Prețul laptelui la 70 de bani pe litru, costul de producție la aproape 2 lei – și autoritățile române au raportat la Bruxelles că prețul e în creștere
Pe scurt:
- Crescătorii de vaci de lapte din România vând laptele spot cu 70-80 de bani pe litru, în timp ce costul de producție se situează între 1,7 și 2 lei pe litru
- Fermele mari cu contract cu procesatorii primesc 1,5-1,8 lei pe litru, tot sub pragul de rentabilitate
- Comisia Europeană a respins cererea de ajutor de urgență depusă de europarlamentarii români, invocând date oficiale transmise de România care arătau o creștere a prețului laptelui de 12% și un preț mediu de 46 de eurocenți pe kilogram în martie 2026
- Datele din teren și datele raportate la Bruxelles nu coincid, iar această neconcordanță blochează orice sprijin european
- Subvenția ANT pentru lapte de vacă scade an de an în sistem regresiv: de la 16,67 milioane euro în 2024, la 14,82 milioane euro pentru 2025, plătibili în 2026
- Din 11 centre de colectare a laptelui din zona Munților Apuseni, au mai rămas funcționale doar 4
- În două săptămâni din aprilie 2026, 1.500 de vaci au fost trimise la abator de fermieri care nu mai fac față
- APIA eliberează acum adeverințe pentru credite de prefinanțare de până la 90% din valoarea subvențiilor, o soluție de cash-flow pe termen scurt
Unde s-au pierdut banii
Crescătorii de vaci de lapte din România se confruntă cu o situație pe care mulți o descriu ca un cerc al pierderii: muncă zilnică, costuri care nu scad și un preț de achiziție al laptelui care nu mai acoperă nici măcar factura la furaje. Prețul laptelui livrat prin contracte directe cu procesatorii este de 1,5-1,8 lei pe litru, potrivit datelor publicate de Asociația Crescătorilor de Vaci HolsteinRo. Prețul laptelui vândut spot, adică în afara unui contract, a coborât la 70-80 de bani pe litru. Costul de producție al unui litru este, în medie, între 1,7 și 2 lei, în funcție de fermă, rasă, sistem de hrănire și prețul energiei.
Diferența o suportă fermierul, din economii sau din credite. Acolo unde nu mai sunt nici economii, nici credite, vacile merg la abator. Numai în două săptămâni din luna aprilie 2026 au fost sacrificate 1.500 de vaci al căror lapte nu mai putea fi produs cu profit.
De ce nu vine ajutorul de urgență
Europarlamentarii Daniel Buda și Dan-Ștefan Motreanu au trimis o scrisoare oficială comisarului european pentru Agricultură, Christophe Hansen, cerând intervenția Comisiei Europene cu măsuri urgente pentru sectorul laptelui din România. Răspunsul a venit, dar nu a adus ce se așteptau fermierii. Comisarul Hansen a transmis că, potrivit datelor notificate de autoritățile române, România se află printre statele membre în care prețul laptelui este în creștere, cu o majorare de aproximativ 12% față de nivelurile anterioare și un preț mediu de aproape 46 de eurocenți pe kilogram în martie 2026. Concluzia Bruxelles-ului a fost că situația nu justifică o intervenție excepțională.
Europarlamentarul Daniel Buda a atras atenția că cele două realități nu pot coexista. Fie datele transmise de România la Bruxelles reflectă cu exactitate situația din teren, și atunci cineva trebuie să explice de ce fermierii spun că vând sub costul de producție. Fie datele din teren sunt cele reale, și atunci trebuie identificat cine a raportat Comisiei o piață aflată pe creștere în timp ce vacile mergeau la abator.
Subvenția ANT pentru lapte scade în fiecare an
Ajutorul Național Tranzitoriu pentru laptele de vacă, ANTZ 7, este o plată decuplată de producția curentă – nu depinde de câți litri produci azi, ci de cantitățile istorice de referință din 2018. Valoarea totală alocată pentru această schemă scade anual în sistem regresiv: 16,67 milioane euro în 2024, 14,82 milioane euro pentru anul de cerere 2025. Acești bani se plătesc din bugetul statului anului următor, adică sumele aferente anului 2025 se vor plăti în 2026, după aprobarea bugetului.
Ce poți face acum, concret
Situația nu are o rezolvare rapidă, dar sunt câteva lucruri pe care un crescător de vaci de lapte le poate face în acest moment pentru a reduce presiunea pe cash-flow.
Prima variantă este adeverința de credit de la APIA. Agenția eliberează în prezent adeverințe care confirmă efectivele înregistrate și subvențiile pentru care fermierul a depus cerere în Campania 2026. Pe baza acestor adeverințe, băncile și instituțiile financiare nebancare care au convenții semnate cu APIA pot acorda credite de până la 90% din valoarea calculată a subvențiilor. Nu este bani gratis, este un credit pe care îl rambursezi când vin subvențiile, dar rezolvă problema imediată de lichiditate. Directorul general al APIA, Adrian Pintea, a recomandat fermierilor să compare ofertele înainte de semnare și să analizeze cu atenție costul total al finanțării.
A doua variantă, mai grea, dar mai durabilă pe termen mediu, este trecerea la un contract direct cu un procesator. Prețul contractat, chiar dacă este mai mic decât ar trebui, este predictibil. Prețul spot la 70 de bani pe litru nu poate susține nicio fermă.
A treia direcție, mai ales pentru fermele mici, este diversificarea producției prin prelucrare proprie. Brânzeturi, iaurt, lapte proaspăt vândut direct la poartă sau prin piețe locale adaugă valoare acelorași litri de lapte și scot fermierul din dependența față de procesator.
