
O problema importanta care a marcat
dezvoltarea agriculturii romanesti interbelice a fost reprezentata de gradul de
inzestrare a exploatatiilor agricole taranesti cu masini si unelte agricole.
Evolutia dotarilor
cu inventar agricol a fost influentata de distrugerile si degradarile produse in
timpul primului razboi mondial si de faptul ca, in eforturile de redresare
economica, taranimea improprietarita nu avea puterea economica necesara pentru refacerea integrala si dezvoltarea parcului de masini si
unelte agricole.
Astfel, desi stapani
pe noile suprafete de teren, micii producatori agricoli au primit aceste pamanturi fara inventarul aferent care a ramas in
posesia proprietarilor ce fusesera expropriati.
In ansamblul
economiei micii gospodarii taranesti eforturile
financiare vizand intretinerea, repararea si mai ales achizitionarea de unelte
sau masini agricole noi erau peste posibilitatile unei familii de tarani detinatoare a unei suprafete agricole de pana la 3 ha.
Fenomenului
de faramitarea si parcelare a proprietatii ii era asociata si diviziunea prin
mostenire a inventarului agricol, dar de cele mai multe ori succesiunea
implica cedarea de catre parinti catre familiile nou intemeiate a unor suprafete
de teren neutilate cu unelte sau masini agricole.
Crearea prin
reforma agrara a unui numar mare de exploatatii agricole, cu precadere mici
gospodarii taranesti, nu mai permitea utilizarea acelorasi unelte sau masini
agricole pe intinderi mai mari de teren. Mica gospodarie taraneasca trebuia sa
faca astfel fata, in primul rand, lipsei uneltelor si
masinilor de baza pentru executarea lucrarilor agricole principale la
majoritatea plantelor de cultura (plug, grapa, cultivator, masini de semanat).

Aproape
1/3 din numarul plugurilor si 3/4 din cel al grapelor aflate in inventarul
agricol al Romaniei interbelice erau in fapt unelte primitive, din lemn,
utilizarea acestora fiind departe de a asigura efectuarea in conditii normale a
lucrarilor agricole necesare pentru infiintarea culturilor. De asemenea, unele
unelte, precum tavalugul, cu rol important in pregatirea patului germinativ
pentru unele culturi (grau, secara, sfecla) erau aproape necunoscute
agricultorilor romani.
Totodata, multe
dintre masinile si uneltele aflate in posesia gospodariilor taranesti datau
chiar din perioada antebelica, prezentand un grad ridicat de uzura fizica si
morala si un randament in practica foarte redus. Acesta
fusese totusi completat in perioada de dezvoltare de pana la 1930 cu
mijloace tehnice noi.
Conform unor
calcule efectuate la sfarsitul perioadei interbelic in agricultura romaneasca
exista un important deficit de masini si unelte de baza, acoperirea acestui
deficit presupunand o investitie de circa 16 miliarde lei. Acest aspect este confirmat si de valoarea inferioară a
inventarului agricol tehnic la hectar la nivelul tarii noastre in raport
cu agricultura altor state europene, fapt ce determina impreuna cu alti factori
o productivitate medie la hectar scazuta.
Astfel, in timp
ce in Romania interbelica inventarul agricol
repartizat la intinderea suprafetei cultivate duce la o valoare de 1000 lei/ha,
Bulgaria si Polonia consemnau valori echivalente de 2000 lei, respectiv 3000
lei/ha, in timp ce in tarile cu agricultura intensiva, precum Elvetia, aceasta
valoare atingea chiar 42.000 lei/ha.
In unele situatii
familiile de tarani cu un venit anual foarte mic intampinau reale dificultati si in dotarea gospodariei proprii cu
unelte de intrebuintare curenta (sape, coase, greble, furci, etc.).
In ceea ce
priveste masinile de cosit, de secerat si legat, de imprastiat ingrasaminte, prasitoarele
mecanice, batozele si tractoarele, acestea erau in special apanajul proprietatilor
mijlocii si mari sau erau utilizate in muncile
agricole si de mica proprietate prin asocierea plugarilor din anumite comune.
In demersul lor
de imbogatire a dotarilor cu astfel de mijloace de productie gospodariile taranesti
au beneficiat de concursul autoritatilor de stat,
care au constientizat problema reală a deficitului de inventar agricol mort si
care au întreprins unele masuri vizand infiintarea unor depozite speciale
pentru vanzarea masinilor si uneltelor agricole produse in fabricile din tara
sau care erau aduse din strainatate. Aceste masuri au fost mai pregnante dupa
anul 1937 cand importurile de tractoare auto si locomobile au crescut ca urmare
a faptului ca statul le-a cumparat pentru dotarea centrelor de masini agricole.

Resursele
financiare investite in dotarea cu inventar agricol tehnic, in perioada de
referinta, s-au mentinut la cote relativ reduse iar castigurile agricultorilor
nu au putut sa fie orientate prioritar catre acest domeniu si datorita faptului
ca regimul monedei nationale a fost caracterizat de
inflatie. In plus, perioada maxima de manifestare a crizei agricole a insemnat
o reducere importanta a investitiilor in inventar agricol tehnic, dificultati
ce au grevat asupra dotarii exploatatiilor agricole din al doilea deceniu
interbelic. Nevoile de dotare cu inventar au fost
doar in parte acoperite de productia de masini si unelte agricole a fabricilor
autohtone din Sibiu, Resita, Oradea, Toplet, Bocsa – Romana, Craiova,
etc.
Datele
statistice ne ofera o reprezentare a progresului inregistrat in directia imbogatirii
numarului uneltelor si masinilor agricole cu tractiune animala. In acest mod,
putem constata ca in perioada de referinta s-a produs o crestere lenta a
inventarului agricol astfel incat suprafata
cultivabila ce revenea pe o unealta la hectar a scazut intre 1905 si
1927 la pluguri de la 10,6 ha la 7,4 ha si la 6,1 la ha in 1937; grape de la
12,2 la 11,3 si 6,6 ha; la rarite de la 50,2 la 39 si 24 ha in 1937; la semanatori
de la 437,4 ha la 293,4; iar la masini de recoltat de la 277,4 la 224,4 ha in
1927 si la 161,5 ha in 1937.

Sursele
statistice ale Ministerului Agriculturii si Domeniilor (cele doua editii ale
atlasului statistic “L’Agriculture en Roumanie” publicate in 1929 si 1938)
indica intre anii de referinta 1927 si 1937 o crestere
semnificativa a inzestrarii tehnice a agriculturii Romaniei interbelice cu
batoze si tractoare, fapt ce in conditiile mentinerii caracterului
extensiv cerealier al productiei era menit sa conduca la o sporire a productiei
si randamentului la hectar al acestor culturi. Cu toate acestea, numarul
tractoarelor in Romania interbelica raportat la suprafata arabila este sub
media europeana, pentru un tractor revenind 2960 ha, in timp ce spre exemplu in
Anglia un tractor deservea 258 ha, in Danemarca 394 ha iar in Franta 848,6 ha.
De asemenea, ca
si in cazul animalelor de tractiune sau de munca si in cazul inventarului
agricol deficitul de dotare se compenseaza prin
colaborarea dintre agricultorii care utilizeaza prin imprumut aceleasi unelte
agricole (in special cele de bază).
In acelasi timp
repartitia teritoriala a inventarului agricol ne demonstreaza existenta unor importante decalaje intre diferitele regiuni
ale tarii, fapt care chiar si in conditiile pedoclimatice optime pentru
anumiti ani agricoli actioneaza negativ asupra productiilor la unele culturi
agricole si asupra randamentului la hectar.
Totodata, in
analiza aspectelor vizand baza tehnica a agriculturii taranesti la nivelul
perioadei interbelice a fost sesizat faptul ca anumite
masini agricole puteau fi accesibile micilor producatori numai prin exploatarea
in diferite forme de asociere si ca stadiul de evolutie al dotarilor cu
inventar agricol mort s-a situat la cote scazute, fapt ce a grevat serios
asupra posibilitatilor intensificarii agriculturii la nivelul intregii tari.
29-11-2025 Targuri si expozitii

Descoperă Puterea Agriculturii turcesti la târgul de agricultură din Konya, Turcia!În perioada 7–11 aprilie 2026, Târgul de Agricultură din Konya își va deschide din nou porțile ca cel mai mare și influent târg agricol din Turcia, reunind cele mai importante branduri, producători și inovații din industria agricolă. Mai multe>>
28-11-2025 Obiceiuri si traditii

În ultimii ani, așteptările în schimbare ale turiștilor au transformat tendințele globale din turism. Astăzi, vacanțele au cu adevărat sens atunci când oferă experiențe autentice și o conexiune profundă cu cultura locală. Mai multe>>
28-11-2025 Intalniri si conferinte
Pe 26 noiembrie, la Conacul Cozieni din Ilfov, Clubul Fermierilor Români a lansat prima conferință regională a programului național „AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035”. Aceasta deschide seria a zece conferințe care vor fi organizate în 2025‑2026 în fiecare regiune de dezvoltare a țării. Evenimentul a reunit aproximativ 130 de fermieri performanți, lideri de asociații, oficiali guvernamentali și parteneri financiari pentru a defini o viziune comună asupra... Mai multe>>
28-11-2025 Stiri agricole

Artesana, brandul românesc de lactate artizanale cunoscut pentru produsele sale din lapte integral, neomogenizat și ambalat doar în sticlă, a inaugurat oficial experiența Artesana din Destiny Park, cel mai mare centru de edutainment din Europa de Est. Lansarea a avut loc joi seară, pe 27 noiembrie, în cadrul unui eveniment ce a reunit parteneri, presă și invitați din zona educației și a nutriției. Mai multe>>
28-11-2025 Legislatie agricola

Noul Cod Fiscal pune presiune pe agricultură! Noul pachet fiscal va avea un impact direct asupra unui număr considerabil de fermieri. Modificările fiscale vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2026, iar principalele prevederi includ creșteri de impozite și eliminarea unor facilități fiscale existente. Mai multe>>
28-11-2025 Asigurari agricole

Agra Asigurări, liderul național în domeniul asigurărilor agricole, atrage atenția asupra impactului tot mai sever al fenomenelor meteo extreme care afectează agricultura românească. În perioada 3–13 octombrie 2025, furtunile au lovit sudul țării. Vântul puternic, care a suflat cu viteze cuprinse între 40 și 70 km/h, a vizat județele Călărași, Ilfov și Giurgiu, provocând daune semnificative culturilor de porumb. Aproximativ 2.000 de hectare, parțial irigate, au fost afectate, cu un grad de deter... Mai multe>>
28-11-2025 Intalniri si conferinte

În perioada 8-9 octombrie a.c., Budapesta a fost gazda celui de-al patrulea congres european al sorgului. Peste două sute de protagoniști din sector, veniți din douăzeci și șapte de țări (cercetători, producători, procesatori și decidenți) au răspuns la apelul lansat de organizația Sorghum ID și de FNPSMS (Federația Națională a Producției de Semințe de Porumb și Sorg): Mai multe>>
28-11-2025 Turism rural
Pentru a celebra Ziua Națională a României, Accademia di Romania in Roma și Consulatul General al României la Bari, în parteneriat cu Asociația Tășuleasa Social și cu sprijinul Direcției Regionale a Muzeelor din Puglia și al Primăriei Bari, propun publicului italian un proiect inovativ și original, concretizat prin organizarea și prezentarea unei expoziții de fotografie care ilustrează povestea celui mai lung traseu de drumeție din România, care se desfășoară de la Putna până la Drobeta-Turnu Se... Mai multe>>
28-11-2025 Idei si oportunitati de afaceri

Startupurile Alt.Real și RongoDesign sunt câștigătorii Romania ClimAccelerator 2025, categoria Seed Stage. Romania ClimAccelerator, acceleratorul startupurilor verzi, a fost organizat de Impact Hub Bucharest și partenerul principal Rompetrol, cu sprijinul Climate-KIC și Philip Morris România. Mai multe>>
28-11-2025 Ministerul Agriculturii
În Ședința de Guvern din data de 27 noiembrie 2025 a fost aprobată Strategia națională de promovare a produselor agroalimentare românești 2025 – 2029 împreună cu Planul de acțiune aferent. Mai multe>>
28-11-2025 Plati APIA

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță finalizarea procesului de autorizare la plată pentru plățile în avans aferente Campaniei 2025, care se desfășoară anual în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>