Proiectele Sapard, agonie si extaz

Detalii

Categorie: Fonduri europene agricultura

16 Octombrie 2008

Asa pot descrie experienta Sapard, o mana de tineri aradeni care au indraznit sa se ia in piept cu Europa si cu banii promisi de aceasta prin intermediul statului roman.

Au fost doi ani de munca, de alergatura, de disperare si de multe ori la un pas de abandon. Sunt ani despere care tinerii fermieri aradeni spun ca nu i-ar ma lua niciodata de la capat.

"Am avut momente de blocaj absolut. Stateam si ne uitam unii la altii si nu mai stiam incotro sa o luam, unde vom mai merge maine, la ce usi vom mai bate si mai ales nu stiam care dintre noi mai are putere sa faca asta" spun in cor fermierii.

Este vorba in principal despre proiecte de pomicultura, infiintarea de plantatii si livezi.

Doua dintre proiecte realizate de catre SC PerasRuben Fruct SRL si SC Pesco MG Fruct SRL, au ca obiect de activitate infiintarea de culturi pomicole, dar beneficiaza si de cate 2 hectare de capsuni, culturi menite sa sustina cheltuielile pe care le presupune infiintarea fermelor pomicole. "Fermele pomicole intra pe rod dupa 3-5 ani, tim in care sunt consumatori de bani. Nimeni nu i-ti spune de unde sa iei acesti bani, cand tu platesti rate si dobanzi la credite din prima clipa", spun Ruben Mot si Martiniuc Iosif.

Cat priveste costurile pentru implementarea unui astfel de proiect acestia sun intr-un glas ca nu pot fi cuantificate.

"Cine poate sa spuna cat costa doi ani de alergatura cu acte in brate, doi ani de nesiguranta, de incertitudine, in care in fiecare zi am crezut ca am pierdut absolut tot si ca nu vom mai scoate la capat. Cine poate sa cuantifice ce inseamna faptul ca am ipotecat si casele noastre, pe ale parintilor, fratilor si surorilor sau ca am imprumutat bani de la fiecare prieten si cunoscut?!" - au incercat sa explice absolut toti cei implicati in aceste proiecte.

Unul dintre proprietarii de ferme pomicole ne-a povesti ca el personal a facut 270000 de kilometri doar pentru gasirea terenului si a "consumat" un Jeep in aceasta aventura.

"De la cel mai mic functionar pana la cel mai mare toti ne-au pus bete in roate si ne0au intors de zeci de ori din drum. Fie din necunoastere, fie din dezinteres. De exemplu, la banca, un an de zile ofiterii de credite nu au inteles sub nici o forma proiectele noastre. Sunt date tehnice, specifice pentru acest domeniu, pe care nu le-au putit intelege. Tot la banca, ne-a pus sa modificam de 4 ori studiile de fezabilitate. Pe banii nostri binenteles", ne-a mai declarat Ruben Mot.

Acestia au mai adaugat ca pe langa cei doi ani in care si-au rezolvat partea de hartii, aprobari, avize, etc., a mai urmat un an pentru implementarea proiectelor aprobate. Acum plantatiile de capsuni produc, serele la fel, iar livezile se nasc incet, incet.

Dupa atatea zbateri, cei implicati incep sa zareasca si rezultatele palpabile ale muncii lor. Dar nu fara munca si efort...

Proiectele sunt uriase, la fel ca si costurile pe care le implica intretinerea culturilor. "Doar curatirea capsunilor de buruieni, pe care am facut-o in acest an in cinci etapene-a costat cam 3000 de euro, de fiecare data, fara a socoti masa oamenilor care au muncit, apa si alte cheltuieli adiacente", spun detinatorii de capsuni de la Seleus.

Nici in serele de rosii de langa Seleus nu exista momente de relaxare. In anul 2008 au inceput sa produca, ce ace a iscat un nou val de probleme: spatii de depozitare, masini pentru transport; instalatii frigorifice s.a.m.d.

"Am inceput sa producem destul de tarziu in acest an si a fost o perioda de incercari si bajbaieli. Poate nu am estimat foarte corect cererile din piata, pentru unele soiuri nu ne-am preocupat suficient sa gasim desfacere iar pentru transport cu siguranta nu am gasit varianta optima", a declarat Dorin Petrisor.

A fost o vara in care noii producatori de rosii s-au vazut nevoiti sa faca numeroase drumuri in tara, cu microbuze mici, pentru a-si desface marfa, in paralel cu transporturile catre piata sau clientii mai mari din Arad.

Nu e de mirare ca toamna i-a gasit cu o parte dintre celelalte lucrari, la corpurile administrative, putin intarziate.

"Am invatat multe in acest an, pe pielea noastra, si sunt convins ca la anul ne vom optimiza altfel munca. O mare problema au fost masini de transport, dar acum le-am achizitionat si urmeaza sa le dotam cu instalatii frigorifice, care costa circa 30 000 de euro pentru fiecare masina" a mai adaugat titularul de proiect Sapard.

Fiecare dintre fermierii cu care am stat de vorba a recunoscut ca nu ar mai lua-o de la capat pentru nimic in lume.

"Cred ca as fi in stare sa dau eu banii doar sa ma lase in pace" - a spus mai in gluma, mai in serios, unul dintre ei. Toti cei implicati au subliniat faptul ca daca nu ar fi pornit la drum impreuna, daca nu si-ar fi conjugat eforturile, nici unul nu ar fi reusit sa mearga pana la capat. Chiar daca neoficiala, asocierea a fost pana la urma garantia reusitei.

Totodata, toti cei implicati au recunoscut ca singurul sprijin l-au primit de la OJCA: "Oamenii care ne-au ajuta si care au fost tot timpul alaturi de noi, la care am apelat in orice moment au fost reprezentantii OJCA".

Si-au propus ca la finalizarea implementarii proiectelor sa scrie o carte despre experienta lor, despre ce inseamna sa fi deschizator de drumuri si sa ii inveti tu pe cei care ar trebui sa te ajute.

Regrete? Multe. Reprosuri? Si mai multe. Cui se adreseaza reprosurile? De la legiuitorii care nu au inteles sa schimbe regulile jocului in timpul derularii partidei, pana la institutiile private in aceste demersuri, cum ar fi bancile, care sunt departe de a intelege lumea agricola si activitatea de agricultor.

Cu toate aceste proiectele implementate la Arad sunt cu siguranta un pas inainte in ceea ce priveste modernizarea si eficientizarea agriculturii, cu toate ramurile sale. Din nefericire, lupta si obstacolele pe care le presupune un astfel de demers, nu este pentru oricine. Au fost multi cei care au abandonat, au fost multi cei care s-au restrans, care si-au regandit proiectele si au fost doar cativa care au avut curajul sau inconstienta de a risca totul.

Pariurile castigatore sunt:

• SC Peras Rubren Fruct SRL - MOT iOAN;
• SC Pesco MG Fruct SRL - IOSIF MARTINIUC;
• SC Ianacris Com SRL - CRISTIAN POPA;
• SC Radmi Unic SRL - RADU MEHELEAN;
• SC Piersicile de Araneag SRL - NICOLAE SIRIAN;
• SC Bio fruct SRL - PETRISOR DORIN SEBASTIAN;
• SC Carmel Sere SRL - PETRISOR IOAN;
• SC Bio Plant SRL - HORGA IOAN.

• < Anterior
• Următor >