Sinergia in administratia agricola
- Detalii
- Categorie: Editorial
- 25 Ianuarie 2009
Una dintre cauzele care au dus la regresul agriculturii, din tara noastra, a fost retinerea specialistilor, expertilor si functionarilor din administratia agricola centrala si locala, de a-si unii fortele in vederea realizarii in totalitate a Programului National de Dezvoltare Rurala.
Cuvantul “sinergie” este de origine greaca, fiind format din cuvantul “sin” care inseamna “impreună cu” si din cuvantul “ergon” care se traduce prin “munca”. In traducere literara, cuvantul “sinergie” semnifica “munca impreuna” si defineste efectul sporit ce se poate obtine prin actiunea simultana a mai multor elemente psihologice, fizice, biologice, economice, sociale etc.
Particularizand, se poate spune ca sinergia, masoara efectele valorice diferite ale iesirilor in raport cu efectele valorice ale intrarilor in proces. Pentru realizarea acestor efecte valorice trebuie sa existe o baza psihologica, o idee creativa, un spirit uman, adica o sinergie psihologica.
In agricultura sinergia nu este posibila fara ideile creative ale cercetatorilor, proiectantilor sau fara “know-how”-ul specialistilor in domeniu si al managerilor (directorilor).
Procesele decizionale complexe orientate pe sinergie au in vedere “combinatia optima” a functiilor si efectelor individuale ale fiecarei componente ale unui ansamblu pentru a obtine efecte mai mari decat suma efectelor componentelor. De aceea, este bine de remarcat faptul ca legile matematice nu se mai verifica in cazul sinergiei!
In domeniul economic si al afacerilor, la proiectarea strategiilor se are In vedere amplificarea efectului de sinergie si obtinerea unor valori cat mai favorabile pentru categoriile economice de: profit, cifra de afaceri, rentabilitate, eficienta, productivitate maxima, costuri minime.
Factorul timp constituie un criteriu de referinta deosebit de important intrucat trebuie avut in vedere momentul realizarii nivelului optim de integrare a efectelor favorabile posibile, adica momentul (perioada) in care se declanseaza potentialul maxim de sinergie.
Efectele sinergetice nu vor putea fi nici cuantificate, nici prezise, dar rezultatele se pot analiza intr-un spatiu tridimensional constituit din:
· ariile functionale implicate (administratie, finante, marketing, productie, cercetare-proiectare);
· tipurile de sinergii aferente (sinergia managementului, a investitiilor, productiei, desfacerii);
· amploarea sau intensitatea potentialului sinergetic pentru care se fac aprecieri sub forma de calificative, simboluri sau valori numerice estimative.
Studiile si analizele efectuate au condus la concluzia ca cel mai mare potential sinergetic il are activitatea de marketing! Cu cat managerii din domeniul marketingului agricol manifesta mai mult profesionalism in activitatea lor, cu atat scade riscul deciziilor gresite si se poate prevedea un nivel mai ridicat al sinergiei in agricultura. De asemenea, si nivelul sinergiei vanzarilor noilor produse agricole, ecologice si traditionale sau al celor imbunatatite este ridicat, deoarece acestea prezinta caracteristici calitative mai bune fiind mai adaptate la exigentele consumatorilor si vor fi deci mai solicitate de acestia.
In acelasi timp, este posibila o sinergie la nivelul de productie al agricultorilor romani, mai ales in cazul productiei pe loturi mari de produse agricole, deoarece asigura o folosire mai buna a utilajelor si masinilor agricole.
Utilizarea unor agregate multifunctionale la nivelul grupurilor de producatori, creeaza posibilitatea unei sinergii a investitiilor. Tot in domeniul investitiilor se poate mari potentialul sinergetic prin folosirea in comun, de catre producatorii agricoli, in cadrul unor activitati, a unor cladiri, birouri, laboratoare, aparate si chiar forta de munca disponibila, ce erau utilizate incomplet.
Cercetarea-proiectarea din domeniul agricol, ofera sansa unei sinergii pozitive prin contributia adusa de cercetatori si proiectanti la realizarea noilor produse sau la reproiectarea lor, precum si prin utilizarea aparaturii de testare si a echipamentelor de laborator.
Activitatile administrative au, de asemenea, un inalt potential sinergetic financiar si managerial care se manifesta la nivelul agentiilor si compartimentelor agricole si la nivel de ansamblu, al intregului minister.
Avand in vedere potentialul sinergetic al fiecarei alternative decizionale si/sau strategice agricole, nivelul acestuia poate constitui unul din criteriile de selectare a unei alternative din mai multe posibile. Prin urmare, conform atributului de previziune, managerii (directorii) de succes din domeniul administratiei agricole, se remarca si prin abilitatea ca prin deciziile ce le adopta sa contribuie la realizarea unor efecte sinergetice pozitive cat mai mari si la diminuarea pe cat posibil a efectelor sinergetice negative care pot sa apara.
Se impun masuri adecvate, la toate nivelurile administratiei agricole din tara noastra pentru corelarea activitatilor si sarcinilor care revin fiecarei unitati structurale din cadrul ministerului agriculturii, astfel incat sa conduca la o cat mai buna integrare a lor la nivel de ansamblu cu costuri de coordonare inter- si intra-departamentale cat mai mici.
Estimarea efectelor sinergetice ca urmare a adoptarii unor masuri, decizii si strategii in agricultura si dezvoltare rurala depinde in mare masura de factorul timp dar si de o multitudine de alti factori ce nu pot fi controlati, masurati sau prevazuti in totalitate, conducand la situatii de incertitudine si risc.
In concluzie, in cadrul deciziilor individuale si de grup pe care le adopt persoanele implicate, de la specialistul agricol si pana la ministrul agriculturii, ca factori umani implicati in sistemul elementelor de realizare a unei strategii de dezvotare agricola si rurala durabila, este necesar sa se acorde mai multa atentie elementelor de maximizare a efectelor sinergetice pozitive si, totodata, sa se evite pe cat de mult posibil elementele de generare a unor efecte sinergetice negative. Numai astfel se va ajunge la un real succes care sa genereze succes… atat in activitatea agricola, cat si in cea de dezvoltara rurala in tara noastra.
