Sericicultura ocupatie traditionala

Detalii

06 Noiembrie 2007

Istoricul cresterii viermilor de matase;

Sericicultura - ocupatie traditionala in Romania;

Declinul sericiculturii dupa 1990;

Istoricul cresterii viermilor de matase

Din cele peste 1,8 milioane de insecte, omul exploateaza eficient doar albinele si viermii de matase.

Cu 2700 de ani i. Hr., cresterea viermlor de matase s-a generalizat in randul taranilor chinezi. Secretul cresterii viermilor de matase s-a pastrat aproape 3000 de ani de catre chinezi pana in 552 d.Hr. cand doi calugari persani au dus in secret oua de viermi de matase la Constantinopol, unde au pus bazele unui nou centru de producere a matasii.

Primii crescatori romani de viermi de matase au fost ardelenii, dupa care activitatea s-a extins in Banat.

In secolul XVIII au fost adus in Tara Romaneasca de catre turci.

Sericicultura - ocupatie traditionala in Romania

In Banat, conditiile au fost foarte prielnice pentru cultura dudului. In aceasta zona se mai gasesc si azi duzi seculari.

Ca urmare a extinderii acestei indeletniciri, in 1904 se infiinteaza Filatura de matase naturala de la Lugoj.

In anul 1916 s-a format Statiunea Centrala Sericiola Baneasa, iar in apropiere de padurea Baneasa

Matasea naturala este una dintre cele mai vechi fibre textile, cu inalt nivel ecologic, fiind o fibra naturala absorbanta, elastica, fara electricitate statica si cu pH neutru. Matasea bruta este cunoscuta sub numele de borangic, iar cea prelucrata era folosita pentru producerea de marame, esarfe si alte obiecte de vestimentatie traditionala. Sericicultura a luat o amploare deosebita dupa 1974, prin elaborarea unui program special de dezvoltare a acestui domeniu de activitate.

Pana in 1990, tara noastra figura pe locul sase in lume si pe locul doi în Europa, fiind si membra fondatoare a Comisiei Sericicole Internationale (Lyon, Franta). Drept pentru care si nomenclatorul ocupatiilor din Romania cuprinde si urmatoarele pozitii: finisor fire de matase naturala, prelucrator deseuri gogosi matase naturala, pregatitor gogosi matase (fierbator), operator ingreunator matase naturala, innodator fire matase naturala, finisor fire de matase naturală.

In 1989, s-au produs 2 496 kg de oua de viermi de matase si 830 tone de gogosi de matase.

Declinul sericiculturii dupa 1990

Din 1990 încoace, productia de oua de viermi de matase este in declin datorita, in primul rand, a trecerii in regim de proprietate privată a culturilor intensive de dud existente.

In 2000 s-au inregistrat doar 3 kg de oua de viermi de matase si 5 tone de gogosi de matase. Doar 2 tone de gogosi de matase s-au produs în 2003.

Prin H.G. nr. 199/1990 au luat fiinta 20 de agenti economici avand ca obiect de activitate sericicultura si care au realizat o organizatie patronala denumita „Drumul matasii“. Printre acestea s-a aflat si „Seritim“ din Timisoara. Din pacate, a mai ramas doar unul singur, respectiv „Sericarom“ S.A. Baneasa Bucuresti.

A fost desfiintata si ultima filatura de matase, cea de la Lugoj.

In 2000, baza tehnico-materiala era formata din 558,6 hectare de plantatii intensive de dud, din care 48,2 hectare cuprindeau colectia nationala de soiuri de dud, plantatii mama semincere si ramuri altoi, iar cca 120 000 mp de constructii speciale pentru cresterea viermilor de matase.

Romania detine ca patrimoniu genetic 65 de rase si linii de viermi de matase si 59 de soiuri si hibrizi de duzi, din care unele unice in lume.

La Statiunea Baneasa a S.C. „Sericarom“ S.A. s-au produs in 2003 doar doua kilograme de oua de viermi de matase. Un kilogram a fost cumparat de Centrul de Cercetări Sericicole din Atena, iar celalalt a fost pus in conservare pentru a fi distribuit crescatorilor în 2004.

In ceea ce priveste duzii inca foarte prezenti pe marginile soselelor, acestia mai servesc doar pentru productia de dude, din care se face tuica, si de lemne de foc.

Din cauza multor accidente rutiere si decese inregistrate de-a lungul timpului, este posibila taierea tuturor copacilor plantati pe marginea soselelor, deci si a duzilor.

Preturile practicate pe piata mondiala de profil erau în 2004 de 600 de euro/kg pentru ouale de viermi de matase si de 21 de euro / kg la firele de matase naturala.

Aproximativ 93% din exporturile mondiale proveneau din China, iar 5% din Brazilia.

• < Anterior
• Următor >