentru elaborarea de propuneri pentru modificarea legislatiei de functionare a camerelor agricole infiintate in baza Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultura, silvicultura si dezvoltare rurala.

Lege vanzare terenuri agricole

• • In semestrul I 2016: circa 73.000 oferte de vanzare, din care s-au eliberat 24.000 mii avize care atesta respectarea dreptului de preemptiune si circa 36.000 adeverinte pentru vanzarea terenurilor in cazurile in care nici un preemptor nu si-a manifestat dreptul de preemptiune. Suprafata totala care a facut obiectul acestor oferte este de circa 117 mii ha, cu mentiunea ca nu se refera la suprafata totala care a fost achizitionata.
  • Evaluarile efectuate, privitoare la aplicarea legii in vigoare si evolutiile pe piata funciara, au identificat aspecte care implica necesitatea modificarii conditiilor de vanzare a terenurilor.
  • Au avut loc intalniri cu structurile asociative reprezentative din sectorul agricol urmand sa se definitiveze un proiect de lege pentru revizuirea legislatiei prin care se va reglementa:
    • • • conditionarea achizitiei de terenuri agricole in favoarea persoanelor care desfasoara activitati agricole, inclusiv tinerii fermieri pentru infiintarea de exploatatii agricole viabile economic;
        • mentinerea dreptului de preemptiune pentru urmatoarele categorii de preemptori, in aceasta ordine: coproprietari, vecini, arendasi si statul roman (prin ADS);
        • includerea unor facilitati pentru instalarea tinerilor fermieri in zona rurala;
        • stabilirea unor conditii privind utilizarea terenului agricol (in sensul mentinerii destinatiei agricole) si interdictia revanzarii acestuia pentru o perioada de 9 ani;
        • cresterea gradului de transparenta si monitorizare a pietei funciare in ceea ce priveste achizitia terenurilor agricole in scopuri speculative. In acest sens, la nivelul MADR, prin proiectul de act normativ urmeaza a se stabili un registru al tranzactiilor cu obligativitatea cumparatorilor de a inscrie in acest registru orice transfer al dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole.

Legea privind comercializarea produselor alimentare

• • Interventiile legislative au vizat revitalizarea accesului facil pe piata de desfacere a producatorilor locali.
  • Pentru elaborarea acestei legi, au avut loc dezbateri ale initiativelor legislative initiate de Comisia pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice, din cadrul Camerei Deputatilor. La acestea au participat atat Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale cat si alte ministere din Guvernul Romaniei
  • Desi este o lege ceruta si sustinuta de producatorii si procesatorii locali, aceasta a creat confuzie in randul distribuitorilor si comerciantilor, pana la aparitia normelor de aplicare, confuziile fac referire la modul de aplicare. Contextul legii a deschis si subiectul practicilor comerciale neloiale, acestea fiind si una din consecintele diferentelor semnificative cu impact economic pe lantul alimentar.
  • Pentru a clarifica problemele privind conformitatea amendamentelor cu dreptul european, autoritatile romane sunt angajate intr-un dialog bilateral cu reprezentantii Comisiei Europene, in urma caruia se va stabili daca vor fi necesare masuri suplimentare.
  • De asemenea, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a initiat o serie de discutii cu formele asociative din agricultura dar si cu reprezentantii marilor retele comerciale cu scopul definitivarii normelor metodologice privind Legea nr. 150/2016. Rezultatul acestor intalniri de lucru cu toti cei implicati s-a concretizat intr-un proiect de act normativ care a fost supus dezbaterii publice la inceputul lunii decembrie 2016, fiind in prezent postat pe site-ul www.madr.ro.

Stadiul implementarii Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014-2020

• • In total, peste 21.361 proiecte depuse, din care peste 13.600 in 2016. Au fost semnate contracte pentru mai mult de 4.300.
  • Plati pe proiecte in valoare de 740 mil euro in 2016 + 475 mil. euro in decembrie 2015 (pentru Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013).
  • Rambursari de la Comisia Europeana in 2016: 556.1 milioane euro.
  • Asadar, rata absorbtiei pentru PNDR este de circa 13% (plati nedeclarate trimestrul IV.2016 +rambursari+prefinantare), desi suntem la inceput de program.

Simplificari in gestionarea POPAM 2014-2020:

• • Solicitantii vor depune cererile de finantare si documentele conexe doar online (aplicatia MySmis);
  • Nu vor mai fi solicitate documente emise de autoritati publice care pot fi verificate direct de catre personalul AM POPAM;
  • Conformitatea si eligibilitatea cererilor de finantare se va face intr-o singura etapa;
  • Reducerea perioadei de rambursare a cheltuielilor de la 90 de zile la 30 de zile;
  • Evaluarea tehnica, economica si financiara se va realiza in cadrul AM POPAM, ceea ce va determina minimizarea perioadei de evaluare (in exercitiul financiar 2007-2013 aceasta activitate a fost externalizata).

Simplificari pentru restructurarea si cresterea performantei in sectorul pomicol

• • A fost reglementata autorizarea infiintarii plantatiilor pomicole pe pajistile permanente;
  • Au fost simplificate Ghidurile Masurii 4.1 si 4.2a referitoare la Programul de reconversie in pomicultura,respectiv procesare, de ex:
    • • • Au fost relaxate conditiile de utilizare a materialului certificat (poate fi achizitionat de pe piata europeana);
        • Se admite procesarea la nivelul fermei a productiei provenite de la terti in anumite conditii;
        • Cooperativele sunt eligibile, sunt acceptate investitiile care proceseaza materia prima atat din sectorul pomicol cat si din cel legumicol.

Imbunatatirea cadrului legislativ in sectorul de agricultura ecologica

• • A fost intensificat sistemul de control in randul operatorilor si posibilitatea desemnarii unor laboratoare de referinta pentru efectuarea de analize, la operatorii controlati de catre organismele de inspectie si certificare.
  • Au fost imbunatatite regulile privind organizarea sistemului de inspectie si certificare, de aprobare a organismelor de inspectie si certificare/organismelor de control si de supraveghere a activitatii organismelor de control, in agricultura ecologica (Ordinul MADR nr.895/2016 pentru aprobarea regulilor privind organizarea sistemului de inspectie si certificare, de aprobare a organismelor de inspectie si certificare/organismelor de control si de supraveghere a activitatii organismelor de control, in agricultura ecologica).

sursa: Raportul Guvernului Ciolos realizat la final de mandat

• < Anterior
• Următor >