Din multele iluzii pe care le nutrim, la loc de cinste se afla aceea ca avem cele mai gustoase produse din lume. Ca telemeaua, rosiile sau tuica sunt unice si irepetabile.
Nu ca n-ar fi excelente, doar ca ne credem singuri in Univers – si nu suntem. Din Carpati in Alpi si pana pe coastele Atlanticului, Europa nu este doar un muzeu al lumii, ci si un rai al bunatatilor. Comunitatile, regiunile si natiunile europene tin la produsele traditionale ca la adevarate comori. Ceea ce, de fapt, si sunt, de la gaina din Bresse si branza Tomme din Savoia la sunca de Parma, de la saucissonul lyonez cu trufe la carnatul alb de Bavaria, servit neaparat cu mustar dulce, alaturi de un Brezel crocant-sarat si un pahar de bere nefiltrata. Si cate si mai cate...
Doar ca unii stiu sa-si vanda traditiile, in timp ce altii esueaza. Saptamana trecuta, oierii au protestat pe strazile Bucurestiului fata de un ordin al Agentiei Sanitar-Veterinare, care, spun ei, i-ar pune in imposibilitatea de a-si mai vinde produsele. Aici, fiecare dintre parti poate avea o parte din dreptate. Termenul „traditional” nu exclude normele de igiena si siguranta alimentara, nici inregistrarea producatorilor. Dar si birocratia este cea care trebuie sa se ghideze dupa realitati, nu invers. Avem, de fapt, cazul tipic al lipsei de dialog dintre guvernanti si guvernati. Birocratie si rupere de realitati pe de o parte, indaratnicie de cealalta. Confruntare absurda in loc de cooperare. Si toata lumea pierde, mai putin importatorii.
Autoritatile guvernamentale si locale din Romania se dovedesc incapabile sa scuture mafia pietelor, sa limiteze dominatia hipermarketurilor si sa le ofere producatorilor traditionali conditii pentru a-si vinde marfa. Este clar pentru oricine a vazut, macar o data, cum arata o piata traditionala din orice oras sau orasel al Europei. Si mai este ceva: Incurajarea pietei taranesti poate fi o buna solutie anticriza. Slava Domnului, pamantul nostru rodeste. Iar orientarea catre produsele traditionale nu numai ca ar limita importurile, ajunse la cote scandaloase – 70% din necesarul de carne de porc, 65% din legume si fructe, de exemplu –, dar ar si oferi sansa dezvoltarii unor afaceri si infiintarii unor locuri de munca. O piata taraneasca sanatoasa azi inseamna bazele unei viitoare industrii alimentare competitive a secolului XXI, ridicate in jurul a sute si apoi mii de mici firme de familie. Acestea le vor aduce romanilor nu numai bunastare, ci si mandrie, demnitate si solidaritate.
Modelele de succes sunt in fata noastra, in Europa. Cum putem fi atat de prosti incat sa dam cu piciorul unei astfel de sanse?
Autor: Ovidiu Nahoi
Sursa: www.adevarul.ro
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>