Biologia viermilor de matase

Detalii

19 Septembrie 2007

• Oul;
• Larva;
• Crisalida (pupa);
• Fluture..

Vermele de matase este singura insecta domisticita pana acum. Numele stiintific este Bombyx mori. Face parte din ordinul Lepidopterelor (fluturi). Toate speciile care produc matase au o metamorfoza completa compus din patru stadii: ou, larva, crisalida (pupa) si fluture.

Oul

O femela depune aproximativ 680 de oua.

Stadiul de ou dureaza circa 120-300 zile la rasele cu o singura generatie pe an si 14 zile la rasele cu mai multe generatii pe an.

In medie un ou cantareste 0,5 mg si masoara 1,5 mm lungime.

Intr-un gram sunt aproximativ 1600-2000 de oua.

Larva

Larva denumita uzual, dar impropriu, viermele de matase, iese din ouale fecundate dupa o scurta perioada de incubatie (clocire).

Are o culoare inchisa, datorita unor perisori desi si negri. Pe masura ce larvele cresc, perisorii de pe corp dispar, tegumentul se intinde si capata o culoare alba sidefie, fie pigmentata in functie de rasa.

Corpul larvei are o forma cilindrica, cu aspect inelat, iar lungimea corpului atinge 6-8 cm.

Stadiul de larva are o durata de 26-31 de zile.

Stadiul de larva prezinta importanta practica pentru crescator datorita faptului ca in acest stadiu se realizeaza productia sub forma gogosilor de matase.

Secretia matasii se realizeaza cu ajutorul unui aparatulului sericigen format din glande sericigene, presa si filiera. Fibra de matase este lichida si se intareste doar dupa iesirea ei prin filiere in mediul exterior. Presa si filiera au rolul de a regla grosimea fibrei de matase.

Secretia matasii este influentata in principal de cantitatea si de calitatea frunzei de dud administrata larvelor.

Sericina reprezinta 20-30 % din greutatea fibrelor si constituie substanta care lipeste fibrele de matase.

Pe langa sericina si fibroina in compozitia matasii mai intra substante minerale si pigmenti care dau culoarea alba, galbena sau alte nuate, gogosii.

Crisalida (pupa)

Crisalida se formeaza la 2-3 zile dupa ce larva si-a terminat depunerea firului cu care si-a urzit gogoasa.

Acest stadiu dureaza 10-14 zile, in functie de rasa.

In ultimele zile ale stadiului de crisalida, tegumentul ei se usuca treptat si se desprinde de corp, dupa care in locul crisalidei apare fluturele care iese din invelisul crisalidei si se prinde cu piciorele de captuseala interna a gogosii.

Fluture

Fluturele este ultimul stadiu din ciclul evolutiv al viermelui de matase si are ca unica functie perpetuarea speciei. Acesta elimina prin orificiul bucal o saliva alcalina care inmoaie peretele gogosii la unul din capetele ei si facandu-si loc cu piciorele si cu capul, formeaza un orificiu princare iese afara. In primele zile apar in mod obisnuit masculii.

Imperecherea dureaza doua trei ore, iar depunerea oualor dureaza aproximativ doua zile. Fluturii masculi traiesc circa 10 zile, iar cei femeli cu doua trei zile mai mult.

Fluturele nu se hraneste in perioada ei de viata decat cu rezervele stocate in stadiul de larva.

• < Anterior