Povesti si povestiri - " Pacala"

Un negustor, umbland prin mai multe sate si orase, ca sa cumpere grau, papusoi si altele, intr-o zi ajunse la un pod si cand era sa treaca vazu un om care se odihnea acolo: acesta era Pacala.

 








 

Negustorul, voind sa afle ceva de la el, ca orice negustor, se apropie de dansul si-l intreba:

 

-De unde esti, mai crestine?

 

-Ia din sat de la noi, raspunse Pacala.



 

-Din care sat de la voi?

 

-Iaca de acolo, tocmai de sub acel mal, aratand negustorului cu mana spre un deal.

 

-Bine, dar ce sat e acela? Eu nu-l stiu.

 

-Ei! cum sa nu-l stii; e satul nostru, si eu de acolo vin.

 

-Nu asa, ma prostule. Eu te-ntreb: acel sat pe a cui mosie este si cum ii botezat?

 

-Doamne! da' nu stii ca mosiile sunt boieresti si asta-i a cuconului nostru, ce sede la Bucuresti? Iar satu-l boteaza popa intr-o caldarusa cu apa, cum ii scrie lui in carti.


 

Negustorul, privindu-l lung, zise in sine: Ma!... aista-i chiar Pacala.

 

-Dar cum te cheama pe tine?

 

-Iaca!... ce ma intreaba. Ma cheama ca pe oricare: vina-ncoace, ori vin-aici!

 

Negustorul incepu a-si face cruce ca de naiba si iar il intreba:

 

-Dar cu chemarea impreuna cum te mai striga?

 

-Iaca asa: vino! u! ma! raspunse Pacala.


 

Negustorul incepu atunci a rade si zise: ce prost! Apoi il mai intreba:

 

-Dar ce bucate se fac acolo la voi?

 

-Mai mult terciu cu mamaliga mancam, zise Pacala.


 

-Intelege-ma, prostule! Nu te intreb de bucate ferte.

 

-D-apoi de care bucate ma-ntrebi?

 

-Te-ntreb daca s-au facut la voi grau, orz si altele.

 

-Da, s-au facut pana la brau, raspunse Pacala.




 

 

-Nu te-ntreb de inaltime, ca doar n-am nevoie de paie pentru boi, ci as voi sa stiu ce feliu este la voi grauntele orzului.

 

-Sa-ti spun, daca nu stii, zise Pacala. Grauntele orzului este lungaret, imbracat c-o coaja cam galbie si c-o tapa in varf.


 

-Bine, stiu de astea; dar spune-mi ce fel se vinde, ca as voi sa cumpar si eu.

-De! nu stii dumnia-ta ce fel?

-Nu ma-ntelesesi nici asta; eu te-ntreb: cum se da?

 

-Bre!... Nici asta n-o stii. Sa-ti spun eu: iei banita ori dimerlia si pui in ea pan-o umpli cu varf, apoi cu coada lopetii o razi s-o torni in sac, pe urma iarasi o umpli si tot asemine faci.

-Eu nu te-ntreb asta, om fara cap ce esti!

 

-Dar ce fel ma-ntrebi? zise Pacala. 

-Cu ce pret se vinde chila ori banita; cati lei? 

-Asa cum te-nvoiesti; si cati lei dai atata iei.


 

Negustorul, suparat, il mai intreba:

 

-Neghiobi ca tine mai sunt acolo-n sat?

 

-U! hu!... este badea Musat, badea Stan, Neagu, Voicu, Florea, Soare, badea Bran, Coman si altii.


 

-Ho! ma, destul! Dar cine este mai mare decat toti la voi in sat?

 

-Cine-i mai mare? Badea Chitu; el este mai nalt decat toti; e atat de lung, incat mai n-ajungi cu mana la umarul sau.


 

-Bre!... proasta lighioaie mai esti! Nu te-ntreb asa.

 

-Dar cum? zise Pacala.

 

-Eu iti zic: pe cine ascultati voi aici in sat?

 

-I! ha! auzi vorba! Ascultam pe lautarul mos Bran; cand incepe sa cante, tot satul sta cu ochii si urechile tinta la el.


 

-Nu zic asa, mai nataraule! Raspunde-mi odata cum te-ntreb.

 

-Ei, cum?

 

-Eu te-ntreb de cine aveti frica aici in sat mai mult.

 

-Valeu, maica! Ia, de buhaiul lui mos popa, mare frica mai avem, mamulica. Cand vine sara de la pascut, fugim de el care incotro apucam; ca atat e de infricosat, de gandesti ca e turbat; cand incepe sa mugeasca, sparie chiar si copiii din sat.


 

-Ma!... da'! ce namila de om esti tu? Nu cumva esti vrun duh rau, frate cu Meaza-noapte sau cu Spaima-padurei?

 

-Ei, Doamne! De ce ma-ntrebi, cand ma privesti? Ce? Nu ma vezi ca-s om ca si dumniata: cu cap, cu ochi, gura, nas, mani si cu picioare, ma misc si ma uit ca toti.



 

-Asa te vad si eu, dar ai minte si simtire abia ca un dobitoc. Ia spune-mi, zau: aveti butnari sau dogari in sat la voi?

 

-Avem.

 

-Na cinci bani, si du-te sa-ti puie doagele ce-ti lipsesc.


 

Prostia din nascare, leac in lume nu mai are; ea este o uricioasa boala, ce nu se vindeca in scoale, ba nici in spitale.




 

Ion Creanga


 

Poveşti şi povestiri, Editura "Minerva", Bucuresti, 1987.


 

Obiceiuri, traditii, sarbatori

Noaptea Muzeelor la Sate, un eveniment care pune in valoare patrimoniul cultural rural romanesc

31-08-2023 Obiceiuri si traditii

Noaptea Muzeelor la Sate, un eveniment care pune in valoare patrimoniul cultural rural romanesc

Prima editie a evenimentului „Noaptea Muzeelor la Sate” va avea loc in 2 septembrie 2023 si va aduce in prim plan spatii cu valoare istorica si de patrimoniu din satele si comunele din 36 de judete ale Romaniei. „Noaptea Muzeelor la Sate” se va desfasura dupa acelasi tipar ca si „Noaptea Muzeelor”. Vizitatorii vor avea ocazia de a explora colectii si de a afla povesti cu valoare culturala si istorica, reprezentative pentru spatiul rural romanesc. Mai multe>>

Marturiile de nunta, micile cadouri cu semnificatii uriase

26-10-2022 Obiceiuri si traditii

Marturiile de nunta, micile cadouri cu semnificatii uriase

Nunta este un eveniment conturat in jurul unor elemente pline de semnificatie. Fiecare cuplu care alege sa se casatoreasca acorda atentie maxima modului in care arata sala de evenimente, muzicii, mancarurilor, locurilor de la mese, imbracamintii etc.. Mai multe>>

Transhumanta carpatica inscrisa in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial

01-11-2020 Obiceiuri si traditii

Transhumanta carpatica inscrisa in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale saluta finalizarea procesului de inscriere a elementului cultural Transhumanta carpatica, parte a vietii pastorale traditionale, in Inventarul national al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial. Acesta este un prim pas, procesul de inscriere a Transhumantei carpatice in Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanitatii UNESCO, fiind de asemenea demarat, in cadrul unui dosar multinational la care participa 10 state. Mai multe>>

Saptamana Haferland - Cel mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania

31-07-2020 Obiceiuri si traditii

Saptamana Haferland - Cel mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania

Cea de-a opta editie a celui mai mare festival dedicat culturii si traditiilor sasesti din Transilvania, Saptamana Haferland, va avea loc online, in perioada 31 iulie – 2 august, aducand in prim-plan valorile autentice si frumusetea meleagurilor din Tara Ovazului. Tematica acestui an, Traditia continua, a ambitionat cu atat mai mult organizatorii pentru a promova in mediul online cele mai reprezentative initiative din zona, dar si pentru a oferi in continuare o platforma tinerilor artisti si cel... Mai multe>>

Aflati totul despre obiceiul 'Impreunisul – Masurisul Oilor' in Parcul Etnografic Romulus Vuia

22-05-2019 Obiceiuri si traditii

Aflati totul despre obiceiul 'Impreunisul – Masurisul Oilor' in Parcul Etnografic Romulus Vuia

USAMV Cluj-Napoca si Muzeul Etnografic al Transilvaniei, in parteneriat cu GAL Napoca Porolissum si Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj, va invita sa participati sambata, 25 mai 2019, incepand cu ora 11.00, la manifestarea culturala ”Impreunisul – Masurisul oilor in Transilvania traditionala”, care va avea loc in Parcul Etnografic ”Romulus Vuia”, la ”Gospodaria din Maramures”. Mai multe>>

Noaptea de Sanziene la aniversarea editiei a X-a

18-06-2018 Obiceiuri si traditii

Noaptea de Sanziene la aniversarea editiei a X-a

In fiecare an, in preajma solstitiului de vara, calendarul marcheaza Sarbatoarea Sanzienelor care este legata de cultul recoltei, al vegetatiei si al fecunditatii. Asociatia Culturala „Patrimoniu pentru Viitor” va invita sambata, 23 iunie, orele 19.00, sa ne bucuram impreuna de traditia straveche a inceputului de vara. Vino alaturi de noi la o sarbatoare cu muzica, expozitii, ateliere si povesti, gazduita in gradina feerica de pe B-dul Poligrafiei nr. 4. Mai multe>>

Mii de oseni au participat la Sambra Oilor 2018

07-05-2018 Obiceiuri si traditii

Mii de oseni au participat la Sambra Oilor 2018

Pasul Huta dintre Tara Oasului si Maramures este, an de an, gazda uneia dintre cele mai stravechi datini din tara: "Sambra Oilor" - cea mai mare si mai veche serbare campeneasca, legata de ocupatia traditionala a pastoritului. Evenimentul se desfasoara anual in prima duminica a lunii mai, ajungand in acest an la cea de a 62-a editie si bucurandu-se de un real succes. Mai multe>>

a III-a Sarbatoare a Carpatilor celebreaza traditiile ciobanilor valahi din spatiul carpatin

10-09-2017 Obiceiuri si traditii

a III-a Sarbatoare a Carpatilor celebreaza traditiile ciobanilor valahi din spatiul carpatin

In perioada 23-27 august 2017 a fost organizata cea de-a III-a Sarbatoare a Carpatilor, manifestare care a reunit valahii din Carpatii Nordici din Europa. Evenimentul a cuprins si o componenta stiintifica in cadrul careia au fost dezbatute sprijinul logistic/financiar al acestor zone montane ale Carpatilor si pastrarea meseriilor traditionale de ciobani, baci si procesatori de produse ovine. In plus, intrunirea valahilor din Carpati a promovat cazuri de buna practica, prezentari artistice tradit... Mai multe>>

Obiceiul Lolelor din Agnita

26-01-2017 Obiceiuri si traditii

Obiceiul Lolelor din Agnita

Obiceiul "Fuga Lolelor" se desfasoara anual in ultima saptamana din luna ianuarie. Acesta reprezinta o traditie veche de breasla si de carnaval care a apartinut comunitatii sasesti din Agnita. In acest sfarsit de saptamana la Muzeul ASTRA va avea loc o actiune dedicata obiceiului. Mai precis, sambata, 28 ianuarie, intre orele 11 si 14, in Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului se va reconstitui primirea in gospodarie si in casa a Lolelor. Mai multe>>

Traditii la inceput de ianuarie

05-01-2017 Obiceiuri si traditii

Traditii la inceput de ianuarie

Imediat dupa sarbatorile iernii, ne intorcem la muncile gospodaresti, specifice lunii Gerar. Dupa ce trec primele sarbatori Sfantul Vasile (1 ianuarie), Boboteaza (6 ianuarie) si Sfantul Ion (7 ianuarie), satenii incep pregatirile de primavara, chiar daca pamantul este inghetat. Mai multe>>

Traditia impodobirii bradului

16-12-2016 Obiceiuri si traditii

Traditia impodobirii bradului

Ritualul bradului era consacrat in sarbatorile solstitiului de iarna inainte de nasterea lui Hristos. Mai multe>>