Cum poate beneficia un fermier de plata pentru inverzire

Detalii

Categorie: Plati APIA

07 August 2015

Plata pentru practici agricole benefice pentru clima si mediu sau plata pentru inverzire, sau pentru ecologizare cum mai este denumita, este reglementata de art. 43 alin. (1) din Reg.(UE) nr. 1307/2013 si art.17 din OUG. 3/2015, se acorda fermierilor care aplica pe toata suprafata eligibila urmatoarele practici agricole benefice pentru clima si mediu: diversificarea culturilor; mentinerea pajistilor permanente existente; prezenta unei zone de interes ecologic pe suprafata agricola (ZIE).

Beneficiaza implicit de plata pentru inverzire:

• • Fermierii care practica sistemul de agricultura ecologica si detin un document justificativ emis de un organism de inspectie si certificare aprobat de MADR potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Regulamentul (CE) 834/2007 privind productia ecologica si etichetarea produselor ecologice, precum si de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2.092/91, beneficiaza implicit de plata pentru inverzire pentru suprafetele in conversie sau certificate ale exploatatiei, utilizate pentru productia ecologica.
  • Fermierii care au intreaga exploatatie ocupata cu culturi permanente;
  • Fermierii ale caror exploatatii se afla integral sau partial in zone care fac obiectul Legii apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, si OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 49/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, cu conditia sa aplice practicile mentionate in prezentul capitol, in masura in care practicile respective sunt compatibile, in exploatatia in cauza, cu obiectivele actelor normative mentionate.

Diversificarea culturilor

In sensul art. 17 alin. (1) din OUG nr. 3/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, diversificarea culturilor consta in existenta mai multor culturi pe terenul arabil, in functie de suprafata, dupa cum urmeaza:

• • cel putin doua culturi diferite pe suprafetele cuprinse intre 10 ha si 30 ha, iar cultura preponderenta sa acopere maximum 75% din terenul arabil;
  • cel putin trei culturi diferite pe suprafetele de peste 30 ha, iar cultura preponderenta sa acopere maximum 75% din terenul arabil, respectiv doua culturi preponderente sa acopere impreuna maximum 95% din terenul arabil;
  • prin exceptie de la prevederile lit. a) si b) in cazul in care suprafata de teren arabil este cultivata in proportie de peste 75% cu iarba ori cu alte plante erbacee sau este parloaga, cultura preponderenta de pe restul suprafetei arabile trebuie sa ocupe maximum 75% din terenul arabil ramas.

Sunt exceptate de la diversificarea culturilor exploatatiile, in cazul in care:

• • intreaga suprafata este acoperita cu culturi aflate sub apa o mare parte a ciclului de productie;
  • peste 75% din terenul arabil este utilizat pentru productia de iarba sau alte furaje erbacee, este teren lasat parloaga sau face obiectul unei combinatii intre aceste utilizari, cu conditia ca suprafata arabila care nu face obiectul acestor utilizari sa fie de maximum 30 ha;
  • peste 75% din suprafata agricola eligibila este pajiste permanenta, este utilizata pentru productia de iarba sau alte furaje erbacee ori pentru culturi aflate sub apa o mare parte a ciclului de cultura sau face obiectul unei combinatii intre aceste utilizari, cu conditia ca suprafata arabila care nu face obiectul acestor utilizari sa fie de maximum 30 ha;
  • peste 50% din suprafata arabila declarata in anul de cerere curent nu a fost declarata de fermier in cererea sa unica de plata din anul anterior si in cazul in care, pe baza unei comparatii geospatiale a parcelelor solicitate in cererea unica de plata din anul curent, se constata ca intregul teren arabil este cultivat cu o cultura diferita fata de cea din anul calendaristic anterior.

Mentinerea pajistilor permanente existente

In sensul art. 17 alin. (1) din OUG nr. 3/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, mentinerea pajistilor permanente existente implica:

• • interdictia de a converti/ara suprafetele de pajisti permanente situate in ariile naturale protejate desemnate potrivit prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2007, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 49/2011, cu modificarile si completarile ulterioare;
  • proportia dintre suprafata totala cu pajisti permanente si suprafata agricola totala declarate la APIA nu trebuie sa scada cu mai mult de 5% fata de proportia de referinta stabilita in anul 2015;
  • in cazul in care proportia de referinta a scazut cu peste 5% la nivel national, se instituie obligatii la nivel de exploatatie de a reconverti terenul in pajisti permanente pentru acei fermieri care au la dispozitie teren care a fost convertit din teren cu pajisti permanente in teren pentru alte utilizari intr-o perioada din trecut, asa cum este prevazut in art. 44 din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European si al Consiliului de stabilire a unor norme privind platile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin in cadrul politicii agricole comune si de modificare a anexei X la regulamentul mentionat, denumit in continuare Regulamentul (UE) nr. 639/2014. Aceasta prevedere nu se aplica in cazul in care scaderea cu peste 5% provine din impadurire, cu conditia ca impadurirea sa fie compatibila cu mediul si sa nu includa plantatiile de specii forestiere cu ciclu de productie scurt, de brazi de Craciun sau de arbori cu crestere rapida pentru productia de energie.

Obligatia mentinerii proportiei de pajisti permanente se aplica la nivel national astfel incat aceasta sa nu scada cu mai mult de 5% din proportia de referinta.

Limitele care trebuie utilizate in scopul evaluarii mentinerii pajistilor permanente in termeni absoluti, limite mentionate la articolul 45 alineatul (3) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013, vor consta intr-o reducere de maximum 0,5% a suprafetelor pajistilor permanente stabilite in conformitate cu articolul 45 alineatul (2) litera (a) din regulamentul mentionat.

Daca se constata ca proportia mentionata la articolul 45 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr.1.307/2013 a scazut cu mai mult de 5% din proportia mentionata la acelasi articol, se prevede obligatia reconversiei suprafetelor in zone cu pajisti permanente si norme pentru evitarea unor noi conversii de zone cu pajisti permanente.

Zonele de interes ecologic

In sensul art. 17 alin. (1) din OUG nr. 3/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, fermierii in ale caror exploatatii terenul arabil este mai mare de 15 ha se asigura ca, incepand cu anul de cerere 2015, minimum 5% din terenul arabil declarat include una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic:

a) terase;
b) elemente de peisaj – garduri vii/fasii impadurite; arbori izolati, arbori in grup/palcuri arbustive din zona de campie sau arbori in aliniament; margini de camp; iazuri; rigole;
c) zone tampon situate pe marginea apelor curgatoare sau statatoare;
d) zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de productie;
e) terenuri agricole impadurite;
f) zone cu strat vegetal;
g) zone cu culturi fixatoare de azot.

Zonele de interes ecologic sunt situate pe terenul arabil al exploatatiei, cu exceptia celor prevazute la lit. d) si e) care sunt situate pe terenul agricol al exploatatiei. Zonele de interes ecologic prevazute la lit. b) si c) pot fi adiacente terenului arabil al exploatatiei declarat de fermier.

Zonele de interes ecologic sunt situate pe terenul pentru care fermierul face dovada utilizarii.

Prevederile art. 20, alin. (1) si (2) din OUG nr. 3/2015, cu modificarile si completarile ulterioare, nu se aplica exploatatiilor in urmatoarele situatii:

a) peste 75% din terenul arabil este utilizat pentru productia de iarba sau alte furaje erbacee, este teren lasat parloaga, este cultivat cu culturi de leguminoase sau face obiectul unei combinatii intre aceste utilizari, cu conditia ca suprafata arabila care nu face obiectul acestor utilizari sa fie de maximum 30 ha;
b) peste 75% din suprafata agricola eligibila este pajiste permanenta, este utilizata pentru productia de iarba sau alte furaje erbacee sau este cultivata cu culturi aflate sub apa fie o mare parte a anului, fie o mare parte a ciclului de cultura, sau face obiectul unei combinatii intre aceste utilizari, cu conditia ca suprafata arabila care nu face obiectul acestor utilizari sa fie de maximum 30 ha.

Zonele de interes ecologic sunt prevazute in anexa nr. 7 din Ordinul MADR, cu modificarile si completarile ulterioare.

Elementele de peisaj declarate de fermier trebuie sa fie la dispozitia fermierului si sunt prevazute in anexa nr. 7. Elementele de peisaj aflate la dispozitia fermierului reprezinta acele elemente situate in interiorul sau adiacent parcelei de teren arabil declarata de catre fermier pentru care acesta face dovada utilizarii legale a terenului. Elementele de peisaj liniare cum ar fi garduri vii, fasii impadurite, arbori in aliniament, margini de camp, rigole sau zonele-tampon sunt considerate adiacente terenului arabil, atunci cand latura lunga a elementului de peisaj atinge fizic parcela agricola de teren arabil. Elementele de peisaj neliniare cum ar fi iazuri, arbori izolati, grupuri de arbori, palcuri arbustive din zona de campie sunt considerate “adiacente terenului arabil” cand ating fizic terenul arabil in cel putin un punct.

Zonele-tampon sunt suprafetele de teren inierbate, impadurite sau cultivate cu plante graminee perene sau cu plante leguminoase perene, situate in vecinatatea apelor de suprafata sau a captarilor de apa potabila, pe care este interzisa aplicarea pesticidelor si a fertilizantilor. Zonele-tampon includ si benzile-tampon sau fasiile de protectie aflate de-a lungul cursurilor de apa protejate prin standardul privind bunele conditii agricole si de mediu GAEC 1 si prin cerintele legale in materie de gestionare SMR 1 si SMR 10, prevazute in anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013. Zonele-tampon trebuie sa fie situate pe un teren arabil sau adiacent acestuia, astfel incat laturile lor lungi sa fie paralele cu marginea unui curs de apa sau a unui corp de apa. De-a lungul cursurilor de apa, aceste zone pot include benzi cu vegetatie riverana cu o latime de 1 – 10 metri. In zonele-tampon se permite pasunatul sau taierea ierbii, cu conditia ca zona-tampon sa poata fi in continuare distinsa de terenul agricol adiacent. Dimensiunile zonelor-tampon sunt prevazute in anexa nr. 7.

Zonele cu specii forestiere cu ciclu scurt de productie sunt considerate doar cele cultivate cu salcie (Salix L), plop alb (Populus alba), plop negru (Populus nigra) si salcam (Robinia pseudoacacia), inclusiv pe parcelele cu suprafete mai mici de 0,3 ha. Ciclul maxim de recolta, cerintele privind utilizarea ingrasamintelor minerale si a produselor de protectia plantelor sunt prevazute in anexa nr. 8 din Ordinul MADR, cu modificarile si completarile ulterioare.

Zonele impadurite sunt suprafete de teren arabil impadurite prin Masura 221 “Prima impadurire a terenurilor agricole” din cadrul PNDR 2007 – 2013 sau prin Masura nr. 8 “Impadurirea si crearea de suprafete impadurite si perdele forestiere” din cadrul PNDR 2014 – 2020 pe parcele cu suprafata minima de 0,5 ha.

Zonele cu strat vegetal sunt suprafetele arabile cultivate cu specii incluse in Anexa nr. 9, considerate culturi secundare, care nu participa la calculul diversificarii culturilor si care asigura acoperirea solului pe timpul iernii, pana la 1 martie. Data limita pana la care aceste culturi trebuie incorporate in sol este 1 aprilie. Perioada de insamantare a culturilor din anexa nr. 9 este 1 august – 15 octombrie. Zonele acoperite de strat vegetal nu includ zonele acoperite de culturi de toamna semanate in mod normal in vederea recoltarii sau a pasunatului, care participa la respectarea GAEC 4 si se pot infiinta inclusiv pe parcelele cu suprafete mai mici de 0,3 ha. Suprafetele pe care se solicita ajutor pentru pachetul 4 al Masurii 10 “Agro-mediu si clima” din PNDR 2014 – 2020, nu se iau in considerare in calculul zonelor cu strat vegetal.

Culturile fixatoare de azot sunt prevazute in anexa nr. 10 din Ordinul MADR, cu modificarile si completarile ulterioare. Aceste culturi trebuie sa fie prezente pe teren pe toata perioada lor de vegetatie, sunt considerate culturi principale si participa la calculul diversificarii culturilor, inclusiv pe parcelele cu suprafete mai mici de 0,3 ha. Fermierii trebuie sa respecte masurile Codului de bune practici agricole in vigoare, referitoare la poluarea cu azot.

Un fermier poate declara aceeasi zona sau acelasi element de peisaj o singura data intr-un an de cerere in scopul respectarii cerintei referitoare la zonele de interes ecologic.

Zonele de interes ecologic care nu sunt niciodata la dispozitia fermierului sunt zonele de interes ecologic situate pe suprafetele prevazute la art. 10 alin. (5) lit. c), d), e), g), h), i), j).

In sensul aplicarii art. 18 alin. (1) lit. c), alin. (3) lit. b) si c), art. 20 alin. (4) lit. a) si b) din ordonanta, Lista codurilor de cultura pentru pajisti permanente, culturi utilizate pentru productia de iarba sau alte furaje erbacee, culturi aflate sub apa o mare parte a ciclului de productie si culturi de leguminoase care se iau in calcul pentru exceptiile de la aplicarea practicilor agricole benefice pentru clima si mediu este prevazuta in anexa nr. 11.la OMADR nr. 619/2015.

A.P.I.A. Gorj

• < Anterior
• Următor >