Severn Suzuki - fata care a facut lumea sa taca pentru 5 min

Buna ziua, eu sunt Severn Suzukisi si va vorbesc astazi in numele E.C.O. - Organizatia de mediu a copiilor.

 





Suntem un grup de copii de doisprezece si treisprezece ani din Canada si incercam sa aducem o schimbare in aceasta lume! Am strans singuri banii pentru a veni pana aici, mii de kilometrii distanta, pentru a va spune voua, adultilor: trebuie sa va schimbati obiceiurile! Am venit azi aici fara nici o agenda ascunsa.

 

Lupt doar pentru viitorul meu! Deoarece daca imi pierd viitorul nu e ca si cum as pierde niste alegeri sau ceva la bursa. Sunt aici pentru a vorbi in numele generatiilor viitoare!

 

Sunt aici pentru a vorbi in numele tuturor copiilor din lume care nu au ce sa manance si al caror strigat de durere continua sa se auda. Sunt aici pentru a vorbi in numele tuturor animalelor care continua sa moara pe aceasta planeta pentru ca nu mai au unde sa se duca. Nu ne putem permite sa nu le auzim strigatul! Astazi imi este frica sa stau la soare datorita gaurii din stratul de ozon. Astazi imi este frica sa respir datorita poluarii ce ne inconjoara.

 

Odata obisnuiam sa merg la pescuit in Vancouver cu tatal meu pana cand acum cativa ani am gasit in rau pesti plini de cancer. Iar astazi auzim despre animale si plante care dispar in fiecare zi - dispar pentru totdeauna! Am visat mereu sa vad turme de animale salbatice, jungle si padurile tropicale pline de pasari si fluturi, dar acum ma intreb daca acestea vor mai exista pentru a le vedea si copiii mei. Voi, cand erati de varsta mea, va gandeati la aceste lucruri?

 

Toate acestea se intampla in fata ochilor nostri si, totusi, actionam ca si cum am avea tot timpul din lume si toate solutiile.

 

Eu sunt doar un copil si nu am toate solutiile, dar vreau sa va dati si voi seama de asta : nici voi nu aveti solutie la aceste probleme!

  • Nu mai puteti repara gaurile din stratul de ozon o data facute!

  • Nu mai puteti aduce inapoi pestii morti in rauri!

  • Nu mai puteti aduce inapoi la viata o specie de animale disparuta!

  • Si nu mai puteti aduce inapoi padurile ce erau odata acolo unde acum este desert.

  • Deci daca nu aveti solutii, daca nu stiti cum sa reparati lucrurile - atunci nu le stricati!

 

Aici, poate ca sunteti delegati ai guvernelor voastre, oameni de afaceri, organizatori, reporteri sau politicieni - dar de fapt sunteti mame si tati, frati si surori, matusi si unchi - si toti sunteti copiii cuiva. Eu sunt doar un copil dar totusi stiu ca toti suntem parte dintr-o familie, o familie de cinci miliarde de oameni, de fapt o familie de 30 milioane de specii si impartasim cu totii acelasi aer, apa si sol - Granitele si guvernele nu vor schimba aceasta!

 

Eu sunt doar un copil dar totusi eu stiu ca suntem toti impreuna si ca ar trebui sa actionam ca o singura familie fata de un singur scop ! Desi sunt suparata, reusesc sa va vorbesc si desi imi este frica,nu imi este frica sa spun lumii ceea ce simt.

 

In tara mea, facem atata risipa, cumparam si apoi aruncam atat de mult, si totusi tarile bogate nu impart si cu cei nevoiasi. Chiar si atunci cand avem mai mult decat suficient, ne este teama sa nu pierdem o parte din avutia noastra, ne este frica sa impartim cu altii!

 

In Canada, traim vieti privilegiate, cu o multe alimente, apa si case- avem ceasuri, biciclete, calculatoare si televizoare.

 

Acum doua zile aici, in Brazilia, am fost socati cand ne-am petrecut ceva timp cu niste copii care traiesc pe strazi. Si unul din copiii strazii ne-a spus: "Mi-as dori sa fiu bogat si daca as fi, as da tuturor copiilor strazii alimente, haine, medicamente, adapost, iubire si afectiune". Daca un copil de pe strada care nu are nimic, este dispus sa imparta, de ce noi, cei care avem totul, suntem atat de lacomi?

 

Nu pot sa nu mai gandesc ca acesti copii sunt de varsta mea, ca face o diferenta enorma locul in care te-ai nascut, si ca as putea fi unul dintre acei copii care traiesc in ghetourile din Rio, ca as fi putut fi un copil mort de foame din Somalia, o victima a razboiului din Orientul Mijlociu sau un cersetor in India. Eu sunt doar un copil dar eu stiu daca toti banii care s-au cheltuit pentru razboi ar fi fost cheltuiti pe eradicarea saraciei si gasirea unor solutii la problemele de mediu, ce loc minunat ar fi acest pamant !

 

La scoala, chiar si la gradinita, voi ne invatati cum sa ne comporte in lume. Voi ne invatati

  • sa nu ne certam cu altii,

  • sa gasim solutii,

  • sa-i respectam pe ceilalti,

  • sa curatam daca facem mizerie,

  • nu sa se lovim animalele,

  • sa impartim, sa nu fim lacomi!

 

Daca noua ne spuneti aceste lucruri, atunci voi de ce faceti exact ceea ce ne spuneti noua sa nu facem? Sa nu uitam de ce suntem la aceasta conferinta, pentru ce ne-am adunat aici- noi suntem copii vostrii. Si voi decideti in ce lume vom creste. Parintii ar trebui sa fie capabili sa isi aline copii spunandu-le "totul va fi bine", "facem tot ceea ce putem" si "nu este sfarsitul lumii ".

 

Dar eu nu cred ca voi ne mai puteti spune aceste lucruri. Suntem macar pe lista voastra de prioritati? Tatal meu spune mereu: "Esti ceea ce faci, nu ceea ce spui."

 

Ei bine, ceea ce faceti voi pe mine ma face sa plang in fiecare noapte. Voi adultii spuneti ca ne iubiti. Astfel va rog : transformati-va cuvintele in actiuni!!!

 

Va multumesc pentru atentie!!

 

 

 

ARTICOLE SIMILARE

http://www.youtube.com/watch?v=TJVH99uDhBk