Reunirea familiei si cinstirea mortilor in satul Aldesti

Detalii

Categorie: Obiceiuri si traditii

25 Mai 2008

In cadrul programului CARAVANA EDUCATIONALA ITINERANTA, proiect finantat prin programul PHARE 2005, un capitol aparte il reprezinta revigorararea traditiilor populare. Astfel in prima duminica dupa pasti, un echipaj al caravanei a poposit in localitatea Aldesti unde a realizat un film despre reunirea familiei si cinstirea mortilor.

In duminica Tomii crestinii din Aldesti, participa la sfanta liturghie in sfanta biserica dupa care se indreapta inspre cimitir, unde fiecare familie merge la mormintele stramosilor pe care le-a pregatit si impodobit cu flori in ziua anterioara.

Odata ajuns la mormantul stramosilor se pune pe mormant un colac numit „ paos" care simbolizeaza trupul celui raposat, iar in colac se pune o lumanare aprinsa simbolul luminii lui Hristos care lumineaza intunericul mortii si totodata simbolizeaza lumina invierii, lumina fetei lui Hristos care va straluci peste cei drepti mai luminos ca lumina soarelui, la invierea cea din urma.

Aici la cimitir are loc slujba facuta de preot pentru pomenirea mortilor si pentru iertarea sufletelor lor, dupa care femeile la tara incep sa boceasca mortul printr-o melodie simpla a carei versuri redau viata celui mort combinata cu elemente religioase.

Un bocet care se canta cu acest prilej are ca tema Sfantele Taine care-l insotesc pe crestin in viata cealalta, taine care in numar de sapte sunt simbolizate prin sapte ferestre ale mormantului: „ Pe una sa vie / izvorul de apa / dorul de la tata / Pe una sa vie mirosul de flori / dorul de la surori / la una sa vie / butucul de vie / Pe una sa vie / spicul graului / cu tot rodul lui." Observam ca aici sunt amintite toate cele trei elemente care alcatuiesc materia Sf. Impartasanii: paine, vin si apa, taina vietii vesnice care trebuie sa-l insoteasca pe drumul spre vesnicie pe cel raposat.

Duminica Tomii este prima duminica ce deschide cea de a treia perioada calendaristica a anului bisericesc si anume perioada Penticostarului, perioada ce debuteaza cu Noaptea Invierii. Cu siguranta ca nu la intamplare Sfintii parinti ai Bisericii noastre au asezat aceasta sarbatoare in care biserica isi cinsteste mortii, imediat dupa Sarbatoarea Invierii fiindca Hristos in vinerea mare s-a coborat in iad la cei morti pentru ca duminica sa invieze scotandu-i pe cei drepti din iadul deznadejdei in raiul smereniei deschis prin inviere.

Cultul mortilor, in general este strans legat de credinta in nemurirea sufletului si-n supravietuirea lui si dupa ce se desparte de trup, credinta ce se intalneste aproape la toate popoarele credinta din care au izvorat o seama de traditii legate de cultul mortilor.

Dintre toate popoarele antice egiptenii au fost cei mai preocupati de cultul mortilor, cult exprimat foarte profund prin tehnica lor completa de a pastra cadavrele prin imbalsamare, cadavre ce dainuie nealterate pana in zilele noastre; popor despre care Herodot ,,parintele istoriei" spunea ca egiptenii sunt cei mai religiosi oameni si primii oameni care au vorbit despre nemurirea sufletului.

In crestinism exista traditia ca intreaga saptamana luminata ce precede duminica Tomii este o saptamana speciala deoarece traditia spune ca cei care mor in aceasta saptamana merg in rai fiindca dobandesc mila divina a lui Hristos la fel ca talharul de pe cruce caruia Mantuitorul i-a spus : „... Astazi vei fi cu mine in rai". ( Luca 23,43 ), talhar care s-a invrednicit de a intra primul in rai.

O semnificatie aparte in traditia bisericii noastre le au obiceiurile maramuresenilor in legatura cu cultul popular al mortilor, aici in localitatea Sapanta se afla „ Cimitirul vesel" unde pe crucea fiecarui raposat este redactata viata celui mort in viziunea unei reintegrari cosmice la fel ca in balada „ Miorita ".

Desi plecati dintre noi, cei morti raman aproape de noi prin osemintele lor, mormintele pastreaza vie si sufletele noastre amintirea celor ce dorm in ele tinand o legatura nevazuta intre noi si ei. Mormintele tin treaza in noi realitatea mortii indemnandu-ne sa ne pregatim pentru ea: „Privind mormintele - spune Sf. laon Gura de Aur - daca sufletul dormiteaza, tresare indata, iar de este treaz si vrednic, se face si mai vrednic ...". Vederea mormintelor imboldeste pe fiecare din noi cu cugete, fara vocea lui asupra sfarsitului nostru propriu, iar cine a luat la sine aceasta incredintare nu se va lasa pe sine lesne-n vrejile pacatului. Pentru aceasta un intelept dadea sfaturi ce zice: In tot ce veti spune, cugetati la clipele cele de pe urma si niciodata nu veti pacatui.

Cinstirea celor raposati se arata pe langa rugaciunile facute pentru ei si prin ingrijirea mormintelor, care consta in primul rand ode la capataiul lor, sa nu lipseasca sfanta Cruce care pusa la capul mortului cu fata spre rasarit exprima nadejdea invierii si scutul lui Hristos fiindca la a doua venire Hristos va veni dinspre rasarit iar cand mortii vor invia se vor ridica din mormant cu fata inspre Hristos.

In scopul cinstirii lor crestinii le impodobesc mormantul cu iarba si flori, avand grija sa nu lipseasca de pe mormantul lor: candela, lumanarile si vasul cu tamaie dupa indemnul Sf. Atanasie cel Mare si sfantul Simeon al Tesalonicului. Lumanarea aici simbolizeaza lumina invierii, lumina lui Hristos si faptele bune ale mortului iar tamaia este simbolul jertfei si a rugaciunii pentru iertarea sufletului celui raposat.

Toate aceste griji pentru sufletul celui raposat exprima credinta crestina in viata sufletului dupa moarte, si in nadejdea invierii.

Sursa: Prof. Dragan Dorin

• < Anterior
• Următor >