Aceasta este concluzia raportului special publicat de Curtea de Conturi Europeana. Desi mai mult de un sfert din totalul cheltuielilor agricole ale UE din perioada 2014‑2020 – peste 100 de miliarde de euro – au fost alocate pentru schimbarile climatice, emisiile de gaze cu efect de sera din agricultura nu au mai scazut din 2010. Aceasta situatie se explica prin faptul ca majoritatea masurilor sprijinite de politica agricola comuna (PAC) au un potential scazut de atenuare a schimbarilor climatice, iar PAC nu stimuleaza utilizarea unor practici eficace benefice pentru clima.
„UE joaca un rol esential in atenuarea schimbarilor climatice in sectorul agriculturii, intrucat stabileste standarde de mediu si cofinanteaza majoritatea cheltuielilor legate de agricultura ale statelor membre”, a declarat domnul Viorel Stefan, membrul Curtii de Conturi Europene responsabil de acest raport. „Constatarile noastre se vor dovedi utile in contextul obiectivului UE de a atinge neutralitatea climatica pana in 2050. Noua politica agricola comuna ar trebui sa puna un accent mai puternic pe reducerea emisiilor generate de agricultura si sa fie mai responsabilizata si mai transparenta in ceea ce priveste contributia sa la atenuarea schimbarilor climatice”.
Auditorii au examinat daca PAC din perioada 2014‑2020 a sprijinit acele practici de atenuare a schimbarilor climatice care aveau potentialul de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera generate de trei surse principale: cresterea animalelor, ingrasamintele chimice si gunoiul de grajd si exploatarea terenurilor (terenuri cultivate si pajisti). Ei au analizat, de asemenea, daca in perioada 2014‑2020 PAC a stimulat intr-o mai mare masura decat in perioada 2007‑2013 adoptarea unor practici eficace de atenuare.
Emisiile generate de cresterea animalelor reprezinta aproximativ jumatate din emisiile provenite din agricultura si nu au mai scazut din 2010. Aceste emisii sunt corelate in mod direct cu marimea efectivului de animale si sunt cauzate in proportie de doua treimi de bovine. Proportia emisiilor care pot fi imputate cresterii animalelor este si mai mare daca se iau in considerare si emisiile provenite din productia furajelor (inclusiv importurile). PAC nu incearca insa sa limiteze efectivele de animale si nici nu ofera stimulente pentru reducerea acestora. Masurile de piata din cadrul PAC includ promovarea produselor de origine animala, al caror consum nu a mai inregistrat nicio scadere din 2014; acest lucru favorizeaza mai degraba mentinerea emisiilor de gaze cu efect de sera decat reducerea lor.
Emisiile generate de ingrasamintele chimice si de gunoiul de grajd, care reprezinta aproape o treime din emisiile provenite din agricultura, au inregistrat o crestere intre 2010 si 2018. PAC a oferit sprijin pentru practici care pot reduce utilizarea ingrasamintelor, cum ar fi agricultura ecologica si cultivarea de leguminoase pentru boabe. Impactul acestor practici asupra emisiilor de gaze cu efect de sera este insa neclar, in opinia auditorilor. In schimb, alte practici care sunt in mod evident mai eficace, cum ar fi agricultura de precizie care ghideaza aplicarea ingrasamintelor in functie de nevoile culturilor, au primit o finantare limitata.
PAC sprijina unele practici care nu sunt benefice pentru clima de exemplu prin plati catre fermieri ce cultiva pe turbarii drenate, care reprezinta mai putin de 2 % din suprafata agricola a UE, dar emit 20 % din gazele cu efect de sera generate de sectorul agricol din UE. Exista posibilitatea sa se utilizeze fonduri din domeniul dezvoltarii rurale pentru regenerarea acestor turbarii, dar rareori s-a recurs la aceasta optiune. Sprijinul acordat prin PAC pentru masurile care favorizeaza sechestrarea carbonului, cum ar fi impadurirea, agrosilvicultura si conversia terenurilor arabile in pajisti, nu a inregistrat o crestere in comparatie cu perioada 2007‑2013. Legislatia UE nu aplica deocamdata principiul „poluatorul plateste” in cazul emisiilor de gaze cu efect de sera provenite din agricultura.
In fine, auditorii observa ca normele privind ecoconditionalitatea si masurile de dezvoltare rurala s-au schimbat foarte putin in comparatie cu perioada precedenta, in pofida nivelului sporit de ambitie al UE in materie de clima. Schema de inverzire era preconizata sa imbunatateasca performanta de mediu a PAC, dar nu a oferit fermierilor stimulente pentru a adopta masuri eficace benefice pentru clima si impactul ei asupra climei a fost unul neglijabil.
Informatii generale: Productia de alimente este responsabila de emiterea unei proportii de 26 % din emisiile de gaze cu efect de sera generate la nivel mondial si agriculturii ii corespunde cea mai mare parte din aceste emisii.
Politica agricola comuna a UE pentru perioada 2021‑2027, care va implica o finantare de aproximativ 387 de miliarde de euro, este in curs de a fi negociata la nivelul UE. Odata ce vor fi convenite noile norme, statele membre le vor pune in aplicare prin intermediul „planurilor strategice PAC”, care sunt concepute la nivel national si sunt monitorizate de Comisia Europeana. In conformitate cu actualele norme, fiecare stat membru decide daca sectorul sau agricol va contribui sau nu la reducerea emisiilor agricole.
Curtea de Conturi Europeana
