Sprijinirea financiara a fermierilor care au sanse sa devina profitabili
- Detalii
- Categorie: Editorial
- 06 Septembrie 2010
Valeriu Tabara: Solutii si prioritati in agricultura romaneasca (3)
Asa cum am spus, daca afacerea agricola nu este profitabila, sprijinul public realizat prin subventii este o mare risipa. Ca urmare propun ca platile nationale directe si complementare sa se acorde (eventual de anul viitor) doar fermierilor care au o anumita dimensiune ce le permite sa se dezvolte.
In cazul fermei vegetale de exemplu (cultura mare) conditia minimă ar putea fi ca fermierul sa detina in exploatare minim 20 ha teren si cel putin un tractor cu plug, etc. Vor urma niste analize mai amanuntite de sigur.
Vom solicita Comisiei Europene ca plafonul fondurilor alocate Romaniei sa ramana acelasi in fiecare an, avand noi flexibilitatea de a stabili cuantumul platii pe fiecare ha si criterriul minim pentru a fi beneficiar.
Ca urmare, am putea imparti totalitatea fondurilor doar exploatatiilor agricole si nu micilor proprietari de pamant.
Fondurile nationale ar putea fi directionate spre zootehnie si alte prioritati.
Urmarile pe care le estimez sunt:
Cresterea imediata a sustinerii financiare pentru fermieri la un nivel de circa 200 euro/ha. O parte a terenului si detinatorii lui nu vor primi subventii, se intelege. In 2-4 ani, exploatatiile vor reintegra in circuitul agricol profitabil mai mult teren, astfel ca suma ar trebui sa ramana relativ constanta de la an la an, deoarece si plafonul fondurilor alocate tarii noastre este in crestere anuala.
Stimularea exploatarii comasate a terenurilor. Micii proprietari, pe langa faptul ca nu au cunostinte de management si tehnice suficiente pentru o exploatare eficienta a terenului nu se vor putea transforma in exploatatii functionale, neavand capital. Mai este si varsta inaintata un factor dar si altii. Ei vor renunta la munca terenului in favoarea fermelor comerciale, care cel putin prin prisma sustinerii finaciare importante vor fi motivati sa se extinda si desigur in favoarea fermelor de subzistenta sprijinite prin FEADR. Experienta demonstreaza ca cei cu o anumita anvergura obtin de regula profit, chiar daca ocazional, din cauza conditiilor meteo nefavorabile situatia nu e chiar de invidiat.
Cresterea suprafetei lucrate la nivel national. Dupa cum stiti circa 2 milioane ha raman nelucrate anual. Impozitarea sau amendarea celor care nu il lucreaza nu e un lucru simplu. De regula oamenii sunt saracii, unii nici nu au acte pe el sa il poata vinde si atunci ce pot face? In plus cum poti obliga pe cineva sa intreprinda o activitate nerentabila, de vreme ce la dimensiuni mici, fara masini si utilaje agricole performante afacerea in agricultura e din start pierdanta. Mi-e teama ca cei bogati, care detin terenuri in scopuri speculative vor scapa dand mita iar cei saraci nu vor putea fi obligati sa plateasca, neavand cu ce. Mai usor este sa stimulam dezoltarea fermelor adevarate, care sa preia din proprie initiativă cat mai mult teren in arenda de la cei care nu au capacitatea de a-l lucra.
Scaderea presiunii administrative asupra statului. APIA primește anual peste 1 milion de cereri (aferente platilor directe pe ha) pentru 9 milioane de ha. Daca ar ramane ca sprijinul sa se acorde doar agricultorilor cu un minim de potential, ar insemna ca numarul cererilor sa scada la circa 150.000 initial. Adica vor fi doar circa 15% din numărul actual. Asta ne va permite sa controlam daca solicitantii respecta conditiile exploatarii rationale a terenului respectand cerintele europene.
Impact economic si social pozitiv. Stabilizarea la circa 200.000-250.000 de ferme comerciale cu o medie de 70 ha nu ar fi chiar rau pentru Romania. Ar însemna circa tot atatea familii din clasa de mijloc plus cel putin de 3 ori mai multi angajati adica circa 1 milion de persoane cu venituri acceptabile. Acum avem 1 milion de posesori de pamant, toti saraci. Nu mai analizam si impactul in aval si in amonte generat in alte ramuri ale economiei de aceste unitati profitabile. De altfel ideea sustinerii financiare selective este in acord si cu evolutia demografica a tarii si cu necesitatea reajustarii treptate a populatiei ocupate la nivel de ramura. Extinderea exploatatiilor si transformarea lor in unitati profitabile va determina o presiune din partea proprietarilor in sensul cresterii nivelului arendei solicitate. Pretul terenurilor vor creste de asemenea, e drept ca in timp. Pe termen mediu si lung proprietarii terenurilor vor fi si ei foarte avantajati. Oricum alternativa ar fi lasarea terenului parloaga sau vanzarea catre persoane straine la un pret derizoriu, cum se si intampla. Comasarea proprietatilor (juridica) este aproape imposibila acum din cauza costurilor foarte mari si a documentațiilor cadastrale.
Cresterea productiei agricole, reducerea dependentei de importuri. Nu este greu de dedus ca mai multi bani impartiti la mai putini, intreprinzatori care au si capacitatea teoretica sa aplice tehnologii mai performante vor aduce si productii mai bune. Mai multi bani vor insemna utilaje mai performante si achizitii de servicii de consultanta tehnica pentru cresterea randamentului la ha, care in cele din urma trebuie sa vina. Suntem la coada Europei.
Autor: Valeriu TABARA
Sursa: valeriutabara.blogspot.com
