Reducerea poluarii cu nitrati in ferme

Detalii

10 Ianuarie 2008

Indrumari practice pentru fermieri, in scopul reducerii riscului potential de poluare cu nitrati a mediului ambiant.

In conditiile practicarii unei agriculturi intensive cu productii ridicate sunt necesare cantitati importante de nutrienti prin îngrasaminte. O parte mai mare sau mai mica din îngrasamintele aplicate, îndeosebi cele cu azot, ramâne neconsumata de culturi, putând fi pierduta prin scurgerile de suprafata sau cu apele de infiltratie, existând riscul potential de poluare a sistemului acvatic cu nitrati.

Intensificarea agriculturii prin utilizarea îngrasamintelor a determinat acumularea de nitrati în sursele de apa potabila. Poluarea apelor freatice cu nitrati determina efecte potential adverse pentru sanatatea umana si animala.

Humusul si îngrasamintele constituie sursa principala de azot în sistemul sol-apa-planta. Aplicarea îngrasamintelor minerale si a celor organice (de tipul gunoiului de grajd) determina acumularea unor cantitati importante de azot în sol. Azotul în sol se regaseste în cea mai mare parte sub forma organica, ca urmare a descompunerii humusului si resturilor vegetale sau a aplicarii îngrasamintelor organice de tipul gunoiului de grajd etc.

Formele organice ale azotului nu sunt imediat accesibile plantelor, fiind supuse unor procese chimice si biologice de transformare în forme usor accesibile plantelor, de tipul N-NO3 si N-NH4. În functie de conditiile specifice locale, azotul mineralizat este susceptibil la transformari ulterioare cum ar fi, volatilizarea, spalarea.

Nitratii au un grad ridicat de solubilitate, astfel ca prezenta unor concentratii ridicate ale acestora poate avea un impact negativ asupra mediului prin posibilele pierderi ale azotului nitric prin spalare din sol în apele de suprafata si freatice. Acest proces are loc de regula, în ultima decada a toamnei sau prima decada a iernii când solul nu este acoperit de vegetatie sau cantitati reduse de nutrienti sunt translocate în plante. De asemenea cantitatile de precipitatii sunt mai ridicate în aceasta perioada, apa infiltrata în sol antrenând scurgerea nitratilor si migrarea acestora din profilul de sol în sistemele acvatice.

Exista un risc ridicat de poluare a apelor cu nitrati, daca materialele organice reziduale de tipul balegarului animalier de consistenta solida, semilichida sau lichida, care contin cantitati importante de azot în forma solubila, sunt aplicate în momente în perioada de toamna-iarna, când solul nu este acoperit de vegetatie sau cantitati reduse de azot sunt translocate în planta de cultura.

Toamna  se pierde 90% din azotul accesibil. Iarna devreme se pierde 60 %. Iarna tarziu se pierde 30%. Primavara si vara pierderile sunt 0.

Terenurile agricole reprezinta principala sursa de nitrati din apele de suprafata si cele freatice. Aplicarea în ultimele decade a unor sisteme tehnologice agricole intensive, cu încorporarea în mod necontrolat a unor doze crescânde de îngrasaminte minerale si organice pe baza de azot, a determinat acumularea unor concentratii ridicate de nitrati în apele de suprafata si freatice. Aceasta constituie o problema deosebit de grava din doua motive, în primul rând pentru ca apare riscul descarcarii în apa potabila a unei concentratii ridicate de nitrati, care afecteaza negativ sanatatea umana si animala, iar în al doilea rând, cantitati importante de nitrati acumulati în apele de suprafata determina aparitia procesului de eutrofizare, care are efecte adverse asupra calitatii apei.

Fermierul va pregati si implementa un plan de aplicare a îngrasamintelor organice si minerale pentru a preintampina efectele negative mai sus mentionate.

Se va verifica daca ferma lui se încadreaza în zona vulnerabila la poluarea cu nitrati. Se asigura ca bazinele de stocare a balegarului animalier sunt dimensionate respectând Codul de Bune Practici Agricole. Bazinele de stocare vor fi amplasate la distante de cel putin 10 m de orice apa de suprafata, canal de drenaj sau curs de apa si la cel putin 50 m de orice izvor, fântâna sau foraj din zona.

Se au în vedere “factorii locali de mediu” daca se doreste aplicarea îngrasamintelor minerale pe baza de azot: Acestia sunt: conditiile de sol, tipul de sol si panta; conditiile climatice, precipitatii, sistemul de irigatie, daca este cazul; folosinta terenului, practici agricole incluzând si sistemele de cultura.

Aplicarea îngrsamintelor pe baza de azot se face într-un mod cât mai precis si uniform. Se elaboreaza si implementeaza un plan de necesar de nutrienti la nivel de ferma. Se cultiva cereale de iarna pentru acoperirea terenului în mod adecvat pe perioada iernii. Aplicarea îngrasamintelor se face în momentul în care conditiile de sol sunt favorabile efectuarii acestei operatiuni.

Îngrasamintele organice se împrastie la cel putin 10 m de orice corp de apa de suprafata sau canal de drenaj, si la cel putin 50 m de izvoare, puturi sau foraje care asigura necesarul de apa al populatiei existente în zona respectiva.

Se aplica îngrasaminte minerale pe baza de azot în functie de necesarul plantei de cultura, dar necesarul de azot se va asigura administrând combinat fertilizantii chimici cu cei organici.

Ce nu ar trebui sa faca fermierii aflati în zone vulnerabile la poluarea cu nitrati?

·         Nu este recomandata aplicarea îngrasamintelor chimice (pe baza de azot) în asa zisele “perioade închise” stabilite de Regulamentul Programului de Actiune în Zone Vulnerabile decât daca exista o cerinta speciala pentru o anumita planta de cultura.

·         Nu este recomandata aplicarea îngrasamintelor organice acolo unde prin încorporarea acestora în sol s-ar depasi limitele stabilite prin Regulamentul Programului de Actiune în Zone Vulnerabile, în ceea ce priveste cantitatea de azot total care ar trebui aplicata pe parcursul unui an pe respectivul teren.

·         Nu este recomandata aplicarea îngrasamintelor organice în stare semilichida pe terenurile nisipoase în asa-zisele “perioade închise” stabilite prin regulamentul programului de Actiune în Zone Vulnerabile.

·         Nu este recomandata aplicarea unor doze de îngrasaminte pe baza de azot, care sa depaseasca cerintele plantelor de cultura sau pe terenuri afectate de exces de apa.

·         Nu este recomandata aplicarea îngrasamintelor pe baza de azot pe terenurile afectate de inundatii sau daca solul a fost înghetat cel putin 12 ore în intervalul a 24 ore înaintea momentului aplicarii.

·         Nu se recomanda aplicarea îngrasamintelor pe baza de azot pe terenurile acoperite de zapada sau pe cele situate pe pante abrupte.

·         Este recomandata administrarea în mod controlat a produselor organice reziduale animaliere pentru a evita încarcarea corpurilor de apa de suprafata cu elemente poluante.

·        Nu se recomanda ca un teren destinat pasunatului permanent sa fie supus aplicarii sistemelor tehnologice de lucrare agricola.

Este recomandat a se evita compactarea excesiva a solului

• < Anterior
• Următor >