Creditele verzi reprezinta sub 3% din portofoliile bancilor. Care sunt barierele finantarii tranzitiei la sustenabilitate?

Detalii

Categorie: Protectia mediului

03 Octombrie 2023

Bancile si investitorii isi recalibreaza activitatea si portofoliile conform criteriilor ESG (Environmental, Social, Governance), iar creditele verzi reprezinta unul dintre instrumentele necesare. Finantarea tranzitiei la o economie romaneasca sustenabila e abia la inceput, potrivit participantilor la dezbaterea „SustainAbility Talks”, cu tema „Finantarea Tranzitiei la Sustenabilitate”, organizata de Ambasada Sustenabilitatii.

„Este putin ceea ce vedem acum in portofoliile bancilor, unde expunerea creditelor verzi este sub 3% din totalul imprumuturilor. Cand ne uitam in detaliu, vedem ca este si mai putin pe partea de creditare verde a companiilor nefinanciare, unde credem noi ca ar fi o oportunitate pentru institutiile de credit, dar nu doar pentru acestea, ci si pentru sectorul real, pentru ca pornim de la un nivel al intermedierii financiare foarte scazut in Romania, ultimul loc din Uniunea Europeana”, a spus Luminita Tatarici, Sef Serviciu, Directia de Stabilitate Financiara, Banca Nationala a Romaniei.

In prezent, companiile nu sunt suficient de motivate pentru a accesa un credit verde.

„Chiar si pentru o companie care isi face toate temele, isi cunoaste obiectivele si calculeaza indicatori, o finantare de tip green aduce un consum suplimentar de resurse. (...) Nu sunt diferente semnificative la nivel de dobanzi, in schimb, finantarea (de tip green - n. n) vine la pachet cu anumite criterii care trebuie respectate la nivel de raportare si de monitorizare ulterioara”, a spus Magdalena Caramilea, Director de Sustenabilitate, Autonom Group.

In contextul in care nu exista un echilibru intre eforturile suplimentare implicate pentru a accesa un credit verde si beneficiile financiare obtinute, organizatiile prefera sa aleaga varianta finantarii clasice.

„Diferenta la costuri nu se vede. (...) Germania face un exercitiu, cand emite doua bonduri in aceeasi zi, cu aceleasi caracteristici si reuseste sa vada un ecart de dobanda de 1-2 puncte de baza (in raport cu cele verzi - n.n.). Astfel, din punct de vedere al costurilor, o companie si-ar asuma o sarcina in plus fara a vedea beneficii palpabile, dar obiectivele de sustenabilitate arata faptul ca acea companie se uita si in viitor”, a declarat Bogdan Zinca, Sef Serviciu Contractare Directia Generala De Trezorerie Si Datorie Publica, Ministerul Finantelor.

Finantarile verzi reprezinta doar o componenta a cadrului de reglementare european, care ar trebui sa sustina transformarea sustenabila a economiei. Elemente precum taxonomie, SFRD - Sustainable Finance Disclosure Regulation, CSRD - Corporate Sustainability Reporting Directive, Green Bond Standards, Green Claims Directive sunt inca in primele faze ale procesului de asimilare in strategiile corporative si culturile organizationale ale companiilor.

Una dintre cele mai importante modificari va viza raportarea non-financiara. Potrivit CSRD, companiile vor fi obligate sa publice, incepand din 2025, rapoarte non-financiare conforme cu European Sustainability Reporting Standards (ESRS).

„La intrebarea daca ne miscam prea repede sau se pune prea multa presiune, au fost discutii care faceau o comparatie cu raportarea financiara, asa cum o stim in ziua de azi - cu cont de profit si pierderi, bilant, cashflow -, care s-a dezvoltat in secole. Acum, se vrea inventarea in 2-3 ani a unui sistem functional si foarte precis de raportare de sustenabilitate, care e ceva complet nou. (...) Suntem intr-un moment destul de incarcat si de stresant pentru emitenti si pentru companiile care anul viitor vor trebui sa aiba toate datele pentru a le putea raporta incepand din 2025”, a spus Remus Danila, Director Relatia cu Investitorii si Business Development, Bursa de Valori Bucuresti.

Actorii aflati in prima linie a implementarii masurilor de transformare sustenabila a economiei, in mod special bancile, au un rol esential in transmiterea informatiilor catre toate partile implicate.

„Acum doi ani, vorbeam despre Green Loan Principles (GLP) sau Green Bond Principles (GBP), care sunt niste standarde mai accesibile bancilor, dar si imprumutatilor. Acum vorbim despre taxonomia europeana si integrarea definitiilor in ceea ce inseamna finantare verde. Tocmai de aceea, unele companii, desi doresc sa acceseze credite sau chiar acceseaza credite cu caracteristici de tranzitie, au nevoie de mai mult timp pentru a-si evalua baseline-ul (conditiile de baza - n.n), pentru a defini care sunt acele riscuri semnificative pe care trebuie sa le adreseze, de a alege niste KPIs semnificativi pe care sa-i asocieze creditarii verzi sau cresterii creditarii sustenabile”, a spus Daniel Sava, Sef Departament Finantari Structurate, UniCredit Bank Romania.

La nivelul populatiei, doar un roman din patru este interesat, atunci cand acceseaza un credit sau un serviciu financiar, de etica si responsabilitatea investitiilor bancii, potrivit studiului „Romanii si economia sustenabila”, realizat de IZI data pentru Ambasada Sustenabilitatii din Romania, si prezentat in cadrul dezbaterii. Cele mai importante criterii sunt siguranta investitiei si puterea financiara a institutiei. Studiul IZI data fost realizat in luna august 2023, prin metodologia online CAWI (Computer Assisted Web Interview) pe o populatie de 1049 respondenti, reprezentativa la nivel national urban-rural, cu barbati si femei cu varste cuprinse intre 18 si 65 de ani, utilizatori de internet. Studiul integral este disponibil aici.

Despre Sustainability Talks

„SustainAbility Talks” este un program dezvoltat de Ambasada Sustenabilitatii in Romania cu scopul de a pune politicile publice in perspectiva, aliniindu-le la principiile si obiectivele de dezvoltare durabila. Astfel, in cadrul unor intalniri tematice, specialisti din mediul de afaceri, public, academic sau non-profit sunt invitati sa dezbata subiecte relevante pentru agenda de sustenabilitate a Romaniei. Dintre editiile trecute, amintim: „Educatia timpurie: investitie oportuna sau urgenta nationala”, „Schimbari climatice: impactul si efectele asupra economiei”,„Concuram sau colaboram pentru sustenabilitate?”, „Decarbonizarea economiei romanesti?”, „Sustenabilitatea: intre comunicare responsabila si dezinformare”, „Romania sustenabila – cine face schimbarea?”. Seria dezbaterilor SustainAbility Talks din 2023 este dezvoltata cu sprijinul UniCredit Bank Romania.

Despre Ambasada Sustenabilitatii

Ambasada Sustenabilitatii in Romania promoveaza modelul economic in care companiile, prin parteneriate, pot rezolva probleme sociale si de mediu fara a sacrifica eficienta economica (profitul). Ambasada este o initiativa nonprofit, privata si apolitica. Lansata oficial in 2018, organizatia aduce laolalta companiile responsabile si ONG-urile implicate pentru ca impreuna sa contribuim la apropierea momentului in care romanii traiesc intr-un mediu sanatos, o societate echitabila si prospera.

• < Anterior
• Următor >