Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a neutralizat un prim focar de 7.000 mp, însă reapariția insectei în zona-tampon menține un risc ridicat pentru vița-de-vie, livezi și pepiniere din regiune
Autoritățile fitosanitare din Republica Moldova au raportat prima identificare oficială a insectei Lycorma delicatula pe teritoriul țării, focarul inițial fiind localizat într-o zonă industrială a municipiului Chișinău. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a intervenit prin măsuri de urgență pe o suprafață de circa 7.000 de metri pătrați, aplicând tratamente fitosanitare etapizate și dezinsecții pe arbori de cenușar (Ailanthus altissima). Deși focarul primar a fost declarat eradicat în perimetrul delimitat, monitorizările ulterioare au evidențiat prezența unor populații izolate în spațiile publice din zona-tampon, autoritățile locale primind dispoziție de dezinsecție obligatorie.
Riscuri majore pentru viticultură și pomicultură
Cunoscută la nivel internațional sub denumirea de „spotted lanternfly”, Lycorma delicatula este o specie invazivă originară din Asia, încadrată de Organizația Europeană și Mediteraneeană pentru Protecția Plantelor (EPPO) ca organism de carantină cu potențial de risc sever. Dăunătorul este polifag, având peste 70 de specii de plante-gazdă raportate la nivel mondial. Pe lângă cenușar (gazda predilectă), insecta colonizează vița-de-vie, pomii fructiferi (măr, prun, cireș, piersic, cais, migdal, nuc), precum și diverse specii forestiere și ornamentale (arțar, salcie, plop).
Impactul biologic provine din hrănirea masivă cu seva elaborată a plantelor, proces care epuizează rezervele vegetative, reduce vigoarea butucilor de viță-de-vie și provoacă uscarea ramurilor. Totodată, insectele excretă cantități însemnate de miere-de-rouă (rouă de miere), substrat pe care se dezvoltă rapid ciuperci saprofite (fumagină). Depunerile negre blochează fotosinteza pe suprafața foliară, compromițând calitatea strugurilor și a fructelor. În condiții de atac masiv prelungit, daunele economice în plantațiile viticole pot atinge pierderi de recoltă de până la 90%.
Răspândirea pasivă și identificarea morfologică
Particularitatea epidemiologică majoră a speciei constă în mecanismul de dispersie. Deși adulții au o capacitate redusă de zbor pe distanțe lungi, femelele depun ponte grupate de 30–50 de ouă protejate de o secreție cenușiu-maronie ce imită noroiul uscat. Aceste depuneri sunt plasate nu doar pe scoarța copacilor, ci și pe suprafețe inerte: utilaje agricole, remorci, mijloace de transport, containere, cherestea sau mobilier exterior. Prin urmare, transferul pasiv al vehiculelor și al mărfurilor reprezintă principalul vector de migrare a dăunătorului la distanțe mari.
Vizual, adultul atinge o lungime de aproximativ 25 mm. Aripile anterioare sunt de culoare gri-cenușiu cu pete negre distincte, în timp ce aripile posterioare prezintă zone colorate în roșu aprins, vizibile în timpul zborului sau când aripile sunt deschise. Ciclul biologic cuprinde o singură generație pe an, stadiul de iernare fiind asigurat de masele de ouă.
Măsuri preventive recomandate fermierilor și transportatorilor
Pentru a limita răspândirea transfrontalieră, ANSA a transmis notificări către Comisia Europeană și organizațiile internaționale competente, recomandând un set strict de precauții:
- Inspectarea minuțioasă a mijloacelor de transport, a utilajelor agricole și a camioanelor care tranzitează zonele suspecte;
- Verificarea atentă a materialului săditor pomicol și viticol, a lemnului de foc și a ambalajelor lemnoase înainte de livrare;
- Evitarea dislocării masei lemnoase și a materialului vegetal din perimetrele aflate sub monitorizare;
- Notificarea urgentă a inspectoratelor fitosanitare în cazul observării unor exemplare adulte sau a depunerilor suspecte de ouă, însoțită de material foto și coordonate geografice.
Semnalarea din capitala Republicii Moldova impune vigilență sporită și pentru sectorul agricol din România, având în vedere proximitatea rutieră și suprafața viticolă națională de aproximativ 187.000 de hectare, unde introducerea accidentală a insectei ar putea genera perturbări comerciale și tratamente fitosanitare suplimentare.
