Gunoiul de grajd ca sursa de poluare

Detalii

Categorie: Protectia mediului

20 Iunie 2013

Substantele comune din gunoiul de grajd sunt hormonii, antibioticele si pesticidele. Indiferent de forma sub care gunoiul de grajd este folosit "crud" (proaspat/uscat) sau sub forma de compost, se va efectua o analiza a substantelor potential toxice. Normativele internationale prevad ca plantele sa nu fie tratate cu nici un fel de gunoi de grajd in termen de 120 de zile de la recoltare, pentru a se asigura protectie impotriva bolilor cum ar fi Salmonella si E. coli.

Cantitatile anuale de gunoi de grajd si nutrienti pe specii de animale

Datele primare obtinute in urma efectuarii a mai multor studii referitoare la cantitatile anuale de dejectii si de nutrienti pe specii de animale si presupunand ca gunoiul de grajd produs este de consistenta solida sau semi-solida arata urmatoarele: productia si volumul anual de gunoi de grajd (kg), precum si productia de nutrienti cu valorile cele mai mari s-au inregistrat la vacile de lapte (11.508 kg dejectii/an; 81 kg N, 15 kg P₂O₅ si 54 kg K₂O), cai (9000 kg dejectii/an ; 45 kg N, 8 kg P₂O₅ si 28 kg K₂O), bovine 1-2 ani (7749 kg dejectii/an; 55 kg N, 20 kg P₂O₅ si 43 kg K₂O), urmate de vitei sugari 0,3 -1 an (4930 kg dejectii/an; 35 kg N, 5 kg P₂O₅ si 26 kg K₂O), ultimile locuri fiind reprezentate de catre oi (843 kg dejectii/an; 7 kg N, 1 kg P₂O₅ si 5 kg K₂O) si pasari (12 kg dejectii/an; 0,36 kg N, 0,07 kg P₂O₅ si 0,1 kg K₂O).

Cantitatile medii anuale de dejectii de la diferite specii, functie de starea lor de agregare si de continutul lor in elemente nutritive sunt prezentate in tabelul 1:

Tabel 1. Cantitatile medii anuale de dejectii de la diferite specii, functie de starea lor de agregare si de continutul lor in elemente nutritive

In tabelul 2. sunt prezentate concentratiile de nutrienti in diferite tipuri de balegar de consistenta semilichida.

Tabel 2. Concentratiile de nutrienti in diferite tipuri de balegar de consistenta semilichida

In tabelul 3. sunt prezentate concentratiile de nutrienti in diferite tipuri de balegar de consistenta lichida.

Tabel 3. Concentratiile de nutrienti in diferite tipuri de balegar de consistenta lichida

In vederea asigurarii unui optim de 170 kg azot pe an la hectar, necesarul de gunoi cabalin este asigurat de 2 cai, gunoiul bovin de 2 vaci, gunoiul ovin 13,3 oi, iar gunoiul porcin de 14 porci.

Elemente de poluare ale gunoiului de grajd

Indiferent de forma sub care gunoiul de grajd este folosit "crud" (proaspat/uscat) sau sub forma de compost, se va efectua o analiza a substantelor potential toxice. Singura exceptie de la acest lucru este in cazul in care gunoiul de grajd provine de la un animal ingrijit in conformitate cu practicile ecologice. Substante comune in gunoiului de grajd sunt: hormoni, antibiotice, pesticide. Normativele internationale prevad ca plantele sa nu fie tratate cu nici un fel de gunoi de grajd in termen de 120 de zile de la recoltare, pentru a se asigura protectie impotriva bolilor cum ar fi Salmonella si E. coli. Aceeasi regula se aplica si ingrasamintelor organice.

Emisiile odorizante provenite de la sistemele de productie de origine animala provin din trei surse principale: facilitati de depozitare a gunoiului de grajd, adaposturilor pentru animale si modul de imprastiere a gunoiului de grajd.

Un numar mare de compusi volatili au fost identificati ca fiind produsi de descompunere a deseurilor animale. Compusii gazosi cei mai importanti sunt: amoniacul, metanul si dioxidul de carbon. Acestea dupa cum se stie au implicatii in incalzirea globala si ploile acide. S-a estimat ca o treime din metanul produs in fiecare an provine din surse industriale, o treime din surse naturale, iar o treime din agricultura (in primul rand, animale si unitati de depozitare a gunoiului de grajd). Desi animalele produc mai mult dioxid de carbon decat metan, acesta din urma are impact asupra efectului de sera de 15 de ori mai mare decat dioxidul de carbon.

Praful, agentii patogeni si mustele datorate productiilor de animale pot fi incadrate in emisiile care polueaza aerul. Praful, care reprezinta o combinatie de substante solide din gunoiul de grajd, fire de par, pene si fractiuni de furaje, este foarte dificil de eliminat din unitatile de productie de animale.

Agentii patogeni reprezinta o alta forma de emisie in aer. Desi sunt prezenti in cladiri si in unitatile de depozitare a gunoiului de grajd, de obicei, nu pot supravietui in incintele curate si aerisite, dar pot fi transportati uneori de catre particulele de praf.

Mustele reprezinta un alt element de poluare. Au tendinta de a prolifera in zonele umede de productie de origine animala, cu trafic redus de animale. Ciclul de la ou la adult, dureaza foarte putin, doar 6-7 zile, cand temperaturile sunt 40-50^oC. Femelele pot produce 600 pana la 800 de oua, larvele pot supravietui ingropate la adancimi de pana la 4 metri, iar adultii pot zbura pana la 30 km.

Patogenie

Gunoiul de grajd contine germeni patogeni care pot avea avea un impact negativ asupra sanatatii umane, asupra vietatilor acvatice, asupra septelului si asupra faunei salbatice. Aceste efecte negative pot avea loc atunci cand dejectiile de la animale sunt introduse necontrolat in mediul inconjurator. In gunoiul de grajd pot fi gasite multe microorganisme patogene care pot produce infectii la om.

Agentii patogeni si principalele boli cauzate de acestia sunt: bacterii (Bacillus anthracis – antrax, Escherichia coli – colibacilioza, Leptospira pomona – leptospiroza, Salmonella sp. – salmonela, Clostridium tetani – tetanus, Mycobacterium tuberculosis – tuberculoza), virusuri (Hog Cholera, New Castle, Psittacosis), fungi (Histoplasma capsulatum – histoplasmoza, Coccidioides immitus – coccidioza), protozoare (Giardia lamblia- giardioza, Toxoplasma sp. – toxoplasmoza, Eimeria sp.), paraziti sau metazoare (Ascaris lumbricoides – ascarioza, Sarcosystis sp.).

Proiectul ManProEnv

In practicile agricole traditionale, fertilizatori minerali si dejectii animaliere sunt aplicate pe solul agricol pentru a creste aportul de nutrienti si a imbunatati calitatea culturii. Cand acest surplus de nutrienti se infiltreaza prin terenul agricol si ajung in mediul inconjurator exista riscul ca acestia sa devina poluanti, in principal din cauza nitratilor proveniti din compusii azotati. Prin urmare, imprastierea fertilizatorilor minerali si a dejectiilor animaliere trebuie facuta cu atentie, atat in ceea ce priveste cantitatea, cat si perioada aplicarii, pentru a reduce riscul supra-acumularii nutrientilor si infiltrarea acestora. Proiectul ManProEnv isi propune sa vina in intampinarea acestor probleme prin identificarea si diversificarea mijloacelor de protectie a mediului, prin valorificarea dejectiilor animale, prin cresterea gradului de angajare al autoritatilor locale in indeplinirea prevederilor referitoare la protectia mediului, dar si prin cresterea nivelului de informare si constientizare publica. 

Proiectul ManProEnv - Dezvoltarea unui sistem de management pentru protectia mediului prin valorificarea superioara a dejectiilor animaliere in zona transfrontaliera Teleorman-Veliko-Tarnovo - face parte din Programul de Cooperare Transfrontaliera Romania-Bulgaria 2007 – 2013, Axa prioritara 2: Mediu, Aria majora de interventie 1: Dezvoltarea unor sisteme comune de management pentru protectia mediului.

    Data de incepere a proiectului 30/12/2011
    Data de finalizarea a proiectului 30/06/2013
    Valoarea totala: 962 941.460 Euro

Proiectul ManProEnv este realizat de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Chimico-Farmaceutica (ICCF- Bucuresti), in parteneriat cu Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Masini si Instalatii Destinate Agriculturii si Industriei Alimentare (INMA-Bucuresti), Institutul pentru stiinta solului, tehnologie agricola si protectia plantelor „N.Poushkarov” si Centrul de afaceri “Svishtov”. Scopul proiectului il reprezinta constientizarea populatiei din zona transfrontaliera Teleorman-Veliko-Tarnovo asupra riscului prezentat de gestionarea necorespunzatoare a dejectiilor animaliere in ceea ce priveste poluarea cu azot si derivati ai acestuia, atat a solului cat si a apelor subterane si de suprafata, cu grave impacte asupra fluviului Dunarea.

• < Anterior
• Următor >