Statiunea de Cercetare Lovrin, vanduta pe bucati
- Detalii
- Categorie: Editorial
- 09 Septembrie 2008
Fara sa aloce in acest an un leu
pentru activitatea de cercetare Statiunii de Cercetare - Dezvoltare Agricola
Lovrin, Ministerul Agriculturii asista pasiv la sechestrarea si vanzarea pe
bucati a patrimoniului acesteia.
Din cauza datoriilor acumulate catre bugetul de stat,
Statiunea de Cercetare Lovrin se vede nevoita sa renunte, pe rand, la bunuri
necesare pentru activitatea de cercetare.
Eventuala sa
lichidare e asteptata, de ani de zile, de "rechinii imobiliari" care
vor sa puna mana pe cele peste 2.000 de hectare de teren pe care le mai are
unitatea de cercetare timiseana. Daca Ministerul Agriculturii isi va mentine
aceeasi atitudine pasiva, visul speculantilor de terenuri din zona s-ar putea
implini cat de curand.
Din cauza
datoriilor acumulate catre bugetul de stat, Statiunii de Cercetare si
Dezvoltare Agricola Lovrin i-au fost puse sechestru pe o serie de bunuri,
mobile si imobile, care urmeaza sa fie scoase la licitatie la sfarsitul acestei
luni. Si, desi Statiunea de la Lovrin este una dintre cele mai valoroase
unitati de cercetare agricola, care a produs in ultimii ani ani zeci de soiuri
de plante agricole extrem de valoroase, Ministerul Agriculturii nu pare sa
actioneze in niciun fel pentru a opri instrainarea patrimoniului acesteia.
Daca in toate
statele vest-europene activitatea de cercetare este sprijinita, in Romania se
pare ca se intampla exact invers. Cert e ca pe 28 august, la sediul
Administratiei Finantelor Publice Sannicolau Mare va fi scoasa la licitatie o
parte din patrimoniul societatii, sechestrat pentru datoriile acumulate de
unitate. E vorba, conform datelor puse la dispozitie de A.F.P. Sannicolau Mare,
de "constructii formate din grajd vaci (trei
bucati), magazie cereale (doua bucati), siloz pentru nutreturi, sopron fanar,
platforma de conditionat seminte, casa poarta, platforma dejectii, foraj apa,
moara cu ciocane, drumuri si platforme interne din beton, patul porumb,
imprejmuire din beton, alimentare cu energie electrica si apa, post trafo,
rezervor cilindric, instalatie de muls, pod bascula si padocuri".
Pentru toate acestea Fiscul a estimat un pret de pornire a licitatiei de
696.485 de lei plus TVA. "Datoriile lor sunt mai
mari, aceasta suma, 696.485 de lei, reprezinta doar o parte. Deci probabil ca
vor mai urma si alte licitatii", ne-a declarat Gheorghe Gavojdean,
executor fiscal la Administratia Finantelor Publice Sannicolau Mare.
Cum de a ajuns Statiunea de
Cercetare de la Lovrin in situatia de a-i fi vandut, in transe, patrimoniul,
pentru datoriile acumulate la buget? In mare parte datorita ajutorului
"consistent" pe care l-a primit de
la stat in ultimii ani, activitatea de cercetare fiind la nivel national o
perpetura Cenusareasa a bugetului, la categoria "si
altele". Asta desi in tot spatiul vestic al Uniunii Europene
cercetarea primeste subventii uriase de la stat. "De
ce s-a ajuns la situatia asta? Poate si pentru ca nu primim nimic de la stat
pentru activitatea de cercetare. Niciun leu nu am primit in 2008. Totul este
din activitatea proprie, autofinantat", spune directorul Statiunii
de Cercetare Lovrin, Iulian Pusca. El sustine ca se va incerca platirea
esalonata a datoriilor. Cert e ca situatia nu are perspective fericite. "Vom vedea cum ne vom descurca. Poate se gandesc
factorii de raspundere sa faca ceva si pentru acest sector al cercetarii. Ar
cam fi timpul. Macar in ceasul al 12-lea. Pe anul trecut, cam 7 - 8% din
activitatea de cercetare a fost acoperita prin proiecte. Care sunt de la bugetul de stat. Restul e tot autofinantat. Producem seminte calitative, le comercializam si cu asta ne autofinantam".
Terenurile, eterna miza In cazul in care Statiunea de Cercetare Lovrin nu va
reusi sa iasa din impasul financiar in care se afla, de eventuala sa lichidare
s-ar bucura cel mai mult "rechinii
imobiliari" care, de ani de zile, au pus ochii pe cele peste 2.000
de hectare de teren detinute de statiune in zona. De altfel, procesul de
deposedare de teren a Statiunii de Cercetare Lovrin a inceput de multa vreme.
In 2004, de exemplu, printr-o ordonanta de urgenta aprobata pe 2 septembrie
2004, in ultimele saptamani ale guvernarii P.S.D., si care, chipurile, privea
organizarea si functionarea unitatilor de cercetare-dezvoltare din domeniile
agriculturii, silviculturii si industriei alimentare, au fost trecute din
domeniul public in domeniul privat al statului o serie de suprafete de teren
agricol "pentru reconstituirea dreptului de
proprietate". Mai precis, de la institutele de cercetare era luat
cu forta pamant, pentru a alimenta febra retrocedarilor. Prin acea celebra
ordonanta Statiunii de Cercetare si Dezvoltare Agricola Lovrin i-au fost luate
153 de hectare. Nu a fost insa de ajuns pentru "rechinii imobiliari" din zona, care acum
vor si restul suprafetelor detinute de statiune. "Acum Statiunea mai are 2.200 de hectare de teren. Evident
ca si fata de aceste suprafete sunt interese enorme. Si sa stiti ca in
majoritatea cazurilor nu fostii proprietari, care chipurile erau beneficiarii
acestor retrocedari, erau cei care faceau si fac presiuni. Terenurile, in marea
lor parte, erau deja amanetate, fiind deja vandute catre persoane interesate de
tranzactii imobiliare cu teren in zona", mai spune Iulian Pusca. In
aceste cazuri, respectarea proprietatii si necesitatea "reparatiei
morale si materiale" sunt doar pretexte pentru ca terenurile sa
ajunga in mana speculatorilor imobiliari. De altfel, se vehiculeaza tot mai des
ipoteza ca se pregateste un nou proiect legislativ prin care Statiunii Lovrin
sa i se mai ia 1.500 de hectare care, probabil, ar lua tot calea speculatiilor
imobiliare. Iar Ministerul Agriculturii si Ministerul Educatiei si Cercetarii,
care ar trebui sa sprijine activitatea de cercetare de la Lovrin, asista pasive
la problemele financiare ale unitatii.
Deocamdata,
situatia Statiunii de Cercetare de la Lovrin e incerta. Speranta ramane tot in
capacitatea de autofinantare a institutiei, pentru ca fondurile alocate pentru
cercetare sunt si continua sa ramana stravezii. "Statiunea
Lovrin a reusit sa mai obtina niste bani pe proiecte de cercetare - e vorba de
fonduri pentru cercetarea sectoriala, bani dati de Ministerul Agriculturii. E
adevarat ca acopera un procent relativ mic din cheltuielile unitatii. Dar ei mai au si un important sector de productie de seminte. Sunt de acord
ca statul ar trebui sa se implice mai mult in sprijinirea activitatii de
cercetare", ne-a declarat Paul Parsan, directorul Directiei
Agricole si pentru Dezvoltare Rurala Timis.
Prin aceeasi
metoda prin care i s-a luat teren Statiunii de Cercetare Lovrin - ordonante de
urgenta de reorganizare a activitatii de cercetare, care ascund de fapt
instrainarea patrimoniului unitatilor de cercetare - Statiunea de Pajisti Timisoara a ajuns de la
1.430 de hectare de teren detinute in 1990 sa mai aiba acum doar 7,9 hectare.
Si nu poate fi altfel, din moment ce Ministerul Agriculturii nici macar nu stie
cu exactitate cat teren au in Timis institutele de cercetare. "Ministerul Agriculturii mi-a raspuns la o interpelare, sustinand ca
in Timis exista numai 440 de hectare de teren in proprietatea publica a
statului, in administrarea statiunilor de cercetare. Pai, numai Statiunea de la
Lovrin are 2.000 de hectare. Nu stiu cum pot sa-si permita sa semneze asa, in
fals", acuza deputatul Valeriu Tabara, fost ministru al
Agriculturii.
Din pacate, in
Romania, unitatile cele mai afectate de febra retrocedarilor au fost tocmai
statiunile de cercetare. Si, in aceste conditii, s-a emis ipoteza unei
distrugeri controlate a cercetarii agricole romanesti, pentru ca si in acest
domeniu Romania sa devina o simpla piata de desfacere pentru produsele
vest-europene. "Se doreste anularea
potentialului de productie biologica a Romaniei, pentru a o face importatoare
de material biologic. Sunt, de exemplu, programe de cercetare care se deruleaza
de 70 de ani. Acum, deodata, se doreste intreruperea lor.
Problema s-a pus inca din 1994, cand se discuta ca unele tari sa preia in
totalitate bazele genetice din tarile mici si sa produca numai ele. Iar
materialul genetic este foarte scump. Romania are inca o baza genetica
puternica", ne declara Valeriu Tabara la inceputul anului trecut,
cand s-a pus problema ca 34.000 de hectare - pamant aflat in administrarea
institutelor de cercetare - sa treaca din proprietatea publica in proprietatea
privata a statului, urmand ulterior sa fie folosite in circuitul
retrocedarilor. In ultimii 17 ani se estimeaza ca
peste 150.000 de hectare de teren au
fost luate de la institute de cercetari agricole din intreaga tara.
Bogdan Piticaru
Sursa: www.timpolis.ro
