AGRICULTURA - marile preocupari

Detalii

Categorie: Management agricol

11 Ianuarie 2014

Anul 2013 poate intra in istoria agriculturii postdecembriste drept anul unor impliniri greu de anticipat. Este anul atingerii unor niveluri de productie pe care nici cei mai optimisti analisti economici nu le anticipau.

Productia record de grau realizata in vara, urmata de obtinerea unor productii bune si foarte bune de floarea-soarelui, porumb, sfecla, legume si struguri sunt certitudini care nu pot fi ignorate si mai ales contestate decat cu riscul caderii in superficialitate sau rea credinta. Din acest unghi de vedere, agitatia starnita de unii politicieni in jurul unei asa-zise mistificari a realitatii agricole nu poate fi privita decat ca o atitudine lipsita de seriozitate. In acelasi timp, gresit ar fi insa daca cei care gestioneaza treburile agriculturii nu ar recunoaste ca productiile vegetale in general bune se datoreaza si conditiilor climatice favorabile de care au avut parte plantele tocmai in perioadele critice de dezvoltare.

Ar fi un semn de maturitate profesionala daca specialistii din agricultura, impreuna cu cei care conduc destinele acestui sector si-ar uni fortele pentru a continua programele de modernizare, singurele capabile sa asigure inscrierea agriculturii romanesti in circuitul competitiv european la care are dreptul sa aspire.

Dispunem de cel mai fertil sol din Europa. Avem resurse hidrologice suficiente. Exista in Romania unitati agricole care realizeaza performantele care depasesc nivelul de varf al agriculturii occidentale. De multe ori si clima este de partea agricultorilor. De la o vreme, beneficiem de un sprijin financiar, mai ales din partea Uniunii Europene, care asigura implementarea unor programe masive de modernizare. Nu exista, deci, niciun impediment pentru a continua relansarea si redeveni, acolo unde ne este locul: intre primele cinci tari agricole ale Europei.

Distanta fata de tarile cu agricultura dezvoltata este mare, daca tinem seama de randamentele la hectar sau nivelul productiilor zootehnice.

Fapt este ca in anul aderarii la UE, infatisarea agricola a Romaniei parea a fi apartinut a doua lumi agronomice diferite. Una, in care un numar de manageri si specialisti au avut puterea de a se opune in fata raului si de a continua si perfectiona tot ce au facut bun de-a lungul deceniilor. Dominanta era insa a doua lume, cea a neputintei. De aici si imaginea reala a unei agriculturi care, in destui ani, nu a putut asigura siguranta alimentara a Romaniei. In acest moment jenant, negociatorii Dosarului agricol au reusit totusi sa obtina la Bruxelles unele clauze care au darul sa ne dea increderea ca relansarea agricola este posibila. O dovada este aceea ca, in ultimii ani, bugetul agricol al Romaniei are mai mult o sustinere comunitara decat nationala. Concludenta in acest sens este si structura bugetului agricol pe anul 2014.

Dincolo de acest sprijin, esentiala ramane munca si capacitatea manageriala a celor care produc hrana populatiei. A oamenilor, care infrunta vicisitudinea vremii si a vremurilor. Fara ei, fara priceperea lor, munca celor care administreaza treburile agriculturii romanesti la nivel central are putina sanss de a razbi.

Momentul agricol actual pare a fi unul mult mai favorabil decat in toamna trecuta. Sprijinul de care a beneficiat agricultura romanesca din partea UE este masiv si orientat direct spre sectoarele a caror restructurare este absolut obligatorie. Am fi naivi daca am avea crezarea ca acum totul este in regula, dar cel putin in cazul unor masuri ce vizeaza direct ajustarea sectorului agroalimentar incep sa fie respectate regulile jocului.

In bună parte, cele 8 miliarde euro alocate Romaniei se regasesc in obiective agroalimentare viabile, precum si in sprijinul direct acordat fermierilor.

Acum, la inceput de nou an agricol, pentru orice om de buna credinta, marele ogor al Romaniei da semne de incurajare. Ele au aparut imediat dupa seceris, cand fermierii au declansat o ampla campanie de dezmiristire si pregatirea terenului pentru insamantarile de toamnă. Fapt este ca ogorul tarii arata imcomparabil mai bine decat in toamna trecută, ca sa nu vorbim de starea de vegetatie a semanaturilor de rapita orz si chiar grau.

Este, totusi, vorba doar de un semn incurajator. Cei ce aplica regulile agrotehnice moderne sunt inca putini si ii gasim localizati in cateva mari intinderi funciare ale Romaniei. Adevarul este ca o bună parte dintre funciarii faramitati sunt inca derutati. Sperantele lor se îndreapta spre oficiile locale ale Agentiilor Judetene de Plati si Interventii in Agricultura, de unde le-a venit si bani pentru executarea lucrarilor agricole din campania de toamna.

Semnalele venite dinspre cei care trudesc din greu pentru noua paine a tarii sunt incomparabil mai incurajatoare decat in toamna anului trecut. Cu putinii bani pe care i-au agonisit, dar mai ales cu avansurile venite de la UE, ei au reusit sa puna bazele noului granar al tarii. Iar daca si primavara care vine ii vor feri de seceta sau gerurile aspre ale iernii, atunci totul va fi bine şi la anul.

Dipl. ec. Otilia Manta, presedinte/CEO

Grupul Roman pentru Investitii si Consultanta

Agro Terra - decembrie 2013

• < Anterior
• Următor >