Economia
a ajuns actualmente complet dezarticulata. Dezarticulata de demolarile fara
constructii noi din perioada primului deceniu si jumatate postdecembrist,
dezarticulare accentuata periculos insa tocmai de cresterea economica din
ultimii patru-cinci ani, bazata disproportionat pe consum din import, pe insertie
de economie financiara intr-o articulatie precara de economie reala.
Consum fara productie,
importuri fara exporturi, case fara fundatii, masini fara sosele sunt
fiecare in parte si toate impreuna caracteristicile economiei actuale din Romania.
O prognoza ar
trebui sa ia in considerare o diminuare, daca nu o lichidare a acestei
dezarticulari a economiei. Si, desigur, nimeni nu ar pretinde sa fie avuta in
vedere o echilibrare care sa se produca prin caderea consumului si comprimarea
abrupta a cresterii economice, desi acesta este un scenariu perfect posibil.
Dar o echilibrare pe baza de crestere economica este obligatoriu de avut in
vedere. Desigur, daca dezarticularea actuala este recunoscuta ca atare si deci
devine baza de pornire pentru prognoze. Dar daca nu
este recunoscuta devine aproape inevitabil scenariul de cadere anterior mentionat.
Nu
stim daca guvernul – caci Comisia Nationala de Prognoza se afla sub jurisdictia
guvernului – recunoaste sau nu situatia actuala a economiei ca o dezarticulare. S-ar putea sa nu o recunoasca astfel si, ca atare, singurul lucru pe care sa-l
aiba in vedere prognoza sa fie "modernizarea" economiei, pornind de
la premisa ca acum aceasta este sanatoasa, robusta, in expansiune si nu mai are
nevoie de altceva decat de "modernizare".
Din pacate, asa
s-ar parea ca este tratata problema, de vreme ce economia din Romania este prevazuta
a creste in continuare bazandu-se pe createrea serviciilor, cu o dare inapoi a
sectorului real al economiei, pentru a atinge parametrii de "modernitate"
din nucleul dezvoltat al Uniunii Europene luat ca reper. Acolo serviciile au
contributii la PIB de peste 60% si prognoza romaneasca prevede ca si Romania
trebuie sa ajunga la acesti parametri. Detaliat, industria, care si-a prabusit
contributia la PIB prin distrugere sistematica fara inlocuire sau reala
modernizare, ar urma sa-si pastreze actuala pondere. Ceea ce inseamna ca
activitatea industriala sa tina macar pasul cu cresterea pe ansamblu a PIB. Este
prevazut insa ca agricultura sa continue a-si diminua contributia la PIB. Asa-i
"modern"! Asa cere Uniunea Europeana! Aceasta inseamna insa ca in
agricultura cresterea sa fie sub cea a ansamblului PIB, daca nu cumva sa
continue a da inapoi si in cifre absolute (in volum) ca pana acum!
Nimic de spus!
Asa-i "modern", asa-i in Uniunea Europeana! Numai ca o
dare inapoi a sectorului real al economiei (industrie plus agricultura) s-ar
justifica doar daca acesta ar fi cumva supradimensionat. Din pacate, acesta
este insa pur si simplu subdezvoltat! Industria nu face faţă nici macar
cerintelor minime de consum ale romanilor, ce sa mai vorbim despre export, iar
agricultura nu reuseste de pe pamanturile dintre cele mai bune din Europa sa hraneasca
populatia tarii, recurgandu-se la importuri agroalimentare pe cat de dramatice,
pe atat de jenante! Are nevoie agricultura de dari inapoi sau de cresteri?!
Daca
industria nu va creste serios – ani buni, de fapt peste media ansamblului –, nu
se poate echilibra nici macar cat de cat dezarticularea interna a consumului fara
productie, si cea externa a importurilor fara exporturi. Si daca
industria nu va creste, pe ce baza vor creste serviciile spre a se intra in
modernitate, caci de fapt jumatate dintre servicii, intr-o economie moderna, sunt
servicii industriale?! De fapt, pana la urma, daca industria nu va creste,
nimic nu va mai creste, incepand de la un moment dat! Credeti ca va putea dura
la nesfarsit cresterea economica obtinuta pe retail, pe financiar si pe
imobiliar asezate toate pe import?!
Ilie SERBANESCU
Sursa: www.jurnal.ro
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>