Combaterea bolilor foliare la cereale paioase

Detalii

Categorie: Tratamente fitosanitare

04 Martie 2020

Primul tratament impotriva bolilor se efectueaza primavara, la reluarea vegetatiei, cand plantele sunt in crestere activa (inceputul alungirii paiului si aparitia frunzei stindard). Acest prim tratament este deosebit de important, intrucat multe dintre bolile foliare ataca in prima faza de vegetatie a plantelor. De asemenea, aplicarea tratamentului depinde si de conditiile de camp, insa este recomandat ca acesta sa fie facut cat mai devreme posibil, preventiv, pentru a elimina aparitia si dezvoltarea agentilor patogeni inca din prima faza.

Fungicidele ofera protectie asupra plantelor doar pentru o perioada limitata de timp. Pentru ca plantele sa se mentina sanatoase pana la recoltat, este nevoie de aplicarea unor tratamente suplimentare, care sa protejeze graul in toate fazele de vegetatie. Daca stropirea se face prea tarziu, cand bolile au afectat deja plantele, suprafetele foliare care au fost deja distruse nu mai pot fi refacute. Asadar, aplicarea unui singur tratament nu este suficienta din mai multe motive: aplicarea prea timpurie nu atinge si nu protejeaza si frunzele stindard, care nu au aparut inca la acel moment. Frunza stindard are un rol esential in stabilirea productiei si de aceea ea trebuie sa beneficieze de protectie pe toata perioada de vegetatie.

Tratamentele 2 si 3 trebuie sa protejeze ultimele etaje foliare si sa previna pierderile de productie cauzate de boli. Bolile foliare care apar de regula in perioada de dupa formarea frunzei stindard pot reduce masa foliara si pot incetini procesele metabolice ale plantei, constand in pagube la recolta. Al doilea tratament trebuie sa protejeze plantele impotriva septoriozei si ruginilor. Acesta se efectueaza la aparitia frunzei stindard si pana la sfarsitul inspicatului. Se pot aplica fungicidele utilizate si in primul tratament al culturilor de grau, care vor fi la fel de eficiente in protectia plantelor.

Dupa inspicarea graului, cultura trebuie protejata si in faza de inflorire, cand fuzarioza este principala boala care poate pune probleme, in special in conditii de umiditate ridicata si temperaturi de peste 20°C. Fuzarioza poate afecta nu numai cantitatea productiei, ci si calitatea acesteia, deoarece cauzeaza aparitia unor micotoxine periculoase in plante.

Pentru efectuarea tratamentului se pot folosi urmatoarele produse de protectia plantelor:

• • MYSTIC PRO (ARES) in doza de 1l/ha  sau
  • TOPSIN 70 WDG in doza de 1 kg. /ha  sau
  • ARTEA 330 EC in doza de 0.4 l/ha  sau
  • FALCON PRO (IMPULSE PRO 425 EC) in doza de 0.5l/ha  sau
  • AMISTAR in doza de 1l/ha

Septorioza cerealelor (Septoria tritici)

Boala se manifesta in culturile de grau, secara, triticale si orz. La inceput, pe partea inferioara a frunzelor se observa pete de culoare verzui galbui de forma ovala, care apoi capata culoarea bruna. Frunzele atacate se usuca si mor premature. Partile atacate si uscate, respectiv frunzele, influenteaza negativ procesul de asimilitie si determina scaderi de productie.

Cand atacul este puternic, frunzele se usuca de timpuriu, incepand cu cele de la baza. Plantele atacate se dezvolta slab si dau o productie de boabe inferioara cantitativ si calitativ.

Masuri preventive:

• • utilizarea pentru semanat a semintelor necontaminate sau tratae chimic inainte de semanat;
  • inlaturarea si distrugerea resturilor de plante infectate ramase pe camp dupa recoltare, sau ingroparea lor in sol printr-o aratura adanca;
  • distrugerea samulastrei si prevenirea aparitiei ei;
  • respectarea rotatiei culturilor;
  • evitarea utilizarii ingrasamintelor cu azot in exces;
  • utilizarea pentru semanat a soiurilor de grau rezistente la cadere si la ger si a celor rezistente la boala;
  • efectuarea semanatului cat mai tarziu pentru graul de toamna si cat mai timpuriu pentru cel de primavara;
  • respectarea pentru semanat a unei densitati optime (pentru evitarea caderii plantelor);
  • efectuarea de tratamente chimice la samanta.

Fainarea cerealelor (Erysiphe graminis)

Boala produce atacuri mai puternice in primaverile reci si umede, determinand pierderi pana la 10-20%. Boala afecteaza culturile de grau, orz, secara si ovaz. Mai intai apare pe frunzele bazale sub forma unei pustule albicioase care se extinde. Frunzele atacate se ingalbenesc si mor prematur.

In semanaturile de toamna, mai ales in luna aprilie, atacul se prezinta sub forma de vetre, care, daca vremea este favorabila (umeda si rece), se maresc radiar, putand ocupa suprafete mari din cultura sau chiar intreaga cultura.

Plantele atacate din toamna sunt mai sensibile la ger si unele pier in intregime; cele care supravietuiesc cresc mai incet, in primavara au sistemul radicular mai slab format, raman in urma in dezvoltare si sunt debile; fratii mai puternic atacati nu mai dau in spic, iar cei care au inspicat au spicul mai scurt, cu boabe putine, mai mici si mai usoare. Un atac puternic in perioada de infratire si mai ales de impaiere poate sa reduca sensibil productia de boabe.

Masuri preventive:

• • folosirea soiurilor rezistente;
  • distrugerea resturilor vegetale ramase dupa recoltarea plantelor atacate si a samulastrei prin araturi adanci de dezmiristire;
  • pentru prevenirea atacului si a pagubelor produse de aceasta boala se recomanda ca semanatul graului de toamna sa nu se faca prea devreme, ci spre sfarsitul epocii optime stabilite pentru regiunea respectiva; de asemenea, semanatura sa nu fie prea deasa, iar aplicarea ingrasamintelor sa se faca in complex, in doze echilibrate, punand o pondere mai mare pe ingrasarea faziala;
  • ingrasamintele azotate aplicate unilateral favorizeaza atacul;
  • in terenurile prea umede, in care apa stagneaza in primavara, se vor lua masuri pentru inlaturarea excesului de umiditate (masuri agrotehnice, drenarea terenului);
  • arderea miristilor, cand este ceruta de combaterea altor boli, contribuie de asemenea la reducerea materialului de infectie pentru semanaturile de toamna si pentru cele de primavara.

Fuzarioza (Fusarium spp)

Se manifesta in toate stadiile de vegetatie a culturilor, de la rasarire pana la inspicare, la culturile de grau, secara si ovaz.

Boabele de grau contaminate, cand germineaza in sol, dau nastere la colti, care fiind infectati de miceliul ciupercii, sunt atat de slabiti, incat nu pot sa strabata stratul de sol de deasupra lor, ci se invartesc in jur, luand deseori forma de tirbuson.

Uneori atacul nu se limiteaza numai la planta iesita din bobul contaminat, ci se extinde si asupra plantelor din jur. Aceasta forma a bolii evolueaza ascuns sub stratul de zapada ce acopera plantele. Primavara la topirea zapezii, plantele atacate sunt acoperite partial sau in intregime de o impletitura rara, ca un voal, dar bogata, de hife miceliene de culoare alba-cenusie la inceput (mucegaiul de zapada). Mai tarziu, ea prezinta din loc in loc aglomerari de miceliu de culoare roz-rosiatica.

In fazele mai avansate de vegetatie, intre inflorit si maturitatea plantei, atacul se localizeaza la baza paiului si se manifesta prin brunificarea si putrezirea tesutului atacat si uneori prin indoirea (ingenuncherea plantelor) sau chiar ruperea tulpinii.

Infectiile la spice conduc la decolorarea acestora, capatand culoarea galbena, apoi roz.

Masuri preventive:

• • folosirea de samanta sanatoasa;
  • semanatul graului de toamna sa se faca la sfarsitul perioadei optime si mai rar, pentru ca semanaturile sa nu intre in iarna cu o masa vegetativa prea bogata, care ar favoriza dezvoltarea ciupercii sub zapada;
  • se vor evita terenurile prea umede sau se vor drena;
  • dupa recoltare se va face o aratura adanca pentru a ingropa resturile de plante atacate.

Ruginile cerealelor: Rugina bruna (Puccinia recondite) si Rugina galbena (Puccinia striiformis)

Rugina bruna se manifesta cu precadere la grau si secara. Atacul apare pe partea superioara a frunzelor sub forma de pustule de culoare bruna, rotunde sau ovale, distribuite neuniform.

Rugina galbena se manifesta la grau, orz, secara si triticale. Pe frunze apar pustule de culoare galbena, in apropierea varfului frunzelor. Ca urmare a atacului frunzele se ingalbenesc si se usuca. Frunzele puternic atacate pot avea deseori marginile rasucite sau mai rar poate sa apara o sfasiere a tesutului atacat. La inceput, atacul se manifesta pe funzele bazale si apoi progreseaza pe frunzele superioare.

Masuri preventive:

• • utilizarea de soiuri rezistente;
  • utilizarea de samanta sanatoasa, libera de patogen;
  • prevenirea formarii samulastrei sau distrugerea ei daca a aparut prin intoarcerea miristii dupa seceris;
  • semanatul graului de toamna nu prea devreme pentru a preveni infectarea in toamna a semanaturilor;
  • aplicarea ingrasamintelor de toamna si a celor faziale in proportii corespunzatoare.

Sfasierea frunzelor (Pyrenophora graminea)

Sunt atacate atat culturile de toamna cat si cele de primavara. La orzul de toamna boala apare prin luna aprilie, iar la cel de primavara dupa 1-2 luni de la semanat, cu pregnanta in primaverile umede. Boala se poate manifesta pe toate organele plantei de orz, de preferinta insa pe frunze la care produce pete sub forma de dungi, de regula continui, dispuse de-a lungul nervurilor, intinzandu-se de cele mai multe ori de la baza spre varful limbului. Frunzele pot prezenta dungi cu pete de culoare deschisa, orientate dea lungul nervurilor care apoi se unesc, formand striuri de culoare bruna.

Boala apare treptat, intai pe prima frunza care se formeaza, apoi si pe celelalte, intalnindu-se pe aceiasi planta toate fazele bolii.

Masuri preventive:

• • folosirea pntru semanat a soiurilor rezistente la aceasta ciuperca;
  • evitarea dozelor mare de ingrasaminte pe baza de azot;
  • rotatia culturilor;
  • respectarea epocii optime de semanat;
  • combaterea buruienilor.

Patarea reticulara a frunzelor de orz (Pyrenophora teres)

Boala poate afecta puternic culturile de orz de toamna semanat tarziu sau cel de primavara semanat devreme. Simptomele constau in pete de culoare maro inchis de forma ovala. Primele simptome apar pe frunzele de la baza plantelor sub forma unor pete mici brun-deschis, care se maresc pe masura ce boala evolueaza. Mai tarziu, petele capata in intregime o culoare uniforma, bruna-inchisa fiind inconjurate de un brau galbui. Spre sfarsit petele se decoloreaza si se pot extinde pe intreg limbul frunzei care se ofileste si se usuca incepand de la varf spre baza.

In cazul unui atac puternic, petele pot sa conflueze, iar uneori se poate produce si o sfasiere a tesuturilor din dreptul petelor.

Masuri preventive:

• • igiena culturala;
  • rotatia culturilor;
  • cultivarea de soiuri rezistente;
  • utilizare de samanta sanatoasa provenita din lanuri neinfectate.

Arsura frunzelor de orz (Rhynchosporium secalis)

Boala se manifesta cu precadere la culturile de orz de toamna. Boala afecteaza in special frunzele si tecile si se manifesta sub forma unor pete ovale inconjurate de un halou brun.

Malura comuna (Tilletia spp.)

Boala se observa dupa inspicare. Spicele necoapte au o culoare verde-albastruie si nu infloresc. In locul boabelor se formeaza o masa neagra, unsuroasa de spori. Rezistenta celor mai multe soiuri de cereale la malura comuna este trecatoare din cauza aparitiei de noi rase virulente ale ciupercii.

Malura comuna reduce productivitatea si calitatea cerealelor. Semintele de grau contaminate cu sporii de malura au un miros intepator de peste. Cerealele malurate au o valoare scazuta si uneori nu sunt acceptate pe piata. Mai mult, sporii de malura eliberati in timpul treieratului sunt inflamabili si, uneori, pot aparea focuri sau explozii care sunt rezultate din aprinderea lor prin scanteile aparute in timpul recoltarii mecanice.

Temperaturile cuprinse intre 5-15°C favorizeaza germinarea clamidosporilor ciupercii si producerea hifelor infectioase. Graul insamantat toamna devreme, cand temperatura solului depaseste 15°C, poate scapa de infectie.

Masuri preventive:

• • respectarea rotatiei culturilor;
  • efectuarea semanatului timpuriu, in luna septembrie pentru soiurile de toamna, de asemenea, efectuarea semanatului la inceputul epocii optime pentru soiurile de primavara, cand temperaturile sunt mai ridicate;
  • utilizarea ingrasamintelor cu azot, fosfor, potasiu in proportii optime (fosforul si potasiul in proportie ridicata favorizeaza uneori atacul de malura, pe cand cele preponderent cu azot, il reduc);
  • efectuarea semanatului la adancime mica (1-2 cm);
  • evitarea semanatului la densitate mare pe unitatea de suprafata;
  • utilizarea soiurilor rezistente si a semintelor libere de spori de malura;
  • curatirea si dezinfectia echipamentelor (combine, semanatori) inainte de intrebuintare;
  • efectuarea de tratamente chimice la samanta.

Taciunele zburator (Ustilago nuda f.sp. tritici) 

Simptomele se manifesta tarziu. Pana la inspicare nu se deosebesc plantele bolnave de cele sanatoase. Spicele atacate se transforma intr-o masa neagra, prafoasa, acoperita de o membrana argintie.

Infectia cu Ustilago tritici debuteaza in timpul infloririi avand un ciclu evolutiv de 2 ani, in primul an la plantele mama se produce infectia embrionilor si in al doilea an la plantele fiica se manifesta simptomele bolii si raspandirea agentului patogen.


Masuri preventive:

• • folosirea de seminte sanatoase, certificate;
  • utilizarea soiurilor rezistente, precoce si cu perioada scurta de inflorire;
  • masuri culturale.

• < Anterior
• Următor >