Cantece de 1 Mai
- Detalii
- 01 Mai 2008
1 Mai Muncitoresc;
Internationala;
Semnificatia zilei de 1Mai.
.
1 Mai Muncitoresc
Versurile: Maria Rantes
Muzica: Ciprian Porumbescu (imaginea de sus)
Rade iara primavara,
Peste campuri, peste plai,
Veselia umple tara,
C-a venit Intai de Mai!
Muncitorii au pornit
Si-ntr-un glas s-au infratit!
Si ei azi sarbatoresc
Unu Mai muncitoresc.
Infratiti azi cu taranii,
Muncitorii-n joc si cant,
Praznui-vor in toti anii
Libertatea pe pamant.
Peste mari si peste tari,
Se aduna pe carari,
Lumea toata in alai
Pentru al nostru Intai de Mai.
Internaţionala
Versurile: Eugene Pottier (1816-1887), iunie 1871
Muzica: Pierre Degeyter (1848-1932), 1888
Internaţionala a fost scrisă pentru a celebra Comuna din Paris (martie-mai 1871)
Sculati, voi oropsiti ai vietii,
Voi, osanditi la foame, sus!
Sa fiarba-n inimi razvratirea,
Sa-nceapa al lumii vechi apus!
Sfarsiti odata cu trecutul negru,
Sculati, popor de osanditi!
Azi nu santeti nimic in lume,
Luptati ca totul voi sa fiti!
Hai la lupta cea mare,
Rob cu rob sa ne unim,
Internationala
Prin noi s-o faurim!
Sculati, nu-i nici o mantuire
In regi, ciocoi sau dumnezei!
Unire, muncitori, unire,
Si lumea va scapa de ei!
Prea mult ne-au despuiat talharii
Ce-n lume, lux, desfrau se scald:
Sa ne unim toti proletarii,
Sa batem fierul cat e cald!
Hai la lupta cea mare,
Rob cu rob sa ne unim,
Internationala
Prin noi s-o faurim!
Tarani si muncitori, noi suntem
Partidul, mare muncitor!
Pamantul este-al celor harnici,
Cei lenesi plece unde vor!
Cand vulturi lacomi, corbi de prada,
N-or mai pluti nori negri-n vant,
Pe cer luci-va-ntotdeauna
Al infratirii soare sfant.
Hai la lupta cea mare,
Rob cu rob sa ne unim,
Internationala
Prin noi s-o faurim!
NOTA:
Data de 1 mai apare pentru prima data in 1884, la intrunirea Federatiei Americane a Muncii cand s-a initiat introducerea unei rezolutii care stipula ca: „Opt ore sa constituie ziua legala de munca de la, si dupa 1 mai 1886”.
In data de 1 Mai 1886, sute de mii de muncitori au manifestat in SUA, iar la Chicago au fost 90.000 de manifestanţi, din care 40.000 de grevişti.
In 1888, Federatia Americana a Muncii a stabilit ca data de 1 mai 1890 sa aduca din nou la manifestatii si greve suflarea muncitoarească.
In 1889, Congresul Internationalei Socialiste a decretat la Paris 1 Mai ca fiind Ziua Internationala a Muncii, in memoria victimelor grevei generale din Chicago.
Pana in 1904, Internationala a continuat sa cheme sindicalistii si socialistii in lupta pentru stabilirea prin lege a zilei de munca de opt ore, cererile de clasa ale proletariatului si pentru pace universala...
