In cadrul programului CARAVANA EDUCATIONALA ITINERANTA, proiect finantat prin programul PHARE 2005, un capitol aparte il reprezinta revigorararea traditiilor populare. Astfel in prima duminica dupa pasti, un echipaj al caravanei a poposit in localitatea Aldesti unde a realizat un film despre reunirea familiei si cinstirea mortilor.
In duminica
Tomii crestinii din Aldesti, participa
la sfanta liturghie in sfanta biserica dupa care se indreapta inspre cimitir, unde fiecare familie merge la mormintele
stramosilor pe care le-a pregatit si impodobit cu flori in ziua anterioara.
Odata ajuns la
mormantul stramosilor se pune pe mormant un colac numit „ paos" care simbolizeaza trupul celui raposat, iar in colac
se pune o lumanare aprinsa simbolul luminii lui Hristos care lumineaza
intunericul mortii si totodata simbolizeaza lumina invierii, lumina fetei lui
Hristos care va straluci peste cei drepti mai luminos ca lumina soarelui, la
invierea cea din urma.
Aici la cimitir are loc slujba facuta de preot pentru pomenirea mortilor si
pentru iertarea sufletelor lor, dupa care femeile la tara incep sa boceasca
mortul printr-o melodie simpla a carei versuri redau viata celui
mort combinata cu elemente religioase.
Un bocet care se canta cu acest prilej are ca tema Sfantele Taine care-l
insotesc pe crestin in viata cealalta, taine
care in numar de sapte sunt simbolizate prin sapte ferestre ale mormantului: „ Pe
una sa vie / izvorul de apa / dorul de la tata / Pe una sa vie mirosul de flori
/ dorul de la surori / la una sa vie /
butucul de vie / Pe una sa vie / spicul graului / cu tot rodul lui."
Observam ca aici sunt amintite toate cele trei elemente care alcatuiesc materia
Sf. Impartasanii: paine, vin si apa, taina vietii vesnice care trebuie
sa-l insoteasca pe drumul spre vesnicie pe cel raposat.
Duminica Tomii este prima duminica
ce deschide cea de a treia perioada calendaristica a anului bisericesc si anume perioada Penticostarului,
perioada ce debuteaza cu Noaptea Invierii. Cu siguranta ca nu la intamplare Sfintii parinti ai Bisericii
noastre au asezat aceasta sarbatoare in care biserica isi cinsteste mortii,
imediat dupa Sarbatoarea Invierii fiindca Hristos in vinerea mare s-a coborat
in iad la cei morti pentru ca duminica sa
invieze scotandu-i pe cei drepti din iadul deznadejdei in raiul smereniei
deschis prin inviere.
Cultul
mortilor, in general este strans legat de credinta in nemurirea sufletului si-n
supravietuirea lui si dupa ce se desparte de trup, credinta ce se
intalneste aproape la toate popoarele credinta din care au izvorat o seama de traditii
legate de cultul mortilor.
Dintre toate
popoarele antice egiptenii au fost cei mai preocupati de cultul mortilor, cult
exprimat foarte
profund prin tehnica lor completa de a pastra cadavrele prin imbalsamare,
cadavre ce dainuie nealterate pana in zilele noastre; popor despre care Herodot
,,parintele istoriei" spunea ca egiptenii sunt cei mai religiosi oameni si
primii oameni care au vorbit despre nemurirea sufletului.
In crestinism exista traditia ca
intreaga saptamana luminata ce precede duminica Tomii este o saptamana speciala
deoarece traditia spune ca cei care mor in aceasta saptamana merg in rai
fiindca dobandesc mila divina a lui Hristos
la fel ca talharul de pe cruce caruia Mantuitorul i-a spus : „... Astazi vei fi cu mine in
rai". ( Luca 23,43 ), talhar care s-a
invrednicit de a intra primul in rai.
O semnificatie aparte in traditia bisericii noastre le au obiceiurile
maramuresenilor in legatura cu cultul popular al mortilor, aici in
localitatea Sapanta se afla „ Cimitirul vesel" unde pe crucea fiecarui
raposat este redactata viata celui mort in viziunea unei reintegrari cosmice la
fel ca in balada „ Miorita ".
Desi plecati dintre noi, cei morti raman aproape de noi prin osemintele
lor, mormintele pastreaza vie si sufletele
noastre amintirea celor ce dorm in ele tinand o legatura nevazuta intre noi si
ei. Mormintele tin treaza in noi realitatea mortii indemnandu-ne sa ne
pregatim pentru ea: „Privind mormintele - spune Sf. laon Gura de Aur - daca sufletul dormiteaza, tresare indata, iar de
este treaz si vrednic, se face si mai vrednic ...". Vederea
mormintelor imboldeste pe fiecare din noi cu cugete, fara vocea lui asupra
sfarsitului nostru propriu, iar cine a luat la sine aceasta incredintare nu se
va lasa pe sine lesne-n vrejile pacatului.
Pentru aceasta un intelept dadea sfaturi ce zice: In tot ce veti spune,
cugetati la clipele cele de pe urma si niciodata nu veti pacatui.
Cinstirea celor raposati se arata pe langa rugaciunile facute pentru ei si
prin ingrijirea mormintelor, care consta in primul rand ode la capataiul lor,
sa nu lipseasca sfanta Cruce care pusa la capul mortului cu fata
spre rasarit exprima nadejdea invierii si scutul lui Hristos fiindca la a doua
venire Hristos va veni dinspre rasarit iar cand mortii vor invia se vor ridica
din mormant cu fata inspre Hristos.
In scopul cinstirii lor crestinii le
impodobesc mormantul cu iarba si flori, avand grija sa nu lipseasca de pe
mormantul lor: candela, lumanarile si vasul cu tamaie dupa indemnul Sf.
Atanasie cel Mare si sfantul Simeon al Tesalonicului. Lumanarea aici
simbolizeaza lumina invierii, lumina lui Hristos si faptele bune ale mortului
iar tamaia este simbolul jertfei si a rugaciunii pentru iertarea sufletului
celui raposat.
Toate aceste
griji pentru sufletul celui raposat exprima credinta crestina in viata
sufletului dupa moarte, si in nadejdea invierii.
Sursa: Prof. Dragan Dorin
31-08-2023 Obiceiuri si traditii
Prima editie a evenimentului „Noaptea Muzeelor la Sate” va avea loc in 2 septembrie 2023 si va aduce in prim plan spatii cu valoare istorica si de patrimoniu din satele si comunele din 36 de judete ale Romaniei. „Noaptea Muzeelor la Sate” se va desfasura dupa acelasi tipar ca si „Noaptea Muzeelor”. Vizitatorii vor avea ocazia de a explora colectii si de a afla povesti cu valoare culturala si istorica, reprezentative pentru spatiul rural romanesc. Mai multe>>
26-10-2022 Obiceiuri si traditii
Nunta este un eveniment conturat in jurul unor elemente pline de semnificatie. Fiecare cuplu care alege sa se casatoreasca acorda atentie maxima modului in care arata sala de evenimente, muzicii, mancarurilor, locurilor de la mese, imbracamintii etc.. Mai multe>>
01-11-2020 Obiceiuri si traditii
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale saluta finalizarea procesului de inscriere a elementului cultural Transhumanta carpatica, parte a vietii pastorale traditionale, in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial. Acesta este un prim pas, procesul de inscriere a Transhumantei carpatice in Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanitatii UNESCO, fiind de asemenea demarat, in cadrul unui dosar multinational la care participa 10 state. Mai multe>>
31-07-2020 Obiceiuri si traditii
Cea de-a opta editie a celui mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania, Saptamana Haferland, va avea loc online, in perioada 31 iulie – 2 august, aducand in prim-plan valorile autentice si frumusetea meleagurilor din Tara Ovazului. Tematica acestui an, Traditia continua, a ambitionat cu atat mai mult organizatorii pentru a promova in mediul online cele mai reprezentative initiative din zona, dar si pentru a oferi in continuare o platforma tinerilor artisti si cel... Mai multe>>
22-05-2019 Obiceiuri si traditii
USAMV Cluj-Napoca si Muzeul Etnografic al Transilvaniei, in parteneriat cu GAL Napoca Porolissum si Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj, va invita sa participati sambata, 25 mai 2019, incepand cu ora 11.00, la manifestarea culturala ”Impreunisul – Masurisul oilor in Transilvania traditionala”, care va avea loc in Parcul Etnografic ”Romulus Vuia”, la ”Gospodaria din Maramures”. Mai multe>>
18-06-2018 Obiceiuri si traditii
In fiecare an, in preajma solstitiului de vara, calendarul marcheaza Sarbatoarea Sanzienelor care este legata de cultul recoltei, al vegetatiei si al fecunditatii. Asociatia Culturala „Patrimoniu pentru Viitor” va invita sambata, 23 iunie, orele 19.00, sa ne bucuram impreuna de traditia straveche a inceputului de vara. Vino alaturi de noi la o sarbatoare cu muzica, expozitii, ateliere si povesti, gazduita in gradina feerica de pe B-dul Poligrafiei nr. 4. Mai multe>>
07-05-2018 Obiceiuri si traditii
Pasul Huta dintre Tara Oasului si Maramures este, an de an, gazda uneia dintre cele mai stravechi datini din tara: "Sambra Oilor" - cea mai mare si mai veche serbare campeneasca, legata de ocupatia traditionala a pastoritului. Evenimentul se desfasoara anual in prima duminica a lunii mai, ajungand in acest an la cea de a 62-a editie si bucurandu-se de un real succes. Mai multe>>
10-09-2017 Obiceiuri si traditii
In perioada 23-27 august 2017 a fost organizata cea de-a III-a Sarbatoare a Carpatilor, manifestare care a reunit valahii din Carpatii Nordici din Europa. Evenimentul a cuprins si o componenta stiintifica in cadrul careia au fost dezbatute sprijinul logistic/financiar al acestor zone montane ale Carpatilor si pastrarea meseriilor traditionale de ciobani, baci si procesatori de produse ovine. In plus, intrunirea valahilor din Carpati a promovat cazuri de buna practica, prezentari artistice tradit... Mai multe>>
26-01-2017 Obiceiuri si traditii
Obiceiul "Fuga Lolelor" se desfasoara anual in ultima saptamana din luna ianuarie. Acesta reprezinta o traditie veche de breasla si de carnaval care a apartinut comunitatii sasesti din Agnita. In acest sfarsit de saptamana la Muzeul ASTRA va avea loc o actiune dedicata obiceiului. Mai precis, sambata, 28 ianuarie, intre orele 11 si 14, in Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului se va reconstitui primirea in gospodarie si in casa a Lolelor. Mai multe>>
05-01-2017 Obiceiuri si traditii
Imediat dupa sarbatorile iernii, ne intorcem la muncile gospodaresti, specifice lunii Gerar. Dupa ce trec primele sarbatori Sfantul Vasile (1 ianuarie), Boboteaza (6 ianuarie) si Sfantul Ion (7 ianuarie), satenii incep pregatirile de primavara, chiar daca pamantul este inghetat. Mai multe>>
16-12-2016 Obiceiuri si traditii
Ritualul bradului era consacrat in sarbatorile solstitiului de iarna inainte de nasterea lui Hristos. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>