Eat Smart: Sprijinirea produselor romanesti la raft & Combaterea risipei alimentare cu ajutorul tehnologiei

Detalii

Categorie: Intalniri si conferinte

29 Noiembrie 2017

Marti, 28 noiembrie, la Apollo 111, Palatul Universul (str. Actor Ion Brezoianu, nr. 23-25, sector 1, Bucuresti) a avut loc' EAT SMART', conferinta-reper pe tema productiei sustenabile de hrana si a risipei alimentare.

'EAT SMART' este cel de-al treilea eveniment din seria de Conferinte Green Report din 2017, organizate in parteneriat cu Ministerul Mediului.

EAT SMART a adus laolalta reprezentanti ai autoritatilor publice centrale si locale, ai societatii civile, precum si ai mediului de afaceri, reprezentat de principalii actori din domeniul FMCG, Retail, HoReCa, Industrie, Transport, Producatori, etc. Printre speakeri enumeram: Secretar de Stat Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale — Mihai Visan; Directorul Executiv al Directiei Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor a Judetului Brasov — Dorin Enache; Manager Corporate Affairs si Comunicare al Kaufland Romania — Valer Hancas; Vicepresedintele Cooperativei 'Tara Mea' — Viorel Buda; Director General Directia Generala Control si Supraveghere Piata si Armonizare Europeana din Autoritatea pentru protectia consumatorului (ANPC) — Paul Silviu Anghel; Presedintele Asociatiei Banca pentru Alimente — Gabriel Sescu; Specialist in risipa alimentara in cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale — Elena Dinu; Manager JeTrun — Adrian Moisa;

Participantii la eveniment au avut ocazia sa adreseze intrebari autoritatilor publice centrale si locale si sa afle raspunsuri la chestiuni arzatoare legate de risipa alimentara.

Romania, explicatii pentru Comisia Europeana in cazul legii pentru sprijinirea produselor romanesti la raft

Autoritatile romane sunt in discutii cu reprezentantii Comisiei Europene pentru a explica scopul legii care reglementeaza comercializarea a 51% de produse romanesti in magazine, a declarat, marti, Mihai Visan, secretar de stat in Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR).

Legea 150 care modifica Legea 321 are cateva puncte care au generat cateva avertismente de la Comisia Europeana. 'Suntem in discutii cu Comisia pentru a explica scopul acestei legi si ce urmarim pozitiv prin aplicarea ei. Exista si un proiect de modificare a legii care circula pe la Parlament. Unul dintre puncte se refera la accesul producatorilor mici si mijlocii pe piata. Primul lucru pe care trebuie sa-l vedem este sa ajutam productia. Atunci cand produci mult si bine devii automat competitiv', a explicat oficialul MADR.

Acesta a adaugat ca Ministerul Agriculturii incearca prin toate mijloacele sa sprijine coagularea micilor producatori in cooperative, deoarece este singura modalitate prin care acestia pot ajunge in marile retele de retail.

De la producator, la consumator. Cine asigura calitatea alimentelor ?

Cum te asiguri ca hrana de calitate ajunge la consumatori ? La aceasta intrebare s-au dat raspunsuri din mai multe perspective: antropologica, a retailerului, a micului producator asociat intr-o coopertativa agricola si a autoritatii statului.

'Calitatea s-ar putea sa fie un termen pe care toti presupunem ca l-am inteles. Intuitiv, fiecare asociaza hrana de calitate cu sanatatea, iar aceste repere functioneaza in primul rand in cazul casei de mijloc', a declarat Monica Stroe, antropolog. Insa, tot aspecte care tin de calitate, care nu au le fel de multa vizibilitate, sunt hrana responsabila, adica responsabilitatea sociala (fata de producatori) si responsabilitatea ecologica. Ambele sunt asociate hranei de calitate, este de parere antropologul.

Daca privim la nivel international, in cadrul trendurilor de consum, se vorbeste despre un nou concept: locavorism. Acesta incurajeaza consumul de alimente nationale, mai mult regionale, din mai multe motive: 'Unu, lantul de aprovizionare este foarte scurt. Doi, amprenta de carbon, ca atare, este foarte scazuta. Trei, cu siguranta, din maximum cinci prieteni, exista cineva care lucreaza in zona respectiva, de unde primim informatii din backstage si stim mai multe despre producatorul respectiv decat de un producator care produce la scara nationala', a explicat Valer Hancas, Manager Corporate Affairs si Comunicare in cadrul Kaufland Romania.

'Este foarte greu sa asiguri o constanta in calitate la nivelul producatorului roman, pentru ca ANSVSA nu manifesta aceeasi politica la nivel national', a declarat Viorel Buda, Vicepresedintele Cooperativei Agricole 'Tara Mea'.

Principiul pretului primeaza. In ultimii 20 si ceva de ani s-a mers foarte mult pe principiul pret, spune Paul Anghel, Director General in cadrul Directiei de Control si Supraveghere Piata si Armonizare Europeana (ANPC). 'Cu multinationalele care au venit in Romania si care au dezvoltat afaceri fix in mijlocul Bucurestiului, Iasiului, Sibiului, nicaieri in lume nu s-a intamplat asa ceva. Au distrus usor, usor micile magazine.'

Combaterea risipei alimentare cu ajutorul tehnologiei

O punga complet biodegradabila, ce are in compozitie amidon (din porumb nemodificat genetic) este un exemplu prin care tehnologia ne poate ajuta sa reducem risipa alimentara, respectiv, sa diminuam impactul acesteia asupra mediului. Plasticul din compost, o problema pe care Jetrun vrea sa o rezolve cu o punga inovatoare. Pungile BioBag sunt confectionate dintr-un plastic produs de compania italiana Novamont, din polibutirat si amidon obtinut din porumb nemodificat genetic. 'Daca vrei ai deserui 100% curate, ai nevoie de acesti saci dintr-un material similar plasticului, care este complet biodegradabil', a declarat Adrian Moisa, Manager General JeTrun.

Cum sa consumam bun si ieftin

'In Romania, nivelul de risipa, la nivel de gospodarie, este la 10%. Tendinta este clara. Cu cat puterea de cumparare a unei societati creste, cu atat comportamentul risipitor creste si el. Cifrele statistice de la Institutul National de Statistica spun ca un roman, indiferent de sex sau gen, consuma aproximativ 2.400 de calorii pe zi. Consumul caloric optim recomandat pentru femei este de 1.200 — 1.600 calorii, iar pentru barbati 1600 — 2.000 calorii. Daca la un barbat discutam de 300 — 400 de calorii in plus, avem un consum suplimentar de aproximativ 20% peste ceea ce avem nevoie, care se adauga la celelalte 10% pe care le aruncam', Sorin IORGA, Cercetator in cadrul Institutului National de Cercetare Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare — IBA Bucuresti.

Pentru mai multe detalii privind 'EAT SMART', accesati www.greenreport-conferinte.ro.

• < Anterior
• Următor >