Zonele agricole cu Inalta valoare Naturala - oportunitati pentru comunitatile rurale romanesti

Detalii

Categorie: Idei si oportunitati de afaceri

17 Martie 2016

WWF-Romania, Fundatia ADEPT Transilvania si Fundatia ProPark a organizat in data de 15 martie o conferinta la nivel european pentru a explica modelul agricol care a pus Romania pe harta Europei ca fiind detinatoarea unora din cele mai intinse terenuri agricole si zone cu Inalta Valoare Naturala (HNVF – High Nature Value Farmland). Acestea ocupa peste 30% din suprafata agricola a tarii si sunt poli de biodiversitate cum foarte rar se mai gasesc in alte tari, precum si refugii pentru civilizatia sateasca autentica, si aceasta pe cale de disparitie.

Ce sunt terenurile HNVF (High Nature Value Farmlands)?

Terenurile agricole cu Inalta Valoare Naturala sunt situate in Transilvania, Maramures, dealurile subcarpatice si sud-vestul tarii, unde agricultura de tip traditional este principala activitate economica si un factor-cheie in conservarea naturii. Aceste terenuri sunt caracterizate de prezenta vegetatiei naturale si semi-naturale (pasuni, pajisti) foarte bogata in specii, si sunt integrate intr-un peisaj mozaicat extins si neintrerupt ce include elemente naturale (precum marginile de campuri, gardurile vii sau din piatra, zone impadurite sau cu arbusti, paraie), petice de pamant cultivat si livezi traditionale.

Zonele agricole HNV reprezinta peste 30% din totalul suprafetei agricole din Romania: 5 milioane ha, asociate cu ferme de mici dimensiuni (semi-subzistenta), de obicei familiale, in zonele colinare din interiorul si la exteriorul arcului carpatic.

Practicile agricole traditionale au contribuit la mentinerea acestor zone, care livreaza o serie de beneficii publice precum peisajele culturale, aer curat, apa si produse alimentare de calitate inalta, calitatea vietii, oportunitati pentru recreere, stocarea carbonului sau controlul inundatiilor. De aceste lucruri beneficiaza intreaga societate, nu numai comunitatile locale.

Din punct de vedere al randamentului economic pe hectar, fermele mai mici din Romania produc dublu fata de cele mai mari (Eurostat, 2011). De asemenea, comunitatile locale de mici fermieri furnizeaza o gama larga si considerabila de locuri de munca. Prin comparatie, cele mai sarace patru regiuni din Romania se regasesc in zonele ce gazduiesc cele mai mari ferme industriale din tara (Otiman, 2013).

Asadar, zonele HNV merita sprijin nu numai pentru conservarea diversitatii naturale pe care o intretin, diversitate ce asigura echilibrul ecologic, rezilienta la schimbarile climatice si hrana nutritiva, dar si pentru productivitatea lor economica si agricola ce asigura traiul multor comunitati de fermieri. Sprijinul oferit acestor zone contribuie la prosperitatea comunitatilor locale, prin deschiderea de oportunitati pentru diversificarea activitatii economice, cum ar fi dezvoltarea ofertelor de turism rural si a afacerilor bazate pe produse de calitate si sanatoase.

Principalele amenintari cu care se confrunta zonele si comunitatile de fermieri HNV

In ciuda valorii lor pentru comunitatile rurale si pentru societate, cele mai multe dintre aceste pasuni si pajisti semi-naturale si zone mozaicate, cultivate in regim extensiv, se afla sub o presiune crescanda din cauza abandonului, intensificarii activitatii agricole si a schimbarilor in modul de folosire a terenurilor. Sunt amenintate deoarece sistemele agricole la scara redusa nu mai ofera siguranta financiara sau confortul vietii la oras sau in strainatate. Aceasta este o provocare economica si sociala majora, dar si una de mediu.

WWF-Romania, Fundatia ADEPT si ProPark, alaturi de Agridea (Elvetia), deruleaza o initiativa ce porneste de la realitatile (nevoi si atuuri) a 6 zone HNV din tara, pentru a oferi asistenta de specialitate in domeniul politicilor publice si idei de marketing valabile pentru intreg sistemul agricol HNV de la nivel national. Problemele pe care pun accent cele patru organizatii:

• • Limitari ale politicilor publice: platile pentru terenurile agricole cu Inalta Valoare Naturala din Romania sprijina doar 40% din zonele HNVF din tara - doua milioane de ha dintr-un total estimat la 5 milioane ha. Platile ar putea sa fie extinse si planificate mai bine, pentru a sprijini familiile de fermieri si sistemele agricole ce necesita cel mai mult suport, in baza beneficiilor pe care le asigura (enumerate mai sus).
  • Obstacole in accesul pe piata al produselor din zone cu Inalta Valoare Naturala: fermierii mici se confrunta cu bariere administrative si comerciale in accesul pe piata. Standardele si regulile de igiena si siguranta alimentara pentru unitatile de productie sunt setate la un nivel prea inalt pentru a putea fi indeplinite de micii producatori, in timp ce birocratia le ingreuneaza accesul la finantare. Micii producatori au, de asemenea, o capacitate redusa de a gasi si accesa pietele de desfacere si de a-si prezenta produsele intr-un mod atractiv pentru consumatori; acest lucru tine de abilitati de marketing ce in general lipsesc, de un insuficient acces la informatie si de situatia fragila in care se gaseste comertul traditional, in contextul unei competitii in crestere data de marile lanturi comerciale straine si a lipsei unei viziuni pentru pietele alimentare si lanturile alimentare scurte.

Initiativa de crestere a viabilitatii economice a comunitatilor HNV

Partenerii de proiect au cooperat cu Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale in perioada 2014-2015, cand noul Program National de Dezvoltare Rurala a fost definitivat. Masurile destinate dezvoltarii rurale au fost imbunatatite pentru a raspunde cerintelor zonelor HNV; au fost adoptate noi specificari cu privire la flexibilitatea asupra datelor de cosit in functie de altitudine, precum si plati mai mari pentru a proteja pajistile in regim de faneata.

Pe partea de instruire, partenerii au creat un pachet de training pe tematici relevante pentru aceste comunitati, precum si o retea de „facilitatori comunitari” instruiti, care sa livreze aceste traininguri in comunitatile lor. Peste 500 de fermieri au participat pana acum la aceste ateliere de lucru si peste 250 de fermieri au vizitat alte ferme si asociatii din Romania, Germania, Ungaria si Austria pentru a observa alte modele si pentru a gasi solutia cea mai buna pentru gospodaria proprie.

Pe partea de marketing, a fost analizata situatia actuala de pe piata alimentara locala si din Romania, cu scopul de a crea o identitate comerciala „umbrela” a produselor HNV (un brand unic) si o strategie de pozitionare a lor pe piata. S-a constatat ca produsele HNV trebuie separate de celelalte tipuri de produse si trebuie sa dobandeasca o identitate proprie, comuna. Acest lucru ar ajuta sa isi mentina valoarea, sprijinind totodata fermierii sa isi dezvolte fermele in afaceri viabile. Echipa de proiect va continua sa lucreze cu producatorii pentru a dezvolta si consolida brandul HNV, pentru a revitaliza pietele alimentare si a intari asociatiile de fermieri HNV.

In concluzie, gasirea unor solutii pentru mentinerea practicilor agricole traditionale este urgenta, nu numai pentru supravietuirea unor comunitati rurale vii si pentru asigurarea unei hrane sanatoase pentru populatie, dar si pentru conservarea naturii si a serviciilor pe care ni le livreaza. Acest lucru a fost transmis, din perspective diferite, de invitatii la conferinta, printre care Carlo Petrini (Presedinte Slow Food International), Ambasadorul Elvetiei in Romania, reprezentanti ai Comisiei Europene, Bancii Mondiale si Institutului pentru Politici Europene de Mediu. Initiativa este sustinuta printr-un grant din partea Elvetiei, prin intermediul Contributiei Elvetiene pentru Uniunea Europeana Extinsa.

WWF Romania

Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a prezentat modalitatile de sprijin pentru zonele cu Inalta Valoare Naturala (HNV)

Achim Irimescu, ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, a participat, in data de 15 martie 2016, la conferinta „High Nature Value: un raspuns la marile provocari ale comunitatilor si peisajelor rurale romanesti”. Conferinta a fost co-finantata de Elvetia prin intermediul contributiei elvetiene pentru Uniunea Europeana extinsa, in organizarea acesteia fiind implicati: Agridea, WWF, ProPark si Fundatia Adept.

In cadrul evenimentului care isi propune sa aduca in atentia publicului importanta zonelor cu Inalta Valoare Naturala (HNV) si potentialul acestora de a asigura un viitor economic viabil comunitatilor rurale, precum si alimentele sanatoase si peisajele valoroase care contribuie totodata la pastrarea identitatii culturale romanesti, ministrul Achim Irimescu a mentionat cateva dintre masurile pe care le are in vedere prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014-2020, trecand in revista si fondurile care au fost disponibile in perioada de programare 2007-2013 in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala. Astfel, prin PNDR 2007-2013, masurile de mediu implementate in Romania au fost:

• • 211 - Sprijin pentru zona montana defavorizata
  • 212 - Sprijin pentru zone defavorizate-altele decat zona montana
  • 214 - Plati de agro - mediu
  • 215 - Plati in favoarea bunastarii animalelor
  • 221 - Prima impadurire a terenurilor agricole

„In Romania, in perioada de programare 2007-2013 au fost alocate initial masurilor care vizeaza in special zonele cu pajisti permanente (Masura 211, Masura 212 si Masura 214) cca. 1,964 mld. euro, platile efectuate la finalul implementarii PNDR 2007-2013 pentru aceste 3 masuri fiind de cca. 2.58 mld. Euro”, a afirmat ministrul Achim Irimescu.

Ministrul a mentionat ca in perioada 2007-2013 un numar de cca. 360 mii de fermieri au asigurat evitarea abandonului activitatilor agricole pe o suprafata de aprox. 2,7 mil. ha de terenuri agricole situate in zonele defavorizate (M.211 si M.212), iar un numar de cca. 210 mii fermieri au asigurat aplicarea unor practici de agro-mediu pe o suprafata de cca. 1,3 mil. ha de pajisti cu inalta valoare naturala, pajisti importante pentru unele specii rare de fluturi, pajisti sau terenuri arabile importante pentru unele specii prioritare de pasari sau terenuri arabile care prezinta riscuri de degradare (Masura 214).

Eforturile intreprinse pana in prezent pentru atingerea unor obiective ambitioase de protectie a mediului vor fi sustinute si in continuare prin PNDR 2014-2020, alocarea masurilor de mediu si clima in noua perioada de programare depasind 30% din alocarile totale FEADR.

Masurile de mediu si clima care vor fi implementate in Romania in aceasta perioada sunt:

• • Masura 10 – agro-mediu si clima,
  • Masura 11 – agricultura ecologica,
  • Masura 13 – zone care se confrunta cu constrangeri naturale sau cu alte constrangeri specifice,
  • Masura 8 – investitii in dezvoltarea zonelor impadurite si in imbunatatirea viabilitatii padurilor,
  • Masura 15 – servicii de silvomediu, servicii climatice si conservarea padurilor.

„Alocarea financiara pentru masurile care vizeaza preponderent zonele cu pajisti permanente (Masura 10, Masura 11 si Masura 13), a luat in considerare experienta implementarii masurilor de mediu din perioada de programare anterioara, astfel ca alocarea financiara totala a acestor masuri se ridica la cca. 2,66 mld. euro (o crestere de cca. 35% fata de alocarea initiala a masurilor corespondente ale PNDR 2007-2013 si o crestere cu 5% fata de sumele totale platite pana la 31.12.2015, in urma realocarilor succesive catre masurile Axei 2)”, a subliniat ministrul Achim Irimescu.

Masurile de mediu si clima ale PNDR 2014-2020 - atat in cazul pajistilor permanente naturale si semi-naturale, cat si in cazul livezilor traditionale utilizate extensiv sau al terenurilor arabile, promoveaza practicarea unei agriculturi ce presupune lipsa mecanizarii cu utilaje grele si evitarea chimizarii, alaturi de aplicarea tehnicilor agricole traditionale folosite (ce se reduc, in fond, la un pasunat non-intensiv si la stabilirea unor date si metode de aplicare a cositului) -- vor favoriza mentinerea habitatelor prioritare si a speciilor importante, a fondului cultural traditional, precum si o utilizare rationala a resurselor naturale.

La eveniment au participat H.E. Mr. Jean-Hubert Lebet, Ambasadorul Elvetiei in Romania, Carlo Petrini, Presedinte Slow Food International, Elisabetta Capannelli, Country Manager pentru Romania, Banca Mondiala, Iman Boot, Senior Expert Research and Innovation, DG Agricultura si Dezvoltare Rurala, Comisia Europeana, Valeriu Steriu, Vicepresedinte, Comisia pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice, Camera Deputatilor.

M.A.D.R.

• < Anterior
• Următor >