Metode de inmultire a plantelor in gradina si in livada

Detalii

Categorie: Gradinarit

21 Iulie 2017

Multe metode de inmultire accelereaza cresterea si scurteaza perioada pana la inflorire si rodire. Pe langa inmultirea prin seminte exista diferite metode pentru a da nastere unor noi indivizi prin emiterea de radacini si muguri care, dupa separarea de planta mama, pot avea o viata independenta.

Insamantarea. Insamantarea se utilizeaza la plantele cultivate in camp, gradina sau spatii protejate, unde germinarea semintelor are loc cand conditiile pedoclimatice sunt corespunzatoare speciei care se cultiva, precum: temperatura optima de germinare, pregatirea patului germinativ, adancimea optima de semanat, densitatea optima de semanat, perioada de semanat, distanta intre randuri si intre plante pe rand, umiditatea solului, etc. Se recomanda semanatul pe rand, prin imprastiere sau la cuib in functie de specie. Se mai recomanda si semanatul in diferite recipiente pentru speciile care se planteaza si pentru cele decorative.

Inmultirea prin drajoni. Se utilizeaza des la plantele ornamentale si arbusti fructiferi pentru a da volum plantelor si a forma tufe bogate. In gradina de flori se inmultesc prin drajoni crizantema, clopoteii galbeni, toti arbustii ornamentali care dezvolta mai multe tulpini, cuisoarele, trandafirii, Spirea, Calycanthus, Cornus, Crataegus. In gradina de legume se inmulteste anghinarea, iar in livada se inmultesc zmeurul, afinul, alunul, castanul, gutuiul. Drajonii se aleg pe timpul verii, iar toamna este anotimpul ideal pentru sadirea plantelor. Desprinderea de plantele mama se face cu grija pentru a evita ruperea radacinilor tinere, bine dezvoltate, ce permit plantarea lor imediata. Arbustii erbacei de zmeur si mur produc drajoni primavara si se planteaza imediat in alte locuri (vor fructifica in anii urmatori).

Inmultirea prin stoloni. Se utilizeaza pentru a obtine un numar foarte mare de plante. Separarea de planta mama se face cu foarfecele, taind ramura lunga si subtire. Dupa trecerea perioadei de fructificare, plantele mama produc soloni, ce pot fi separati. Pentru a facilita dezvoltarea sistemului de radacini este preferat plantarea lor in vase mici, in pamant de turba si pamant de telina si udate cu atentie. Dupa dezvoltarea sistemul radicular se vor planta in camp, la capsuni plantarea facandu-se din iulie si pana in noiembrie. In gradina de flori se pot inmulti prin stoloni Portulaca, Potentilla, Anemona, Sassifraga, violeta, specii pentru gazon (graminee, trifoi), in gradina de legume se pot inmulti roinita si menta, iar in livada se inmulteste capsunul. In apartament se poate inmulti in acest mod Floarea paianjen si Semprevivum.

Inmultirea prin bulbi. Se utilizeaza prin plantarea bulbilor, toamna sau primavara. Dupa inflorire se scot bulbii din pamant si se pastreaza in hartie, la loc uscat si racoros. Bulbii mari se pun direct in gradini, iar cei mici in ghiveci. Bulbii care infloresc primavara (laleaua, narcisa) se planteaza toamna, iar cei care infloresc vara (gladiola) se planteaza primavara. La speciile de apartament, bulbii se pot planta in momentul iesirii mugurelui. In gradina de legume bulbii de usturoi, ceapa si praz se planteaza incepand din noiembrie si pana in februarie. In gradina de flori se inmultesc Acidanthera, ghioceii, zambila, crinul, gladiola, muscari, narcisa, piciorul-cocosului si laleaua, iar in apartament se inmultesc Amarilis, Begonia, zambila, crinul, nerine.

Inmultirea prin rizomi. Se utilizeaza prin eliminarea rizomilor in exces din unele rondouri de plante, de unde se sapara (se taie si o parte din frunze) si se replanteaza din nou in pozitie verticala. Dupa plantare e nevoie de udare sustinuta pana la aparitia noilor frunze. Divizarea rizomului se face intotdeauna dupa inflorit, de la mijlocul verii si pana la primele semne de frig. Speciile de apartament se pot inmultii si iarna, iar sparanghelul se planteaza primavara. In gradina de flori se inmultesc agavele, anemone, begonia, irisul, lacrimioara, nufarul, in gradina de legume se inmultesc sparanghelul, reventul (rubarba), iar in apartament se inmultesc Begonia rex, bletilla, caladium, cala, clivia si orhideele japoneze.

Inmultirea prin divizarea tufelor. Se utilizeaza pentru divizarea plantelor cultivate in ghivece. Pentru inmultire, se scutura planta pentru a elimina pamantul, se separa tulpinile si, cu ajutorul unui cutit ascutit, se separa tulpinile taind prin punctul de legatura dintre partea vegetativa si radacini. In gradina, tufele de mari dimensiuni se separa toamna, dupa caderea frunzelor, cu ajutorul unei cazmale cu care se sapa in jurul tufei pentru a ajunge la radacinile cele mai adanci si apoi se taie in interiorul tufei cu cazmaua si se desprinde noua planta apeland si la foarfeci si ferastrau pentru radacinile grase (noua planta se va pune in ghiveci pana la pornirea in vegetatie). La plantele de apartament (Aechmea, bilibergia, chamaedorea, kentia, tilandsia, spathiphyllum), operatiunea se executa in orce anotimp, iar la plantele din livada, precum zmeurul, alunul, murul, si la plantele din gradina de flori, precum Achantus, crizantema, delphinium, sunatoarea, hortensia, bujorii, operatiunea se va executa primavara (inainte de pornirea in vegetatie). Speciile rezistente la frig, pot fi divizate chiar si toamna.

Inmultirea prin butasii de frunze si petioli. In aceasta metoda de inmultire se utilizeaza frunzele unor specii de plante care au capacitatea de a emite noi plante la nivelul nervurilor. Speciile apartin grupului begoniilor cu radacini fasciculate si multor plante suculente. Frunzele de begonii se intind cu partea inferioara pe substrat si sunt fixate cu scobitori. Apoi cu un bisturiu se fac mai multe incizii, aplicand taieri transversale pe nervuri. In punctele taiate, dupa aproximativ o luna, vor rasari plantute noi. Inmultirea plantelor de apartament Aechmea, bilibergia, chamaedore, kentia, spathiphyllum si tillandsia, se face pe parcursul intregului an la temperatura de 20-22 grade C, iar in gradina begonia si violeta africana se inmultesc in perioada primavara-vara.

Inmultirea prin butasii erbacei. Se realizeaza primavara, cand vegetatia este abundenta si temperatura este peste 10-12 grade C. Se folosesc tulpini tinere ierboase, pentru a marii numarul de plante, iar perioada de inradacinare trebuie sa fie neaparat scurta, fiind utila acoperirea vasului cu o folie pentru a mentine constanta temperatura si umiditatea. Se folosesc butasi de varf, obtinuti din extremitatea cea mai tanara a plantei, iar perioada ideala de butasire este intre lunile aprilie si iulie, dar la plantele de apartament se pot face operatiuni de butasire pana toamna. Muscata este specia care se preteaza cel mai bine la aceasta inmultire, caz in care, dupa circa 3 saptamani de stat in amestecul de turba si nisip, butasii de muscata emit frunze noi si-si dezvolta sistemul radicular. In gradina de flori se inmultesc toate erbaceele perene, spanzul, unele specii de margarete, etc. in timp ce, in gradina de legume se inmultesc plantele aromatice si medicinale, iar in livada se inmultesc vita de vie si pomii fructiferi. In apartament se inmultesc muscata, Aralia, cissus, dieffenbschia, ficus, filodendron, gardenie, pothos, schefflera si syngonium.

Inmultirea prin butasii lemnosi si semi-lemnosi. Pentru acest tip de inmultire se utilizeaza butasi de ramuri de 1-2 ani de la arborii si arbustii din gradina si livada, procentul de prindere variind de la o specie la alta. Pentru iedera momentul cel mai indicat este intre sfarsitul iernii si inceputul primaverii, in timp ce pentru leandru momentul cel mai bun este mijlocul verii (caldura soarelui si apa stimuleaza aparitia radacinilor). Ramurile se taie la lungimea de 10-12 cm, dedesuptul unui nod, fara frunze la baza si se introduc in pamant format din turba si nisip (leandrul este pus in apa) si se acopera ghiveciul cu folie transparenta. In apartament se inmultesc Coryline, croton, dracaena, ficusul si yucca.

Inmultirea prin marcotaj. Se realizeaza din luna mai si pe parcursul intregii veri, prin introducerea in pamant a tulpinilor flexibile la speciilor cu multi lastari. Dupa alegerea ramurii, se sapa o groapa cu cazmaua si se introduce in pamant parte de mijloc a tulpinii, curatata de frunze, cu cel putin 2-3 noduri, iar capatul lasat afara se leaga de arac. In gradina de flori se inmultesc Begonia, bungavilea, caprifoi, iasomia, glicina, Parthenocissus, floarea-pasiunii, in gradina de legume se inmultesc salvia, rozmarinul, iar in livada se inmultesc afinul, coacazul, murul si agrisul.

Inmultirea prin marcotaj aerian. Se utilizeaza pentru obtinerea de noi plante pornind de la ramuri ce au, inclusiv, dimensiuni consistente. Metoda cea mai buna este eliminarea unui triunghi de tesut dedesuptul unui nod, apoi se leaga strans un pahar de folie si interiorul foliei se acopera cu turba umeda, apoi se leaga strans. Se va uda cu o seringa, iar in momentul cand se observa o multime de radacini in folie, se taie marcotul aerian cu un ferastrau si se pune in ghiveci pentru a stimula o noua dezvoltare a radacinilor. Se planteaza in gradina in perioada mai-iunie. Acest tip de marcotaj se poate efectua in orice anotimp, in gradina de flori inmultindu-se in acest mod Azalee, camelia, unele conifere (cu exceptia pinului), Cryptomeria, magnolia, prunus, serrulata, rododenron, iar in livada se inmultesc lamaiul, rodia, maslinul (si teoretic, toti pomii fructiferi), in timp ce, in apartament, se pot inmulti in acest mod ficusul si bonzaiul.

Inmultirea prin altoire. Este tehnica cea mai simpla si mai rapida pentru a obtine fructele si florile dorite. O planta altoita este formata din doi indivizi, respectiv portaltoi si altoi, care in cele mai multe cazuri isi pastreaza caracteristicile particulare. Se utilizeaza ca altoi material lemnos, semilemnos sau ierbos, altoirea putandu-se realiza in orice perioada a anului, in zile fara vant, ploaie si destul de calde. Perioada ideala pentru altoirea in ochi este primavara (in ochi crescand) sau in luna septembrie (in ochi dormind). Perioada ideala pentru altoirea de vara-toamna (in scoarta) este sfarsitul verii cand scoarta altoiului cu un mugure vegetativ si portaltoiul se desprinde cu usurita. Alte tehnici de altoire sunt: altoirea cu mugur, altoirea falsa, altoirea in despicatura plina, altoirea in despicatura englezeasca, altoirea in despicatura, altoirea in despicatura laterala, altoirea in triunghi si altoirea in coroana.

Pentru mai multe informatii despre metodele de inmultire va recomandam cartea Inmultirea plantelor de la butasi la altoire de Enrica Boffelli & Guido Sirtori, de la editura Casa.

• < Anterior
• Următor >