De ce nu e performanta agricultura Romaniei?
- Detalii
- Categorie: Editorial
- 09 Septembrie 2008
Catalin Simota, director adjunct la Institutul de
Cercetari pentru Pedologie si Agricultura, considera ca, din punct de vedere
economic, agricultura Romaniei nu este performanta. Nu din cauza omului, nici a degradarii solului, ci din cauza evolutiei
climatice.
„Daca romanul din sudul
tarii si-ar lucra
pamantul asa cum o face olandezul sau belgianul, nu ar obtine mai mult de cinci
tone la hectar. Olandezul produce 8 tone, cu aceleasi investitii, pentru ca nu
are problema secetei. In plus, el obtine aceasta recolta constant, plus / minus
500 de kg pe an, in timp ce la noi recolta poate fi compromisa total din cauza
secetei”, explica el.
Schimbarile climatice vor avantaja tarile la nord de Romania
tocmai datorita cresterii temperaturilor. Cele mai avantajate sunt, in acest
caz, Ucraina si Rusia, aceasta din urma transformandu-se in ultimii ani din
importator in exportator de grane.
Sistemele de irigatii
In Occident, sistemele de irigatii au sursa de apa la inaltime,
iar apa cade gravitational. In Romania esti nevoit sa o ridici, ceea ce e mai
scump, explica Simota. In opinia sa, este o prostie sa investesti bani in
sisteme de irigatii ca sa uzi grau si porumb. "Pe
vremea lui Ceausescu era folosita armata, pentru ca era o munca imensa. Cand se
iriga, in perioada aceea destul de scurta, mai mult de jumatate din energia
tarii se ducea pe irigatii. Plateam cu totii”.
La
Dabuleni, Simota vede o situatie speciala, pentru ca este una dintre putinele
zone ale tarii unde irigatiile sunt rentabile. Din satelit se poate vedea o pata
alba, de la solariile de pepeni, la fel cum se vede in sudul Spaniei, la
Almeria, unde se produc jumatate din rosiile Europei. Datorita faptului ca e
cea mai calda zona a tarii, producatorul de la Dabuleni iese cu pepenii pe piata
mai devreme cu doua saptamani si vinde astfel la un pret mai mare. „Dar pentru asta trebuie apa. Si tocmai de aceea o sa vedeti ca acolo
sistemele de irigatii sunt ingrijite. Au grija de statiile de pompare, le scot
pompele in timpul iernii etc.”, subliniaza specialistul. Restul
sistemului de irigatii Sadova – Corabia s-a redus tocmai pentru ca l-au dus
prea departe, unde se cultiva grau si porumb si unde nu mai era rentabil, este
de parere specialistul.
Taranul roman nu crede in kiwi
In privinta
culturilor experimentale, care ar putea fi adaptate la noile conditii climatice
din sudul tarii, Catalin Simota se arata destul de sceptic: „E greu să-l faci pe un taran de 60 de ani sa cultive kiwi.
El nu stie ce e aia. In plus, am indoieli ca vom planta, ca bulgarii, portocali
la sud, pentru ca inca mai avem iarna. E suficient sa ai o saptamana de ger ca
sa-ti compromita o cultura specifica zonei calde. E riscant pentru culturile
permanente, pentru ca toti banii investiti se pot duce pe apa sambetei”,
arata Simota.
Un studiu
europen recent arata ca sistemul agricol din nordul Europei se adapteaza foarte
rapid la orice schimbare, in vreme ce cultura mediteraneana si balcanica opune
o rezistenta foarte mare. „Atunci se pune intrebarea:
cati ani trebuie sa mai pierzi cultivand grau. O treime din tara nu e cultivata,
iar toata floarea politichiei romanesti plange pe umarul taranului roman. Dar
eu vin si intreb... daca exportam produse agricole de pe terenurile acestea, se
faceau oare cele 6 miliarde de euro pe care le trimit in tara romanii care
lucreaza afara?”.
Solurile, prost gestionate
Potrivit mai multor studii realizate la nivel european, fenomenul
de degradare a terenurilor arabile din Romania se va extinde semnificativ pana in
anul 2040, in special in sudul Campiei Romane, in Banat, in Gorj, in Braila,
Galati si in zonele de-a lungul Prutului. Riscul cel mai mare de desertificare va fi in Calarasi,
Ialomita, Constanta, sudul tarii (Lunca Dunarii) si Moldova.
Degradarea
solurilor provine in principal de la gestiunea proasta a terenurilor, arata
Simota. Pentru a evita eroziunea, spre exemplu, pamantul nu ar trebui sa fie
lucrat din deal in vale. Or majoritatea restituirilor de proprietati din Romania
au fost facute din deal in vale. O solutie aproape de neimaginat ar fi ca satenii
sa-si puna la comun pamantul pentru a lucra „pe curbele
de nivel”.
Bulgarii, mai destepti
O alta problema este compactarea sau tasarea solului, din
cauza echipamentelor grele folosite la lucrarea pamantului. In plus, romanii au
obsesia aratului, metoda nepotrivita pentru solurile medii si usoare din sudul
tarii, care au continut scazut de argila. „E un
conservatorism care nu se regaseste si in Bulgaria. Cand se ara, pierzi apa din
primul strat de sol (20 de cm), care se evapora. In Bulgaria, agricultorii
discuiesc, in loc sa rastoarne brazda, asa ca pe acelasi sol au recolte mai
bune”, explică Simota.
O rotatie corecta a culturilor ar proteja si
solurile, si culturile. Spre exemplu,
floarea soarelui nu se pune decat o data la cinci ani, deoarece apar probleme
fitosanitare. Or, in special in judetele Calarasi si Ialomita, proprietarii nu tin
seama de acest lucru si seamana floarea soarelui fara sa se gandeasca la faptul
ca peste doi ani pe acel teren nu va mai creste nimic.
O alta modalitate importanta de protectie a
solului sunt perdelele forestiere, pe
care Romania a inceput sa le taie cu spor inca din anii 50. Problema lipsei de
precipitatii ar putea fi rezolvata si prin amenajarea teritoriului, respectiv
prin crearea unor „neomogenitati” (paduri si
ape) care sa determine vaporii din atmosfera sa se transforme in picaturi si sa
ploua. „Dar asta presupune o strategie la nivel national”,
conchide Catalin Simota.
Autor Livia Cimpoieru
Sursa: www.evz.ro
