Biomasa: resursa ignorata a Romaniei pentru dezvoltare, decarbonare si reducere a costurilor

Detalii

Categorie: Energie regenerabila

16 Decembrie 2021

A V-a editie a Forumului Padurilor, Industriei Lemnului si Economiei Verzi,organizat de Fordaq- Comunitatea Forestierilor, inseamna deja o traditie pentru sectorul padure-lemn. La dezbaterile online din 14 decembrie au participat organizatii reprezentative de pe intregul lant valoric al lemnului (AAP, APMR, AIL – Prolemn, Nostra Silva), dar si ai mediului universitar si de cercetare (INDCS „Marin Dracea”), invitati din sectorul energetic (Energy Serv), reprezentanti ai autoritatilor si ai RNP-Romsilva, jurnalisti si politicieni interesati de unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei romanesti si de potentialul sau pentru mediu si societate.

Cateva stiri au facut inconjurul presei zilele acestea:

Pretul certificatelor de carbon a atins maxime istorice, depasind 80 de Euro/ certificat, de la 25 de Euro/certificat anul trecut, punand si mai mare presiune pe decabonarea economiilor si penalizand sectoarele poluante. Direct afectate, tarile cu pondere mare a energiei din centrale pe carbune.

Pretul gazului, resursa de tranzitie, atinge maxime istorice pe burse, depasind 120 de Euro MWh.

Finantele tarilor europene fac fata cu greu masurilor de sustinere a preturilor cu energia termica si electrica a populatiei, masuri ce pot fi sustinute pe termen scurt, dar nu si pe termen lung! Situatia este identica in Romania, care prin masurile de plafonare a preturilor si plata a diferentei catre furnizorii de energie termica si gaz, va suporta costuri de nivelul a 2-3 miliarde de Euro. Subventie care merge practic catre sustinerea combustibililor fosili si este in mare parte irosita catre plata pretului ridicat al poluarii prin plata certificatelor de carbon, subventie acordata de multi ani in loc sa sustina investitiile pentru eficienta energetica si decarbonare.

WWF, cunoscutul ONG de mediu, atrage atentia ca Romania aloca prin Planul National Strategic doar 0,46% din finantare pentru gestionarea durabila a padurilor si sustinerea masurilor de protectie a acestora.

La Forumul Padurilor, Industriei Lemnului si Economiei Verzi, reprezentantul Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva a aratat ca, datorita previziunii de necesitate a revizuirii evaluarii de mediu a amenajamentelor silvice, RNP - Romsilva a retras din oferta de masa lemnoasa pentru anul 2022 un volum de 2,5 milioane m³! Preturile medii de adjudecare pentru masa lemnoasa ce se va exploata in 2022 au crescut la 395,61 lei. In 2021, pretul mediu de adjudecare a fost de 177 lei/m³, iar in 2020 de 153,36 lei/m³. La nivelul RNP - Romsilva, recoltarea masei lemnoase este blocata in 17 ocoale silvice, pentru padurile aflate in procedura normala de reamenajare in 2021.

Catalin Tobescu, presedintele Asociatiei Industriei Lemnului – Prolemn, a aratat ca, datorita sistemului SUMAL 2.0, prin nerespectarea temeiurilor juridice de emitere de norme diferentiate pentru circulatia masei lemnoase comerciale si pentru consumul propriu al proprietarilor de paduri, de pe aproximativ 800.000 ha mici proprietati de padure, 500.000 ha pasuni impadurite si 700.000 ha cu arbori izolati se recolteaza doar 1 milion m³ masa lemnoasa fata de un potential de minim 5 milioane m³, prin blocarea accesului proprietarilor la uzufructul proprietatii lor, cu rezultat intr-un deficit artificial de resursa de lemn in piata. Deficitul de lemn afecteaza direct si cele 3,5 milioane gospodarii care se incalzesc cu lemn de foc, conducand la o dublare a preturilor lemnului de foc si deturnarea resursei valoroase de lemn de la utilizari industriale catre lemn de foc. Din punct de vedere energetic, fiecare 2 milioane m³ masa lemnoasa echivaleaza cu puterea unui reactor nuclear.

Aceasta este o imagine de ansamblu a ceea ce se intampla in Romania, la nivel macro: saracie energetica, costuri foarte ridicate ale energiei termice si electrice, sustinere a combustibililor fosili cu costuri uriase care se duc in mare parte in certificate de carbon fara nici o imbunatatire a situatiei. Pe domeniul padurilor, lipsa de sustinere a gestionarii durabile a padurilor si a masurilor de conservare, deficite artificiale de resursa de lemn create prin blocaje administrative.

Lemnul - resursa ignorata pentru dezvoltare, reducere a costurilor cu energia si decarbonare

In cadrul lucrarilor Forumului Padurilor, Industriei lemnului si Bioeconomiei s-a aratat ca lemnul din padurile gestionate durabil ale Romaniei este o resursa pentru dezvoltare, decarbonare si reducerea costurilor cu energia.

Fundamentele gestionarii sustenabile a padurilor sunt solide: suprafata padurilor Romaniei creste constant, padurile Romaniei au structuri primare, identic naturale intr-o proportie foarte ridicata, de peste 91%, cu o biodiversitate ridicata, recoltam sub 40% din cresterea neta a padurii, conform INS si Eurostat, mult sub media europeana de 70%.

In context s-a aratat ca in Romania a fost o greseala, care a indus o perceptie gresita privind amploarea taierilor ilegale, compararea volumului „disparut” din paduri data de Inventarul Forestier National cu valoarea recoltei data de Institutul National de Statistica. Nicaieri in Europa nu se compara aceste cifre, diferenta intre aceste cifre fiind bine-cunoscuta.

Conform unui studiu al Centrului de Cercetari al Comisiei Europene, volumul “disparut” dat de Inventarele Forestiere include lemnul mort, intreg volumul suprateran al arborelui cu varfuri, crengi si vegetatie din afara fondului forestier si nu poate fi comparat cu volumul de lemn comercial raportat ca fiind recoltat de statistica nationala - in speta INS. Ceea ce conteaza este acumularea neta, Net Change, faptul ca anual se recolteaza mai putin decat cresterea padurii. In Europa aceasta acumulare este estimata la 163 milioane m³ masa lemnoasa anual, din cresterea totala de 505 milioane mc a padurii, respectiv 32%. In Romania, procentul de masa lemnoasa nerecoltata anual, care se acumuleaza in paduri, este si mai ridicat - 41%, respectiv 24 milioane m³ anual, la o crestere totala a padurilor de 58 milioane m³, conform Inventarului Forestier National, Ciclul II!

Fundamentele gestionarii padurilor in Romania sunt solide: biodiversitate, stabilitate, recolta sustenabila.

Cum valorificam resursa de lemn din padurile gestionate durabila ale Romaniei?

Valorificare actuala inseamna deja un impact de mediu, economic si social pozitiv major pentru Romania:

Impact de mediu:

• • serviciile de mediu - beneficiile eco-sistemice - aer, apa, protectie a solului, biodiversitate,functiile sociale ale padurii.
  • 24 milioane tone CO₂ bilant de fixare neta de carbon in paduri si produse din lemn.
  • 14 milioane tone CO₂ salvate de la emisii prin utilizarea lemnului, prin efect de substitutie al produselor din lemn, prin evitarea utilizarii altor materiale cu amprenta de carbon mai mare.
  • minim 13 milioane tone CO₂ emisii substituite prin energia termica folosita pentru incalzirea celor 3,5 milioane gospodarii care se incalzesc cu lemne, prin evitarea folosirii combustibililor fosili!

Impact economic si social:

• • impact economic: cifra de afaceri – 7,1 miliarde de Euro. Exporturi: 3,5 miliarde de Euro anual.
  • impact social: 150.000 locuri de munca directe, 300.000 de locuri de munca cu includerea efectului de antrenare pe orizontala.
  • 3,5 milioane gospodarii care se incalzesc cu lemn de foc - biomasa.

Ca sa fie mai bine inteles efectul de stocare a carbonului in produse din lemn si efectul de substitutie al acestor produse, va propunem sa consideram utilizarea lemnului in constructii.

Sa consideram o constructie din lemn. Fiecare metru cub de lemn stocheaza o tona de CO₂ in structura sa pentru minim 35 de ani, la sfarsitul perioadei de viata a constructiei lemnul poate fi usor reciclat in utilizari energetice sau panouri tehnice (PAL). Dar concomitent, prin utilizarea lemnului, evitam folosirea unui metru cub de beton, pentru a carui producere - ciment, transport, etc - literatura de specialitate a evaluat ca vor exista emisii de o tona de CO₂.

Din aceasta cauza, lemnul in constructii se considera ca are factor de substitutie de 2 tone CO₂/ metru cub utilizat. Daca se foloseste lemnul si pentru elementele de structura si se inlocuieste astfel si fierul, factorul de substitutie ajunge 2,8!

Pe categoriile foarte largi de utilizare a lemnului - considerand lemnul in constructii, mobila, celuloza si hartie, ambalaje, un factor prudent de substitutie este de 1,2 tone CO₂ evitate a fi emise pentru fiecare metru cub de lemn utilizat. Din recolta de 18 milioane m³ de lemn din Romania, 12 milioane m³ se regasesc in diverse produse din lemn, rezultand un efect de substitutie de minim 14 milioane tone CO₂/an.

Totalul efectului padure-produse din lemn pe linie de combatere a schimbarilor climatice prin stoc de CO2 in paduri si produse din lemn, efect de substitutie ale produselor din lemn si biomasa lemnoasa in energie totalizeaza 50 milioane tone CO2, care la pretul de piata de 80 euro/certificat de carbon inseamna o valoare de piata de 4 miliarde euro anual !!!!

Potentialul sectorului - principalele oportunitati:

• • utilizarea resursei de lemn in cascada - prioritar in produse din lemn cu viata indelungata, cu efect maxim de substitutie - cu oportunitatea de promovare a utilizarii lemnului in constructii.
  • cresterea eficientei energetice a resursei de lemn folosita pentru incalzire.
  • cresterea suprafetei padurilor - oportunitatea imensa este data de pastrarea folosintei celor 500.000 ha pasuni impadurite in sisteme mixte agro-silvice. Actualmente, prin sistemul de subventionare a pasunilor, proprietarii de pasuni sunt obligati sa defriseze aceste suprafete!

Oportunitatea de decarbonare si de reducere a costurilor in sectorul energiei prin utilizarea biomasei a fost subiectul altei prezentari sustinute in cadrul Forumului de catre dl. Catalin Dragostin de la Energy Serv.

In Europa, dar si in Romania, 35% din totalul energiei (termice, electrice, transporturi) se foloseste in sectorul rezidential, pentru incalzire si racire, in principal in gospodariile populatiei. In Romania, aproape jumatate din gospodarii sunt incalzite cu lemne.

Indiferent de resursa energetica folosita - carbune, gaz, biomasa, nuclear - daca se foloseste exclusiv pentru productia de energie electrica, randamentul este de doar 30%. Energia termica rezultata, restul de 70%, se iroseste. Pur si simplu se arunca in aer - prin mari rezervoare de racire sau in cazul energiei nucleare, prin sistemul de racire cu apa.

Din aceasta cauza in toate directivele europene se incurajeaza centralele in cogenerare, cu productie concomitenta de energie termica si electrica, care au randamente totale termic + electric de peste 80%. Distrugerea, in Romania, a sistemelor de incalzire centralizata, bazate pe CET-uri in cogenerare de inalta eficienta, este o mare pierdere, cu costuri economice si de mediu, un trend care trebuie inversat.

Iar marea oportunitate de energie regenerabila, verde, este biomasa forestiera si agricola, evaluata in studiile nationale la un potential de 28 de milioane de tone anual, cu o pondere mare pentru biomasa agricola.

In cadrul forumului, a fost prezentata o comparatie a potentialului daca am folosi biomasa forestiera in fabrici in cogenerare, comparativ cu energia nucleara:

In cadrul forumului, s-a aratat ca, de asemenea, energia din biomasa la costurile actuale ale gazului pe piata, este de 3-4 ori mai ieftina decat energia din gaz, cu beneficii uriase adiacente prin efect de substitutie si evitarea emisiilor de carbon ale combustibililor fosili.

Concluzia simpla: incalzirea populatiei, sectorul rezidential este segmentul neglijat in PNRR, cu oportunitatea imensa a folosirii biomasei agricole si forestiere in centrale pe cogenerare pentru a decarbona sectorul energiei si a reduce costurile! In loc sa subventionam cu miliarde de euro anual industria energiei pe combustibili fosili cu agravarea permanenta a problemelor si cresterea costurilor prin cresterea pretului certificatelor de carbon, deci a penalizarilor, oportunitatea imensa este biomasa agricola si forestiera.

Potentialul sectorului forestier de a sustine dezvoltarea economica si de a contribui concomitent la combaterea schimbarilor climatice este imens. Din pacate, acest potential este irosit prin blocarea punerii pe piata a resursei de lemn- a se vedea situatiile expuse prin impactul revizuirii retroactive al evaluarilor de mediu pentru amenajamentele silvice si al SUMAL 2.0 asupra micilor proprietati de padure, precum si prin lipsa de finantare a sectorului forestier prin Planul National Strategic 2023-2027: 0,46% pentru paduri in PNS!

Este o prapastie intre potentialul padurilor si al industriilor bazate pe lemn pentru dezvoltare, decarbonare, reducere a costurilor si realitatea politicilor publice pentru sector, prapastie umpluta cu dezinformare si ipocrizie legata de apararea padurilor!

Despre Asociatia Industriei Lemnului – Prolemn

Asociatia Industriei Lemnului – Prolemn este o organizatie non-guvernamentala, apolitica si non-profit care promoveaza utilizarea sustenabila a lemnului provenit din paduri gestionate durabil in diferite aplicatii industriale. Constituita in 2020, Asociatia numara in prezent peste 30 de membri – companii din industria de prelucrare a lemnului. Mai multe despre AIL – Prolemn: www.pro-lemn.ro 

• < Anterior
• Următor >