Gazeta de agricultura

Un modelul social care sa investeasca in oameni

Detalii: Categorie: Editorial; 12 August 2008

Politica sociala este o responsabilitate nationala ce trebuie facuta de catre oameni responsabili. Romanii vor modelul social european pentru a beneficia de locuri de munca mai bune. Vor, de asemenea, un model care sa investeasca in oameni si care sa combata excluderea sociala.

Ce inseamna modelul social european?

Uniunea Europeana ofera o replica globalizarii si anume modelul social european.

UE nu se concentreaza numai pe cresterea economica, dar si pe un set de principii comune care contribuie la prosperitatea Uniunii:

· justitie sociala;

· egalitate;

· solidaritate.

Comisia pentru ocuparea fortei de munca si afaceri sociale a Parlamentului European pledeaza pentru o „Europa mai sociala”, o coeziune sociala mai puternica si locuri de munca mai bune. In luna octombrie a anului trecut, Parlamentul a propus obiective ambitioase de reducere a saraciei, atunci cand a aprobat ultimul sau raport privind protectia si includerea sociala.

Strategia de la Lisabona - Reteta europeana

In martie 2000, liderii UE au lansat Strategia de la Lisabona, menita sa faca din UE „cea mai competitiva si dinamica economie bazata pe cunoastere din lume, pana in anul 2010”. Alaturi de obiectivul vizand dezvoltarea unei economii mai puternice, care sa stimuleze crearea de noi locuri de munca, strategia include si politici sociale si de mediu, care sa asigure dezvoltarea durabila si includerea sociala.

Aceasta presupune modernizarea modelului social european:

pentru a investi in oameni, prin crearea de noi locuri de munca, egalitatea de sanse, invatarea continua si o protectie sociala de actualitate;
pentru a combate excluderea sociala.

„Remodelarea acestuia inseamna consolidarea sa si acordarea unui caracter durabil, pe termen lung”, a declarat Jose Albino Silva Peneda (EPP-ED/PT), raportorul PE din 2006 pentru „Modelul social european pentru viitor”.

Pana in prezent, Strategia de la Lisabona a acordat mai putina atentie politicii sociale decat stabilitatii preturilor, reducerii costurilor si reducerii deficitului bugetar, potrivit unui raport al doamnei Ilda Figueiredo (GUE/PT) din 2005.

„Globalizarea duce la intensificarea concurentei in intreaga lume. Tendinta actuala de crestere a liberalizarii serviciilor va duce la intensificarea concurentei si va cauza pierderi ale locurilor de munca si saracie. Solutia o reprezinta investitiile sporite in ocuparea fortei de munca si flexisecuritate” a declarat aceasta. „O reforma a Strategiei de la Lisabona este imperativa pentru a raspunde eficient principiilor globalizarii”.

In pofida accentului pus pe inovarea economiei europene si pe realizarea unui progres vizibil, exista preocupari crescande cu privire la faptul ca procesul de reforma nu este destul de rapid si ca obiectivele ambitioase stabilite pentru 2010 nu vor fi atinse.

Europa sociala si noul Tratat de reforma

Desi fiecare stat membru al UE are propriile politici si structuri economice si sociale, toate cele 27 de state membre si-au exprimat angajamentul fata de valorile si obiectivele-cheie, bazate pe drepturi fundamentale pentru toti. Tratatele UE le obliga sa depuna eforturi pentru realizarea, printre altele, a unui grad ridicat de protectie sociala, a egalitatii intre femei si barbati, a obiectivului de crestere a nivelului de trai si de combatere a excluderii sociale.

Carta sociala europeana, elaborata in 1961, revizuita in 1996 si ratificata de 47 de tari, nu face parte din noul Tratat UE, dar a reprezentat sursa de inspiratie pentru Carta drepturilor fundamentale, care va capata forta juridica in momentul in care Tratatul de reforma va intra in vigoare.

Carta Sociala Europeana

Carta Sociala Europeana a facut obiectul unei revizuiri pentru adaptarea Cartei la

evolutiile sociale si economice, care a permis largirea campului sau de aplicare la o serie de noi drepturi sociale şi economice, prin modificarea anumitor dispozitii si completarea sa cu o serie de noi prevederi, dintre care mentionam:

consolidarea egalitatii dintre femei si barbati;
dreptul persoanelor cu handicap la integrare sociala individuala, la autonomie personala si la participare in viata comunitatii;
consolidarea dreptului copiilor si adolescentilor la protectie sociala, juridica si economica;
dreptul la protectie în caz de concediere;
dreptul lucratorilor la demnitate;
dreptul lucratorilor cu responsabilitati familiale la egalitate de sanse si de tratament;
dreptul la protectie impotriva saraciei si a excluderii sociale;
dreptul la o locuinta decenta;
extinderea interzicerii discriminarii.

Drepturile garantate de Carta Sociala Europeana pot fi impartite in doua categorii: conditiile de munca si coeziunea sociala.

Conditiile de munca reprezinta:

dreptul la munca, inclusiv dreptul la orientare si formare profesionala;
protectia in mediul de munca: dreptul la conditii de munca si la o salarizare echitabile, inclusiv dreptul femeilor si barbatilor la o salarizare egala pentru munca de valoare egala;
dreptul sindical, dreptul de negociere colectiva si dreptul lucratorilor la informare si consultare, precum si de participare la determinarea si ameliorarea conditiilor si mediului de munca;
protectia speciala a anumitor categorii de lucratori: copii si adolescenti, femei, persoane handicapate, lucratori migranti;
dreptul la protectie in caz de concediere;
dreptul lucratorilor la demnitate;
dreptul lucratorilor cu responsabilitai famililale la egalitate de sanse si de tratament.

Coeziune sociala reprezinta:

dreptul la protectia sanatatii, dreptul la securitate sociala si dreptul la asistenta sociala si medicala, dreptul de a beneficia de servicii sociale;
drepturile copiilor si adolescentilor, mamelor, familiilor, persoanelor handicapate, lucratorilor migranti si familiilor acestora, persoanelor varstnice;
consolidarea egalitatii dintre femei si barbati;
dreptul persoanelor handicapate la integrare sociala individuala, la autonomie personala si la participare in viata comunitatii;
consolidarea dreptului copiilor si adolescentilor la protectie sociala, juridica si economica;
dreptul la protectie impotriva saraciei si a excluderii sociale;
dreptul la o locuinta decenta;
extinderea interzicerii discriminarii.

Politica sociala este o responsabilitate nationala, insa modelul social european reprezinta o referinta pentru sistemele sociale ale statelor membre.