Societate post-taraneasca

Cred ca suntem inca in post-comunism.

Referinta la comunism este inca pertinenta. Suntem intr-o continua admiratie fata de tot ceea ce este „de dincolo", asa cum se intampla si înainte de 1989. Atunci nu stiam decat ca „dincolo" este mai bine si, intr-adevar, era mai bine. Dar era o imagine generica la care aspiram si cu asta basta. Acum avem posibilitatea sa coboram cu picioarele pe pamant si sa vedem ca lucrurile sunt ceva mai nuantate. Expresia acestei stari sunt si datele din sondajele efectuate inainte de integrare. Acestea aratau ca Romania este cea mai proeuropeana dintre statele europene. Motoarele UE, Franta si Germania, pareau eurosceptice in comparatie cu noi. In prezent acest entuziasm a mai scazut, am inceput sa revenim cu picioarele pe pamant, dar referinta aceasta la civilizatie ramane. Acesta este un complex de crestere al Romaniei de cand s-a nascut ea. Suntem adolescentul care aspira sa ajunga si el ca mama si ca tata, dar care inca nu poate. Inca nu suntem mari. Suntem inca o societate adolescentina.

 

In ceea ce priveste valorile din lumea satului, avem un soi de nostalgie amestecata cu amnezie. Am spus-o de multe ori si mi-am atras injuraturi: taranul a murit. Este o formula metaforica, dar care se refera la un fapt evident pentru oricine. Sunt sate in care peste doua treimi din populatia tanara lucraza deja in strainatate. In timpul comunismului, populatia tanara lucra in orase, in industrie. Prin ce sunt acestia tarani? Schimbarea acestei societati s-a incheiat oficial la 1 ianuarie 2007. Sigur ca, procesele istorice nu incep si nu se termina la date fixe, dar pentru noi acest moment poate fi considerat incheierea societatii taranesti.

 

Acum suntem ceea ce imi place mie sa numesc societate post-taraneasca. Am fost, pana foarte de curand, cea mai vasta societate rurala din Europa, or aceasta mostenire este foarte importanta. Nu stim cum sa procedam cu aceasta mostenire. Iarasi apar complexele aproape freudiene: a murit tata, Dumnezeu sa-l odihneasca !, ii facem pomenirile cuvenite, dar viata merge mai departe. Ei, nu! N-a murit! Daca spui ca a murit, devii dusmanul meu personal. Asta este o modalitate de a pasa toata responsabilitatea pe trecut. Problema este cum faci ca totul sa mearga mai departe, dand omagiul cuvenit trecutului, dar luandu-ti si toata responsabilitatea prezentului. Aruncam toata responsabilitatea pe tarani, cei care ar fi trebuit sa se preocupe de pastrarea traditiilor, a caselor etc.

 

Lucrurile sunt total diferite si am sa va dau un contra-exemplu: eram in Maramures, pe valea Izei, intr-un sat destul de izolat, alaturi de prieteni. Am tras la o casa unde seara ne-au dat, printre altele, turta „ca la noi in Maramures". Asta se numeste „marketing al traditiilor". Semnificatia gestului gazdelor a devenit cu totul alta din momentul in care a aparut o piata a traditiilor. Suna corporatist, dar asa este. Problema nu e ca exista un „marketing al traditiilor", ci ca acesta poate fi facut prost. Atunci cazi in kitsch. Trebuie doar sa valorizezi si sa pastrezi ceva din trecut, pentru ca n-ai cum sa mananci numai turta cand s-a inventat painea care se poate cumpara de la alimentara. Sa fim seriosi! Painea te costa doi lei si o iei in doua secunde, turta te costa mai mult si se face in jumatate de zi. De ce sa faci asta? Doar ca sa pastrezi spiritul comunitatii?

 

Spiritul comunitatii inseamna un anumit stil de viata, iar stilul de viata din care facea parte turta s-a dus. Au fost zone care, din motive istorice, au fost primele in a-si marketiza ceea ce au invatat ca sunt traditiile. Nu putem face abstractie de faptul ca mai toate bisericile de lemn maramuresene sunt dublate de biserici mai mari, mai inalte, din beton. Daca vine turistul, localnicul il duce, cu mult orgoliu - real, de altfel -, in biserica din lemn. Dar localnicul se duce in biserica din beton, se roaga acolo si e mandru de preotul lui care a facut-o. Mai sunt putine comunitati care nu fac asta, dar acestea sunt foarte sarace.

 

Comunitati satesti, in sensul strict al cuvantului, vor mai exista numai in pungile de saracie. Sa nu ne iluzionam din nou! Mai avem impresia ca acest spirit comunitar insemna o mare moralitate si ca acesta a aparut din impartasirea unor valori comune. Nu! Era o nevoie de supravietuire. Gospodariile taranesti nu pot supravietui individual pentru ca muncile sunt atat de multe, riscurile sunt atat de mari, resursele sunt atat de reduse incat, daca nu exista intrajutorare, se moare. Baza comunitatii, fiind un motiv de supravietuire, era puternic valorizata.

 

Luati exemplul nuntilor, care erau un fel de C.A.R. Aici nu puteai sa faci exceptie pentru ca, daca te incumetai, erai eliminat din comunitate. Aceasta insemna moarte. Eu vin la nunta ta pentru ca si tu vii la nunta mea, iar amandoi mergem la nunta vecinului. Asa se asigura si pornirea in viata a tanarului cuplu. Deveneai membru al societatii taranesti atunci cand te casatoreai. Societatea avea grija sa asigure o egalitate de sanse.

 

Francezii, de pilda, au inceput acest lucru cu cateva secole in urma. Cand vorbim de sat, intotdeauna avem in minte si orasul, ca o contrapondere. Orasele franceze s-au construit impotriva taranilor, a feudalilor. Erau mestesugarii autonomi, autonomia citadina, erau inconjurati de ziduri pentru a se delimita de toate soiurile de dusmani, inclusiv de plebea de la tara. Orasele romanesti s-au construit in prelungirea satelor. Bucurestiul este o aglomeratie de sate. Recunoastem in Bucuresti vreo 42 de sate care uneori au fost rase total, alteori si-au mai pastrat cate ceva. Asta este o prima mare diferenta.

 

A doua diferenta este ca acest proces a inceput mult mai devreme in Franta si iarasi trebuie pus intr-un context mult mai larg. Nu se pot salva traditiile independent de un mod de viata pentru ca atunci devine muzeu. Nimeni nu are tentatia de a face din propria casa si din propriul mod de viata un muzeu. Citadinii numesc viata taranilor traditie, insa pentru cei din urma este normalitate. Aceasta schimbare a societatii taranesti - care a existat in Franta pana dupa Al Doilea Razboi Mondial - a dus la aparitia agricultorilor. Noi facem confuzie intre tarani si agricultori. A fi taran este un mod de viata, a fi agricultor este un mod de productie.

 

 

 

Interviu cu antropologul Vintila Mihailescu

 

Sursa: www.adevarul.ro

 



Noutati

Descoperă Puterea Agriculturii din Turcia!

29-11-2025 Targuri si expozitii

Descoperă Puterea Agriculturii din Turcia!

Descoperă Puterea Agriculturii turcesti la târgul de agricultură din Konya, Turcia!În perioada 7–11 aprilie 2026, Târgul de Agricultură din Konya își va deschide din nou porțile ca cel mai mare și influent târg agricol din Turcia, reunind cele mai importante branduri, producători și inovații din industria agricolă. Mai multe>>

Descoperă magia recoltei de măsline din Turcia: o tradiție de toamnă pe care nu vrei să o ratezi

28-11-2025 Obiceiuri si traditii

Descoperă magia recoltei de măsline din Turcia: o tradiție de toamnă pe care nu vrei să o ratezi

În ultimii ani, așteptările în schimbare ale turiștilor au transformat tendințele globale din turism. Astăzi, vacanțele au cu adevărat sens atunci când oferă experiențe autentice și o conexiune profundă cu cultura locală. Mai multe>>

Seria națională AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035 a început în regiunea Sud‑Muntenia

28-11-2025 Intalniri si conferinte

Seria națională AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035 a început în regiunea Sud‑Muntenia

Pe 26 noiembrie, la Conacul Cozieni din Ilfov, Clubul Fermierilor Români a lansat prima conferință regională a programului național „AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035”. Aceasta deschide seria a zece conferințe care vor fi organizate în 2025‑2026 în fiecare regiune de dezvoltare a țării. Evenimentul a reunit aproximativ 130 de fermieri performanți, lideri de asociații, oficiali guvernamentali și parteneri financiari pentru a defini o viziune comună asupra... Mai multe>>

Artesana devine partener Destiny Park și inaugurează cea mai nouă experiență în primul centru de edutainment pentru copii din România

28-11-2025 Stiri agricole

Artesana devine partener Destiny Park și inaugurează cea mai nouă experiență în primul centru de edutainment pentru copii din România

Artesana, brandul românesc de lactate artizanale cunoscut pentru produsele sale din lapte integral, neomogenizat și ambalat doar în sticlă, a inaugurat oficial experiența Artesana din Destiny Park, cel mai mare centru de edutainment din Europa de Est. Lansarea a avut loc joi seară, pe 27 noiembrie, în cadrul unui eveniment ce a reunit parteneri, presă și invitați din zona educației și a nutriției. Mai multe>>

De la 1 ianuarie 2026, fermierii vor plăti taxe mai mari pentru solarii, silozuri și depozite!

28-11-2025 Legislatie agricola

De la 1 ianuarie 2026, fermierii vor plăti taxe mai mari pentru solarii, silozuri și depozite!

Noul Cod Fiscal pune presiune pe agricultură! Noul pachet fiscal va avea un impact direct asupra unui număr considerabil de fermieri. Modificările fiscale vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2026, iar principalele prevederi includ creșteri de impozite și eliminarea unor facilități fiscale existente. Mai multe>>

Agra Asigurări, semnal de alarmă pentru fermieri: Culturile de porumb irigate nu sunt protejate de toate riscurile. Furtuna rămâne pericolul cel mai subestimat

28-11-2025 Asigurari agricole

Agra Asigurări, semnal de alarmă pentru fermieri: Culturile de porumb irigate nu sunt protejate de toate riscurile. Furtuna rămâne pericolul cel mai subestimat

Agra Asigurări, liderul național în domeniul asigurărilor agricole, atrage atenția asupra impactului tot mai sever al fenomenelor meteo extreme care afectează agricultura românească. În perioada 3–13 octombrie 2025, furtunile au lovit sudul țării. Vântul puternic, care a suflat cu viteze cuprinse între 40 și 70 km/h, a vizat județele Călărași, Ilfov și Giurgiu, provocând daune semnificative culturilor de porumb. Aproximativ 2.000 de hectare, parțial irigate, au fost afectate, cu un grad de deter... Mai multe>>

Cel de-al patrulea congres european al sorgului: o mie și unul de motive pentru a investi într-o cultură de viitor

28-11-2025 Intalniri si conferinte

Cel de-al patrulea congres european al sorgului: o mie și unul de motive pentru a investi într-o cultură de viitor

În perioada 8-9 octombrie a.c., Budapesta a fost gazda celui de-al patrulea congres european al sorgului. Peste două sute de protagoniști din sector, veniți din douăzeci și șapte de țări (cercetători, producători, procesatori și decidenți) au răspuns la apelul lansat de organizația Sorghum ID și de FNPSMS (Federația Națională a Producției de Semințe de Porumb și Sorg): Mai multe>>

VIA TRANSILVANICA – drumul care unește

28-11-2025 Turism rural

VIA TRANSILVANICA – drumul care unește

Pentru a celebra Ziua Națională a României, Accademia di Romania in Roma și Consulatul General al României la Bari, în parteneriat cu Asociația Tășuleasa Social și cu sprijinul Direcției Regionale a Muzeelor din Puglia și al Primăriei Bari, propun publicului italian un proiect inovativ și original, concretizat prin organizarea și prezentarea unei expoziții de fotografie care ilustrează povestea celui mai lung traseu de drumeție din România, care se desfășoară de la Putna până la Drobeta-Turnu Se... Mai multe>>

Alt.Real și RongoDesign, câștigătorii Romania ClimAccelerator 2025uri

28-11-2025 Idei si oportunitati de afaceri

Alt.Real și RongoDesign, câștigătorii Romania ClimAccelerator 2025uri

Startupurile Alt.Real și RongoDesign sunt câștigătorii Romania ClimAccelerator 2025, categoria Seed Stage. Romania ClimAccelerator, acceleratorul startupurilor verzi, a fost organizat de Impact Hub Bucharest și partenerul principal Rompetrol, cu sprijinul Climate-KIC și Philip Morris România. Mai multe>>

A fost aprobată Strategia națională de promovare a produselor agroalimentare româneșt

28-11-2025 Ministerul Agriculturii

A fost aprobată Strategia națională de promovare a produselor agroalimentare româneșt

În Ședința de Guvern din data de 27 noiembrie 2025 a fost aprobată Strategia națională de promovare a produselor agroalimentare românești 2025 – 2029 împreună cu Planul de acțiune aferent. Mai multe>>

APIA finalizează plățile în avans pentru Campania 2025: peste 957,4 milioane euro ajung în conturile fermierilor

28-11-2025 Plati APIA

APIA finalizează plățile în avans pentru Campania 2025: peste 957,4 milioane euro ajung în conturile fermierilor

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță finalizarea procesului de autorizare la plată pentru plățile în avans aferente Campaniei 2025, care se desfășoară anual în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie. Mai multe>>