Cooperativele agricole si-au dublat cota de piata in numai doi ani

Detalii

Categorie: Afaceri agricole

23 Mai 2024

In ultimii patru ani, cooperativele agricole si-au dublat cota de piata (in functie de cifra de afaceri) in ansamblul agriculturii din Romania, arata o ampla cercetare derulata in cadrul proiectului „CoopNet 3.0 – Crestem capacitatea cooperativelor micilor fermieri”, o initiativa a unui consortiu de organizatii neguvernamentale din tara noastra.

De asemenea, intre 2017 si 2023 numarul membrilor asociati in cooperative agricole a crescut cu 263%, de la putin peste 8.700 la aproape 23.000, chiar si in conditiile in care peste jumatate din cooperativele nou-infiintate au afirmat ca se confrunta cu dificultati in ceea ce priveste accesul la finantare, potrivit unui sondaj realizat in randul acestora.

Cercetarea, realizata in cadrul CoopNet 3.0, proiect derulat de un consortiu de ONG-uri format din Centrul Roman de Politici Europene (CRPE), Fundatia Civitas pentru Societatea Civila Cluj (Civitas) si Centrul Comunitar de Mediere si Siguranta (CMSC), cu sprijinul financiar al Romanian-American Foundation, a constat in doua componente: un sondaj realizat pe un esantion de 153 de cooperative tinere (infiintate intre 2020 si 2023), respectiv un studiu de tip „desk research” ce a folosit informatii furnizate de catre Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC), date valabile la finalul anului 2022. Cele doua studii au fost realizate de catre CRPE, pentru a permite comparatii cu datele dintr-o cercetare anterioara pe aceeasi tema, realizata de aceeasi organizatie in anul 2020.

Finantarea, problema cea mai mare, dar si principalul obiectiv al cooperativelor

Una dintre principalele concluzii ale cercetarii privind situatia din 2023 a fost nevoia acuta de finantare de care sufera in mod special micii fermieri, inclusiv cei asociati in cooperative. Astfel, principalele motivatii invocate pentru infiintarea cooperativelor agricole sunt posibilitatea de a accesa fonduri europene (85% dintre respondenti), respectiv comercializarea produselor (84%). Potrivit rezultatelor sondajului, reprezentantii a aproximativ jumatate dintre cooperative au afirmat ca acestea au fost infiintate pentru a beneficia de scutirile fiscale acordate cooperativelor agricole si pentru a-si eficientiza activitatea.

Foarte putine cooperative agricole beneficiaza de acces la finantare din surse externe. Doar 15% dintre tinerele cooperativele care au raspuns la sondaj au declarat ca au accesat fonduri publice (prin PNDR 2014-2020) si doar 6% au obtinut fonduri de la banci sau institutii financiare nebancare (IFN-uri).

Accesul dificil la finantare, mentionat de 54% din respondenti, nu este singura problema cu care se confrunta cooperativele agricole aflate la inceput. 43% dintre acestea intampina greutati in a intra pe piata de desfacere, iar 22% au probleme in a gasi personal calificat si/sau pregatit pentru roluri de suport (manager, jurist, agent de vanzari). Alte provocari sunt reprezentate de lipsa de viziune pentru dezvoltare (13%) si accesul dificil la tehnologii moderne (12%).

In doar trei ani, cooperativele si-au dublat ponderea in agricultura din Romania

Si totusi, chiar si in aceste conditii agricultura cooperatista creste puternic, potrivit datelor centralizate de CRPE. Astfel, in anul 2023 in Romania existau 2.620 cooperative agricole, in crestere cu 70% fata de 2020, din care 2.526 erau in functiune. Recordul absolut in ceea ce priveste numarul de noi cooperative infiintate a fost inregistrat in anul 2021 – 778.

Din 2020, cooperativele au continuat sa isi majoreze in fiecare an ponderea in ansamblul sectorului agriculturii din Romania. In 2022, cifra cumulata de afaceri a celor 1.235 de cooperative care au depus bilantul financiar a fost de aproximativ 4,26 mld. de lei, aproape de trei ori mai mare comparativ cu nivelul de 1,6 mld. de lei, inregistrat in 2020. Astfel, raportat la dimensiunea intregului sector al agriculturii din Romania cooperativele au ajuns sa reprezinte in 2022 aproximativ 4%, fata de 2% in 2020, dublandu-si deci cota de piata in numai trei ani.

Aceste evolutii pozitive – au crescut cifrele de afaceri, numarul de cooperative, cel al membrilor inscrisi etc. – se suprapun insa peste un fundal marcat de dificultatea de a dezvolta aceste afaceri. „Indiferent de numarul de cooperative infiintate anual, proportia celor care depun bilantul financiar la sfarsitul anului fiscal ramane constanta – putin peste jumatate din cooperativele aflate in functiune demonstreaza ca sunt active, depunand situatiile financiare”, arata Oana Ganea, manager de proiect CRPE. „La finalul anului 2022, in Romania mai putin de 1.300 de cooperative depusesera bilantul, deci erau propriu-zis active economic.”

Cooperativele consolideaza agricultura „de mijloc”

Dincolo de aceste evolutii, o alta tendinta ce iese in evidenta este inversarea raportului dintre cooperativele de grad 1 (doar cu membri persoane fizice) si cele de grad 2 (care au si membri persoane juridice). Astfel, daca in 2017 peste trei cooperative din patru erau de grad 1, in 2020 ponderea acestora scazuse la 63%, pentru ca in 2023 raportul sa se inverseze – doar 33% cooperative de grad 1, fata de 67% de grad 2.

„Cresterea numarului de cooperative agricole de grad 2 indica o aderenta mai mare a celor care fac agricultura pentru piata (in mare parte organizati in entitati cu personalitate juridica) la forma de organizare cooperatista”, explica Alexandra Popa, Director Executiv CRPE. „Aceasta evolutie poate fi explicata printr-un cumul de factori, precum schimbarile legislative și facilitațile fiscale acordate cooperativelor dupa 2018, alocarile din fonduri europene pentru infiintarea acestora, prioritizarea formelor asociative in accesarea finantarilor din PNDR 2014-2020 si PNS 2023-2027, dar si pandemia si evolutiile geopolitice din ultimii ani (cum ar fi razboiul din Ucraina)”

Iar aceasta tendinta, de „profesionalizare” prin asocierea firmelor in cooperative, pare sa accelereze. Din cele 778 de cooperative infiintate in anul 2021, numar care am amintit deja ca a reprezentat un record absolut, in prezent functioneaza 772, dintre care 686, aproape 89% din total, sunt de grad 2.

Datele Recensamantului General Agricol din 2020 confirma, de asemenea, tendinta de consolidare a exploatatiilor agricole si, astfel, declinul lent al agriculturii de subzistenta. In 2020 existau 2,88 milioane de exploatatii agricole inregistrate, cu aproape un milion mai putine decat la recensamantul din 2010, numarul de exploatatii fara personalitate juridica scazand astfel in cursul unui singur deceniu cu mai mult de 25%.

Tot in perioada 2020 – 2022 a crescut si ponderea numerica a cooperativelor mari, cu cifre de afaceri de peste 500.000 de lei pe an, in paralel cu scaderea ponderii micilor cooperative, ale caror cifre anuale de afaceri nu depasesc 50.000 de lei. Daca in 2020 cooperativele mari reprezentau 39% din numarul total de cooperative, in 2022 acestea au ajuns sa reprezinte, pentru prima oara, mai mult de jumatate (53%). In oglinda, ponderea micilor cooperative a scazut rapid, de la 36% in 2020 la 23% in 2022, in timp ce cooperativele medii (cu cifre de afaceri intre 50.000 si 500.000 de lei) se mentin, ca pondere, intre 20% si 25%.

„Consideram astfel ca sunt necesare politici publice care sa stimuleze in continuare infiintarea de noi cooperative agricole si care sa vizeze explicit consolidarea celor existente, din mai multe perspective”, explica Alexandra Popa. „Din punct de vedere financiar, aceste structuri au nevoie de sprijin pentru imbunatatirea sustenabilitatii, a capitalizarii, pentru gestionarea riscurilor si investitii colective. Din punct de vedere operational, este nevoie de masuri de sprijin pentru ca aceste cooperative sa se poata extinde pe orizontala (cresterea numarului de membri/membri asociati), precum si pentru imbunatatirea capacitatii lor de a deservi comunitatile rurale (de exemplu prin dezvoltarea de food hub-uri si alte forme de lanturi scurte de desfacere a productiei). Sistemul trebuie integrat pe verticala, prin infiintarea altor cooperative de grad 3 (asocieri de cooperative). In fine, trebuie avute in vedere diversificarea functiilor cooperativelor si dezvoltarea capacitatii lor de a profesionaliza fermierii din Romania prin servicii de extensie, consultanta agricola, facilitarea accesului la cunoastere si inovare.”

Despre CoopNet 3.0

Proiectul CoopNet 3.0 este o extensie a activitatii din ultimii 10 ani a unui consortiu de organizatii neguvernamentale format din Centrul Roman de Politici Europene (CRPE), Fundatia Civitas pentru Societatea Civila Cluj (Civitas) si Centrul Comunitar de Mediere si Siguranta (CMSC), proiect sustinut financiar de Romanian-American Foundation. Viziunea acestui consortiu este crearea unui ecosistem de cooperative care sa sustina asocierea intre fermieri si un sector agroalimentar consolidat, pentru a contribui la dezvoltarea rurala.

Despre Centrul Roman de Politici Europene (CRPE)

Centrul Roman de Politici Europene (CRPE) este unul dintre principalele think-tank-uri romanesti specializate in afaceri europene. Din 2009, Centrul realizeaza cercetari in domeniul politicilor publice europene si nationale, implementeaza campanii de advocacy, dezbateri publice, programe de formare si campanii de implicare civica a cetatenilor in domenii precum democratie si buna guvernare, agricultura si dezvoltare rurala, educatie, implicarea tinerilor, relatiile externe – in special Republica Moldova si Parteneriatul Estic, precum si cetatenia activa.

• < Anterior
• Următor >