In actualele conditii din tara si neavand alte surse de venit, o parte din tinerii din mediul rural raman in comunitatile rurale pentru a ajuta la efectuarea de activitati agricole.
Un aspect foarte important este acela ca, in totalul fortei de munca ocupate in agricultura ponderea salariatilor este foarte mica, de aprox. 6%. Ponderea cea mai mare este detinuta de lucratorii pe cont propriu (51,6%) si de lucratorii familiali neremunerati (42,0%).
Analizand structura de varsta a managementului in cadrul exploatatiilor agricole individuale mai mari de 1 UDE, se constata ca o pondere foarte mare de 71% o reprezinta sefii de exploatatii cu varsta de 55 de ani si peste, comparativ cu ponderea celor cu varsta intre 35 si 55 de ani de 25% si a tinerilor sub 35 de ani de numai 4%. (EUROSTAT, 2005)
Tendinta de imbatranire a sefilor de exploatatii se observa si in cadrul exploatatiilor cu personalitate juridica (sub 35 de ani doar 11%, iar peste 45 de ani 66%) (INS, 2005).
Ponderea exploatatiilor agricole conduse de tinerii fermieri sub 35 de ani a inregistrat un trend descendent in perioada 2003-2005, de la 9% la 7%, reflectand si un grad scazut de ocupare a acestora in exploatatiile agricole, de aprox. 4,5% in tara noastră, fata de 8,3% cat s-a inregistrat la nivelul UE-27 (EUROSTAT, 2005). Spre deosebire de situatia la nivel comunitar, in Romania suprafata agricola utilizata de tinerii sub 35 de ani este mult mai mica fata de cea utilizata de celelalte categorii de varsta. (EUROSTAT, 2005)
Agricultorii care vor depasi varsta pensionarii la sfarsitul anului 2013 (incadrandu-se in categoria de varsta 55-64 ani in 2005) reprezinta un procent suplimentar de 22% din totalul fermierilor. Jumatate din suprafetele detinute de exploatatiile de subzistenta sunt conduse de persoane care au depasit varsta pensionarii, in timp ce 20% sunt detinute de agricultori care, in 2013 vor fi aproape sau vor fi depasit pragul de pensionare. Impreuna, aceste doua categorii de varsta exploateaza 32% din SAU a Romaniei. Aproape jumatate din cei care conduc exploatatiile de semi-subzistenta au depasit varsta pensionarii si practica agricultura pe 40% din suprafata aflata in acest segment. Numai 1% din acestia au sub 34 de ani, in timp ce 7% se afla in categoria 35-39 de ani. Problema varstei inaintate este mult mai putin pronuntata in exploatatiile comerciale mai mari.
Avand in vedere ca segmentul de varsta cuprins intre 40 si 55 de ani detine in prezent o pondere foarte mare, fara a lua masuri de intinerire, ponderea sefilor de exploatatie cu varsta de peste 65 de ani va creste semnificativ in perioada urmatoare.
In ceea ce priveste nivelul de instruire al tinerilor, acesta este superior fata de cel al varstnicilor, numarul de absolventi ai invatamantului superior in domeniul agricol inregistrand o evolutie pozitiva in perioada 2000-2005, cu o crestere de peste 5 ori.
Reinnoirea generatiei sefilor de exploatatii agricole devine o necesitate a sectorului agricol, avand ca efect atat imbunatatirea competitivitatii acestuia, cat si imbunatatirea vietii sociale a comunitatilor rurale.
Generatia tanara de fermieri poate sa indeplineasca mai usor cerintele pe care societatea le solicita profesiei de agricultor si totodata si pe cele cerute prin regulamentele Politicii Agricole Comune: securitate alimentara, igiena si bunăstare a animalelor, diversificare, obtinere de produse locale de calitate superioara, constientizare a rolului pe care il joaca agricultura in combaterea schimbarilor de clima (utilizarea energiei regenerabile, biodiversitate, reducerea emisiilor de dioxid de carbon), creare de locuri de munca si crestere economica in mediul rural, constientizare a efectelor negative determinate de abandonul terenurilor agricole. Tinerii fermieri promoveaza, de asemenea, o gama larga de activitati (turism rural, conservarea traditiilor si mostenirii culturale), participa la asocierile locale.
Conditiile in care a inceput anul 2009 pentru agricultura romaneasca au speriat multi tineri care aveau intentia de a se instala la tara. Nu trebuie sa gasim vinovati in slaba popularizare a masurii 112, ci sa oferim tinerilor garantii solide ca viitorul lor in agricultura romaneasca va fi unul lung, sigur, plin de impliniri si bunastare personala. Scolile agricole de meserii, liceele de specialitate si facultatile agricole pot forma anual mii de fermieri. Dar cine sa se ocupe de ei si sa le ofere sansa de a-si conduce propria afacere in actuala jungla de pe piata produselor agricole. Oricum tinerii fermieri nu au nici o sansa. Daca ne uitam in ghidul investitorului, pentru masura 112 constatam ca din cateva mii de tineri cu diploma in domeniul agricol doar cateva zeci au sansa sa beneficieze de prima de instalare.
Lucrurile nu trebuie generalizate si dramatizate ci trebuie gasite solutii la nivel de localitate si vazute posibilitatile de a face normal schimbul de maine din agricultura.
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>