Agricultura de subzistenta, departe de a deveni istorie

Detalii

Categorie: Editorial

Sintagma "agricultura de subzistenta" a fost pe buzele multor indivizi din Romania in ultimele luni, fie ca a fost vorba de statistici, fie de propaganda electorala, de dorinta de a discuta un subiect de actualiate sau de incercarea usurica a ministerului agriculturii de a-i convinge pe tarani sa-si indrepte atentia spre fondurile UE care  sa-i ajute.

Guvernantii nostri s-au intrecut in a-si da cu parerea de cum trebuie abordata aceasta problema, pentru a face agricultura tarii un domeniu performant care sa scape de atributul "cenusareasa".

Cu toate acestea impresia pe care mi-o da situatia actuala este ca tot ce s-a intamplat pana in prezent a ramas doar la nivel de discutii, deoarece in camp situatia nu difera cu nimic fata de ceea ce se intampla inainte de a incepe aceste dezbateri.

Un simplu drum pe raza a trei judete saptamanile trecute mi-a demonstrat ca toate solutiile propuse de cei care ne conduc au ramas la stadiul de vorbe si doar atat. Micul agricultor isi ara bucatica de pamant cu intarziere tot cu plugul tras de un calut, unele parcele par abandonate fara nici o sansa ca in acest an sa fie insamantate in timp ce batranii, si numai, isi pasc vacutele pe marginea drumului tinandu-le de sfoara. De asemenea, livezi de cateva hectare care acum ar fi trebuit sa se bucure de caldura soarelui si sa li se desfaca frunzele de abia se mai vad de buruieni, rugi si vegetatie uscata.

Cum poate cineva care vede acest tablou sa creada ca prea trambitata renta viagera in anii electorali, intrata in prezent intr-un con de umbra, ar putea schimba radical fata Romaniei dominata de o agricultura de subzistenta?

Agricultura de subzistenta este principala forma de realizare a agriculturii, dominata de terenuri cultivate pe suprafete mici. Conform estimarilor ministerului Agriculturii, circa trei milioane de proprietati au suprafete mai mici de un hectar, iar numarul total de gospodarii taranesti este de aproximativ 4,5 milioane.

Batranii sunt foarte greu convinsi sa renunte la bucatica lor de pamant, chiar si in conditiile in care nu-l mai pot lucra. Nici compensarea financiara nu-i atrage, deoarece in constiinta lor au ramas foarte adanci traumele legate de exproprierile facute de comunisti.

Tinerii, la randul lor, sunt rezervati la a-si dezvolta fermele de subzistenta, la una care le poate aduce venit, chiar daca au posibilitatea accesarii fondurilor europene. Ei invoca tot mai mult lipsa pietelor de desfacere, preturile foarte mici oferite de fabrici si procesatori, subventiile care vin cu intarziere, situatia economica precara din prezent, precum si birocratia care le ingreuneaza foarte mult drumul spre aceste fonduri europene.

O mica speranta mai vine din partea celor care fac agricultura dintr-o pasiune nebuna. Desi numarul lor este mic, visul lor pare destul de puternic pentru a trece peste aceste impedimente. Insa pentru o agricultura performanta care sa scape de stigmatul subzistenta ponderea agricultorilor care vor performanta trebuie sa creasca semnificativ.

Masuri precum comasarea terenurilor, restructurarea fermelor, organizarea pietelor comune, ar trebui sa se materializeze prin sprijinul reciproc dintre stat si fermieri.

Unul din punctul cheie in realizarea acestui deziderat este informarea cat mai corecta a taranului roman asupra posibilitatilor de dezvoltare pe care le are si sustinerea acestuia prin oferirea de consultanta neconditionata. Statistic vorbind, el este informat, insa informatiile pe care le primeste ori sunt trunchiate, ori nu sunt adaptate capacitatii lui de intelegere. Mai trebuie sa luam in calcul ca aceste informatii, ajung de multe ori  la agricultor prea tarziu sau nu ajung la acele persoane care trebuie. Cunosc cazuri de persoane care desi urmaresc mas-media de specialitate nu au reusit sa constientizeze ca informatiile primite l-ar putea fi de folos chiar propriei lor persoane. Acesta este semnalul ca acele campanii de informare mult trambitate nu si-au atins scopul in totalitate si prin urmare cei raspunzatori ar trebui sa actioneze mai mult in acest sens.

Sursa: www.agroazi.ro

• < Anterior
• Următor >