A V-a editie a Forumului Padurilor, Industriei Lemnului si Economiei Verzi,organizat de Fordaq- Comunitatea Forestierilor, inseamna deja o traditie pentru sectorul padure-lemn. La dezbaterile online din 14 decembrie au participat organizatii reprezentative de pe intregul lant valoric al lemnului (AAP, APMR, AIL – Prolemn, Nostra Silva), dar si ai mediului universitar si de cercetare (INDCS „Marin Dracea”), invitati din sectorul energetic (Energy Serv), reprezentanti ai autoritatilor si ai RNP-Romsilva, jurnalisti si politicieni interesati de unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei romanesti si de potentialul sau pentru mediu si societate.
Cateva stiri au facut inconjurul presei zilele acestea:
Pretul certificatelor de carbon a atins maxime istorice, depasind 80 de Euro/ certificat, de la 25 de Euro/certificat anul trecut, punand si mai mare presiune pe decabonarea economiilor si penalizand sectoarele poluante. Direct afectate, tarile cu pondere mare a energiei din centrale pe carbune.
Pretul gazului, resursa de tranzitie, atinge maxime istorice pe burse, depasind 120 de Euro MWh.
Finantele tarilor europene fac fata cu greu masurilor de sustinere a preturilor cu energia termica si electrica a populatiei, masuri ce pot fi sustinute pe termen scurt, dar nu si pe termen lung! Situatia este identica in Romania, care prin masurile de plafonare a preturilor si plata a diferentei catre furnizorii de energie termica si gaz, va suporta costuri de nivelul a 2-3 miliarde de Euro. Subventie care merge practic catre sustinerea combustibililor fosili si este in mare parte irosita catre plata pretului ridicat al poluarii prin plata certificatelor de carbon, subventie acordata de multi ani in loc sa sustina investitiile pentru eficienta energetica si decarbonare.
WWF, cunoscutul ONG de mediu, atrage atentia ca Romania aloca prin Planul National Strategic doar 0,46% din finantare pentru gestionarea durabila a padurilor si sustinerea masurilor de protectie a acestora.
La Forumul Padurilor, Industriei Lemnului si Economiei Verzi, reprezentantul Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva a aratat ca, datorita previziunii de necesitate a revizuirii evaluarii de mediu a amenajamentelor silvice, RNP - Romsilva a retras din oferta de masa lemnoasa pentru anul 2022 un volum de 2,5 milioane m3! Preturile medii de adjudecare pentru masa lemnoasa ce se va exploata in 2022 au crescut la 395,61 lei. In 2021, pretul mediu de adjudecare a fost de 177 lei/m3, iar in 2020 de 153,36 lei/m3. La nivelul RNP - Romsilva, recoltarea masei lemnoase este blocata in 17 ocoale silvice, pentru padurile aflate in procedura normala de reamenajare in 2021.
Catalin Tobescu, presedintele Asociatiei Industriei Lemnului – Prolemn, a aratat ca, datorita sistemului SUMAL 2.0, prin nerespectarea temeiurilor juridice de emitere de norme diferentiate pentru circulatia masei lemnoase comerciale si pentru consumul propriu al proprietarilor de paduri, de pe aproximativ 800.000 ha mici proprietati de padure, 500.000 ha pasuni impadurite si 700.000 ha cu arbori izolati se recolteaza doar 1 milion m3 masa lemnoasa fata de un potential de minim 5 milioane m3, prin blocarea accesului proprietarilor la uzufructul proprietatii lor, cu rezultat intr-un deficit artificial de resursa de lemn in piata. Deficitul de lemn afecteaza direct si cele 3,5 milioane gospodarii care se incalzesc cu lemn de foc, conducand la o dublare a preturilor lemnului de foc si deturnarea resursei valoroase de lemn de la utilizari industriale catre lemn de foc. Din punct de vedere energetic, fiecare 2 milioane m3 masa lemnoasa echivaleaza cu puterea unui reactor nuclear.
Aceasta este o imagine de ansamblu a ceea ce se intampla in Romania, la nivel macro: saracie energetica, costuri foarte ridicate ale energiei termice si electrice, sustinere a combustibililor fosili cu costuri uriase care se duc in mare parte in certificate de carbon fara nici o imbunatatire a situatiei. Pe domeniul padurilor, lipsa de sustinere a gestionarii durabile a padurilor si a masurilor de conservare, deficite artificiale de resursa de lemn create prin blocaje administrative.
In cadrul lucrarilor Forumului Padurilor, Industriei lemnului si Bioeconomiei s-a aratat ca lemnul din padurile gestionate durabil ale Romaniei este o resursa pentru dezvoltare, decarbonare si reducerea costurilor cu energia.
Fundamentele gestionarii sustenabile a padurilor sunt solide: suprafata padurilor Romaniei creste constant, padurile Romaniei au structuri primare, identic naturale intr-o proportie foarte ridicata, de peste 91%, cu o biodiversitate ridicata, recoltam sub 40% din cresterea neta a padurii, conform INS si Eurostat, mult sub media europeana de 70%.
In context s-a aratat ca in Romania a fost o greseala, care a indus o perceptie gresita privind amploarea taierilor ilegale, compararea volumului „disparut” din paduri data de Inventarul Forestier National cu valoarea recoltei data de Institutul National de Statistica. Nicaieri in Europa nu se compara aceste cifre, diferenta intre aceste cifre fiind bine-cunoscuta.
Conform unui studiu al Centrului de Cercetari al Comisiei Europene, volumul “disparut” dat de Inventarele Forestiere include lemnul mort, intreg volumul suprateran al arborelui cu varfuri, crengi si vegetatie din afara fondului forestier si nu poate fi comparat cu volumul de lemn comercial raportat ca fiind recoltat de statistica nationala - in speta INS. Ceea ce conteaza este acumularea neta, Net Change, faptul ca anual se recolteaza mai putin decat cresterea padurii. In Europa aceasta acumulare este estimata la 163 milioane m3 masa lemnoasa anual, din cresterea totala de 505 milioane mc a padurii, respectiv 32%. In Romania, procentul de masa lemnoasa nerecoltata anual, care se acumuleaza in paduri, este si mai ridicat - 41%, respectiv 24 milioane m3 anual, la o crestere totala a padurilor de 58 milioane m3, conform Inventarului Forestier National, Ciclul II!
Fundamentele gestionarii padurilor in Romania sunt solide: biodiversitate, stabilitate, recolta sustenabila.
Valorificare actuala inseamna deja un impact de mediu, economic si social pozitiv major pentru Romania:
Impact de mediu:
Impact economic si social:
Ca sa fie mai bine inteles efectul de stocare a carbonului in produse din lemn si efectul de substitutie al acestor produse, va propunem sa consideram utilizarea lemnului in constructii.
Sa consideram o constructie din lemn. Fiecare metru cub de lemn stocheaza o tona de CO2 in structura sa pentru minim 35 de ani, la sfarsitul perioadei de viata a constructiei lemnul poate fi usor reciclat in utilizari energetice sau panouri tehnice (PAL). Dar concomitent, prin utilizarea lemnului, evitam folosirea unui metru cub de beton, pentru a carui producere - ciment, transport, etc - literatura de specialitate a evaluat ca vor exista emisii de o tona de CO2.
Din aceasta cauza, lemnul in constructii se considera ca are factor de substitutie de 2 tone CO2/ metru cub utilizat. Daca se foloseste lemnul si pentru elementele de structura si se inlocuieste astfel si fierul, factorul de substitutie ajunge 2,8!
Pe categoriile foarte largi de utilizare a lemnului - considerand lemnul in constructii, mobila, celuloza si hartie, ambalaje, un factor prudent de substitutie este de 1,2 tone CO2 evitate a fi emise pentru fiecare metru cub de lemn utilizat. Din recolta de 18 milioane m3 de lemn din Romania, 12 milioane m3 se regasesc in diverse produse din lemn, rezultand un efect de substitutie de minim 14 milioane tone CO2/an.
Totalul efectului padure-produse din lemn pe linie de combatere a schimbarilor climatice prin stoc de CO2 in paduri si produse din lemn, efect de substitutie ale produselor din lemn si biomasa lemnoasa in energie totalizeaza 50 milioane tone CO2, care la pretul de piata de 80 euro/certificat de carbon inseamna o valoare de piata de 4 miliarde euro anual !!!!
Oportunitatea de decarbonare si de reducere a costurilor in sectorul energiei prin utilizarea biomasei a fost subiectul altei prezentari sustinute in cadrul Forumului de catre dl. Catalin Dragostin de la Energy Serv.
In Europa, dar si in Romania, 35% din totalul energiei (termice, electrice, transporturi) se foloseste in sectorul rezidential, pentru incalzire si racire, in principal in gospodariile populatiei. In Romania, aproape jumatate din gospodarii sunt incalzite cu lemne.
Indiferent de resursa energetica folosita - carbune, gaz, biomasa, nuclear - daca se foloseste exclusiv pentru productia de energie electrica, randamentul este de doar 30%. Energia termica rezultata, restul de 70%, se iroseste. Pur si simplu se arunca in aer - prin mari rezervoare de racire sau in cazul energiei nucleare, prin sistemul de racire cu apa.
Din aceasta cauza in toate directivele europene se incurajeaza centralele in cogenerare, cu productie concomitenta de energie termica si electrica, care au randamente totale termic + electric de peste 80%. Distrugerea, in Romania, a sistemelor de incalzire centralizata, bazate pe CET-uri in cogenerare de inalta eficienta, este o mare pierdere, cu costuri economice si de mediu, un trend care trebuie inversat.
Iar marea oportunitate de energie regenerabila, verde, este biomasa forestiera si agricola, evaluata in studiile nationale la un potential de 28 de milioane de tone anual, cu o pondere mare pentru biomasa agricola.
In cadrul forumului, a fost prezentata o comparatie a potentialului daca am folosi biomasa forestiera in fabrici in cogenerare, comparativ cu energia nucleara:
In cadrul forumului, s-a aratat ca, de asemenea, energia din biomasa la costurile actuale ale gazului pe piata, este de 3-4 ori mai ieftina decat energia din gaz, cu beneficii uriase adiacente prin efect de substitutie si evitarea emisiilor de carbon ale combustibililor fosili.
Concluzia simpla: incalzirea populatiei, sectorul rezidential este segmentul neglijat in PNRR, cu oportunitatea imensa a folosirii biomasei agricole si forestiere in centrale pe cogenerare pentru a decarbona sectorul energiei si a reduce costurile! In loc sa subventionam cu miliarde de euro anual industria energiei pe combustibili fosili cu agravarea permanenta a problemelor si cresterea costurilor prin cresterea pretului certificatelor de carbon, deci a penalizarilor, oportunitatea imensa este biomasa agricola si forestiera.
Potentialul sectorului forestier de a sustine dezvoltarea economica si de a contribui concomitent la combaterea schimbarilor climatice este imens. Din pacate, acest potential este irosit prin blocarea punerii pe piata a resursei de lemn- a se vedea situatiile expuse prin impactul revizuirii retroactive al evaluarilor de mediu pentru amenajamentele silvice si al SUMAL 2.0 asupra micilor proprietati de padure, precum si prin lipsa de finantare a sectorului forestier prin Planul National Strategic 2023-2027: 0,46% pentru paduri in PNS!
Este o prapastie intre potentialul padurilor si al industriilor bazate pe lemn pentru dezvoltare, decarbonare, reducere a costurilor si realitatea politicilor publice pentru sector, prapastie umpluta cu dezinformare si ipocrizie legata de apararea padurilor!
Despre Asociatia Industriei Lemnului – Prolemn
Asociatia Industriei Lemnului – Prolemn este o organizatie non-guvernamentala, apolitica si non-profit care promoveaza utilizarea sustenabila a lemnului provenit din paduri gestionate durabil in diferite aplicatii industriale. Constituita in 2020, Asociatia numara in prezent peste 30 de membri – companii din industria de prelucrare a lemnului. Mai multe despre AIL – Prolemn: www.pro-lemn.ro
18-03-2024 Eco / Bio
Fermierii romani si moldoveni au pornit intr-o calatorie pentru a descoperi produse biologice inovatoare, prin participarea la evenimentul educativ organizat de compania internationala Corteva Agriscience de cercetare si dezvoltare in domeniul agricol, care introduce in 2024 aceste inovatii revolutionare in ambele tari. Peste 500 de fermieri si distribuitori din Romania si Republica Moldova s-au alaturat expertilor Corteva pentru a afla despre noile practici sustenabile, care isi au originile di... Mai multe>>
12-02-2024 Energie regenerabila
Fonduri nerambursabile de peste 800 milioane euro pentru investitii in proiecte de energie verde vor fi disponibile pe piata in urmatoarele saptamani, unde companiile vor putea creste eficienta energetica a fabricilor sau noi unitati de producere a energiei regenerabile vor putea fi instalate pe tot teritoriul tarii, arata datele REI, grup de companii specializate in atragerea de fonduri europene si ajutoare de stat, aflat in topul celor mai mari firme de consultanta de profil din Romania. Mai multe>>
23-01-2024 Energie regenerabila
Intr-un context economico-politic tot mai instabil, romanii, atat persoane fizice, cat si persoane juridice, resimt costurile din ce in ce mai mari la energie si se indreapta spre sistemele fotovoltaice, ce le-ar putea reduce aceste costuri de pana la 6 ori. Astfel, 2024 va fi cel mai bun an pentru piata de sisteme fotovoltaice, cu o cerere in crestere, in special din partea romanilor din mediul rural, si cu un interes ridicat pentru finantari din partea IMM-urilor, arata previziunile Kilowat, u... Mai multe>>
09-01-2024 Energie regenerabila
UniCredit Bank Romania a finalizat cu succes o tranzactie de finantare pe proiect, in valoare totala de 39,3 milioane de euro cu Comcris Energy SRL, o subsidiara a companiei de productie din surse regenerabile, Enery, cu sediul la Viena. Pachetul de finantare sustine dezvoltarea, constructia si exploatarea centralei fotovoltaice Sarmasag de 51,4 MW DC, situata in judetul Salaj. Mai multe>>
13-12-2023 Energie regenerabila
Directia in care se indreapta biocombustibilii este neclara si exista dificultati la fiecare pas, avertizeaza Curtea de Conturi Europeana intr-un raport publicat astazi. Lipsa unei viziuni pe termen lung a afectat siguranta investitiilor, iar problemele legate de durabilitate, concurenta pentru biomasa si costurile ridicate actioneaza drept constrangeri in introducerea in utilizare a biocombustibililor. Mai multe>>
21-11-2023 Energie regenerabila
Sectorul de energie verde este unul dintre cele mai populare subiecte ale ultimilor ani, iar aceasta tendinta este de asteptat sa persiste avand in vedere intentia globala de tranzitie catre politica emisiilor zero. Cu toate acestea, piata nu a inregistrat un avans constant si sigur. Potrivit lui Radu Puiu, analist financiar la XTB Romania, in ultimele luni, actiunile din domeniul energiei regenerabile au pierdut puternic teren, inregistrand o performanta semnificativ mai mica fata de companiile... Mai multe>>
21-11-2023 Protectia mediului
Start-up-urile romanesti 3D Printing Hub si Peelhy s-au calificat printre primele cinci solutii regionale ale competitiei pentru un viitor sustenabil, BASF Innovation Hub. Selectarea acestora in etapa regionala deschide posibilitatea de a participa la Marea finala pentru intreaga Europa Centrala si de Sud-Est. Start-up-ul Peelhy dezvolta un bio-sticker antimicrobian si biodegradabil pentru alimente proaspete si legume cu coaja comestibila, care scade nivelul acestora de contaminare. Mai multe>>
12-11-2023 Protectia mediului
Proiectul „BIOservicES - Crearea legaturilor intre biodiversitatea solului si serviciile si functiile ecosistemice in diferite utilizari ale solului: de la identificarea factorilor, presiunilor si rezilientei la schimbarile climatice pana la evaluarea economica a acestora”, condus de Universitatea Politehnica din Cartagena si coordonat de Raul Zornoza, profesor la aceeasi institutie, anunta debutul. Cu un buget de 7 milioane de euro obtinut prin programul Horizon Europe, proiectul va reuni 22 de... Mai multe>>
01-11-2023 Energie regenerabila
Poti instala o baterie solara in casa ta pentru a stoca energia produsa de panourile solare si pentru a o utiliza in timpul noptii sau in zilele innorate. Proprietarii de cladiri comerciale au posibilitatea sa foloseasca baterii solare pentru a economisi energie si a reduce costurile cu electricitatea. Astfel, bateriile pot fi amplasate pe acoperisuri, in parcari sau in spatii de depozitare. Agricultorii pot instala baterii solare pentru a alimenta pompe de apa, sisteme de irigatie si alte echip... Mai multe>>
20-10-2023 Protectia mediului
Schimbarile recente ale climei au motivat fermierii sa adopte practici sustenabile in scopul obtinerii unei productivitati pe termen lung. In 2023, fermierii romani persista in eforturile lor de a se alinia cu practici care sustin un sistem alimentar rezilient. Mai multe>>
12-10-2023 Protectia mediului
Esti agricultor si doresti sa imbunatatesti practicile de gestionare a terenului tau si sa contribui la un viitor mai sustenabil? Raspunsul este: cursul despre agricultura sustenabila si gestionarea terenului, finantat prin Programul Erasmus+. Condus de o echipa de experti in agricultura durabila, Cursul de agricultura sustenabila Agereco este conceput pentru a oferi agricultorilor cele mai recente tehnici si cele mai bune practici pentru gestionarea terenurilor, intr-un mod prietenos cu me... Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>