Discursul Domnului Dacian Ciolos, la Conferinta FAO de la Roma

1faoroma.jpg

Discursul sustinut in cadrul intalnirii plenare, din cadrul Conferintei la nivel inalt pentru Securitatea Alimentara Mondiala, Schimbari Climatice si Bioenergie, desfasurata sub egida Organizatiei Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO), la Roma de catre Domnul Dacian CIOLOS, Ministrul agriculturii si Dezvoltarii Rurale





Domnule Presedinte,

Doamnelor si Domnilor,

Salut, in numele Guvernului Romaniei, initiativa FAO de a organiza aceasta conferinta, al carui subiect prezinta un interes deosebit pe plan mondial, si inca de la inceput doresc sa va asigur ca Romania, in calitate de stat membru UE, va contribui in mod activ la dezbaterile ce vor urma.

Prin specificul sau, agricultura este unul din sectoarele economice care resimte cel mai puternic efectele schimbarilor climatice, impactul acestora avand efect si asupra capacitatii de a asigura securitatea alimentara.

In acest context, securitatea alimentara a devenit, inca o data, un subiect de prima pagina al dezbaterilor publice la nivel mondial. Ceea ce piata resimte cel mai stringent in acest proces este criza alimentara datorata cresterii preturilor.

Criza globala a resurselor, cresterea pretului petrolului, aparitia unor fenomene climatice cu efecte directe asupra recoltelor de cereale, cererea mare din tarile cu economii emergente al caror standard de viata a crescut in ultimii ani ca urmare a dezvoltarii economice, au impact direct asupra preturilor produselor alimentare, cu efecte directe asupra celor mai saraci.

Ne aflam in fata unei situatii paradoxale in care dezvoltarea la unii, poate avea ca rezultat saracia la altii, ceea ce justifica inca o data responsabilitatea comuna pentru solutionarea acestei probleme.

Toate acestea justifica faptul ca agricultura si productia de alimente trebuie sa-si redobândească locul prioritar în cadrul politicilor privind dezvoltarea durabilă la nivel mondial.

In acest context, Romania se alatura analizei si strategiei propuse de Uniunea Europeana care propune solutii privind masuri pe termen scurt, mediu si lung pentru a face fata provocarilor cu care se confrunta.

Daca termenul scurt presupune cresterea resurselor financiare destinate asistentei umanitare in favoarea tarilor care se confrunta cu probleme grave privind accesul la alimente si riscul subnutritiei, dezvoltarea unor mecanisme de protectie sociala, pe termen mediu si lung va fi necesara revizuirea politicilor pentru cresterea durabila a productiei agricole.

(Mica agricultura si pietele locale)

Astfel, consideram ca pe termen mediu si lung numai agricultura extensiva, specifica marilor exploatatii orientate catre piata mondiala, cu vocatie pentru export, nu constituie o rezolvare pentru criza alimentara. Un rol suplimentar poate si trebuie sa fie jucat de catre mica agricultura, pentru hrana si subzistenta, care reprezinta atat in Nord cat si in Sud, o resursa nevalorificata indeajuns, pentru aprovizionarea pietelor cu alimente. Desigur, acest tip de agricultura poate sa raspunda mai bine exigentelor si specificului pietelor locale, dar, din nefericire, in programele de dezvoltare nu s-a tinut suficient seama de aceasta oportunitate.

Acceptand aceasta, nu numai ca recunoastem dreptul popoarelor de a se hrani singure, dar depasim si ideea ca principala solutie pentru foamete este doar liberalizarea schimburilor si intensificarea si mai mult a productiei in Nord.

Desigur, tehnologiile moderne ne vor permite sa sporim productia agricola in tarile dezvoltate, dar logica gestionarii rationale a resurselor si utilizarea lor echilibrata, ne facem din ce in ce mai mult sa gandim global si sa actionam local.

In aceasta logica, mica agricultura, agricultura pentru hrana, trebuie sa se afle in centrul atentiei programelor de dezvoltare, deoarece, datorita numarului mare de mici agricultori, in special in multe din tarile care se confrunta astazi cu insuficienta alimentara, ea poate juca un rol mai important in reducerea foametei in lume.

Sprijinirea accesului la tehnologii moderne al acestei agriculturi trebuie, dupa parerea noastra coroborat cu sprijinul pentru organizarea agricultorilor si pentru organizarea pietelor locale.

Marea agricultura trebuie sa poata coexista cu mica agricultura, atat pe camp, cat si pe piata, iar cercetarile tehnologice si economice trebuie sa aduca solutii in acest sens.

Astfel, echilibrul preturilor produselor alimentare (important atat pentru stabilitatea veniturilor agricultorilor, cat si pentru accesul la alimente al consumatorilor) ar putea fi mai bine asigurat prin politici agricole regionale, in regiunile omogene din punct de vedere al conditiilor naturale de productie si al conditiilor de piata. In acest fel este incurajata libera concurenta si sunt oferite sanse egale de acces la piata pentru toti agricultorii.


(Biocarburanti)

Dezvoltarea biocarburantilor poate reprezenta o provocare din punct de vedere al combaterii schimbarilor climatice si in acelasi timp o sansa pentru atingerea securitatii energetice. Totusi, e necesar sa se faca o evaluare a consecintelor politicii privind biocarburantii asupra securitatii alimentare. In acelasi timp, noi consideram importanta sustinerea cercetarilor pentru dezvoltarea si imbunatatirea productiei de biocarburanti din generatia a doua.

Doamnelor si domnilor,

Vreau sa ma refer de asemenea la cercetare si rolul pe care aceasta poate si trebuie sa-l joace pentru a gasi solutii pentru problemele legate de schimbarile climatice si de securitatea alimentara.

Logica noastra pe termen scurt si „complet economica” trebuie sa cedeze locul din ce in ce mai mult unei abordari integrate, sustinute de rezultatele unor cercetari aplicate care, in spiritul expresiei „a gandi global si a actiona local”, ne permite sa combinam rezultatele stiintei moderne cu cunostintele traditionale privind productia agricola, care deseori sunt mai durabile si respecta mai mult gestiunea resurselor ca apa si solul.

Doamnelor şi domnilor,

Aceste discutii asupra securitatii alimentare, care se afla pe prim plan in preocuparile societatii noastre, efectele pe care le au din ce in ce mai mult schimbarile climatice asupra vietii noastre cotidiene in toate zonele planetei, dau o imagine din ce in ce mai concreta notiunii de „sat planetar”.

Aceasta ne obliga din ce în ce mai mult sa iesim din casele noastre, sa facem eforturi pentru a cunoaste si intelege mai bine pe ceilalti, pentru a putea imagina solutii impreuna.

Ieri, aici, au fost aratate mai multe cifre care dovedesc faptul ca in lume exista capacitatea economica pentru a rezolva problema foametei.

Totul este sa stim sa ne stapanim egoismul si uneori ipocrizia pentru a putea apoi lasa sa apara solutiile bune.

Daca aceasta reuniune m-a invatat ceva, atunci ea mi-a oferit mai ales cheile pentru citirea unei realitatii ale carei probleme ofera deja solutii. Acum ne trebuie curajul si memoria pentru a actiona zilnic in acest sens.

Va multumesc pentru atentie!


Biroul de presa al Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale

Data publicarii: 9 iunie 2008