În fertilizarea de primăvară, pe lângă azot, sulful joacă un rol esențial. Acesta contribuie direct la transformarea și utilizarea eficientă a azotului, motiv pentru care o aprovizionare adecvată cu sulf este necesară pentru valorificarea optimă a îngrășămintelor aplicate.
Ce se întâmplă cu sulful în sol primăvara?
La fel ca azotul, sulful se găsește în sol în principal sub formă organică și nu poate fi absorbit direct de plante. El este eliberat din materia organică prin activitatea microorganismelor din sol, în condiții de temperaturi de peste 10–12°C, umiditate suficientă și prezența oxigenului.
În urma acestui proces rezultă sulfatul (SO₄²⁻) – forma pe care plantele o pot absorbi imediat.
Asemenea nitratului, sulfatul este mobil în sol și prezintă risc de levigare (spălare în profunzime). Pe parcursul iernii, când plantele nu absorb nutrienți, sulfatul poate fi antrenat în adâncime, ceea ce favorizează apariția carențelor în primăvară.
Cum recunoaștem carența de sulf la rapiță și cereale?
Deficitul de sulf se manifestă prin îngălbenirea frunzelor tinere, aflate în creștere activă. Acest aspect diferențiază carența de sulf de cea de azot, unde simptomele apar mai întâi pe frunzele bătrâne.
De cât sulf au nevoie cerealele și rapița?
Necesarul de sulf al cerealelor este moderat, situându-se în general la aproximativ 50–70 kg SO₃/ha (echivalentul a 20–30 kg S/ha). Carența poate apărea încă din fazele timpurii de vegetație, de aceea este importantă asigurarea unui aport suficient de sulf prin îngrășăminte complexe NPK sau prin produse care conțin azot și sulf.
Rapița are un necesar mai ridicat, de aproximativ 75–100 kg SO₃/ha (30–40 kg S/ha).
Acesta se acoperă, de regulă, prin fertilizarea de bază din toamnă și prin aplicarea primăvară a îngrășămintelor cu azot și sulf, precum DASA® sau ENSIN® PLUS din portofoliul LAT Nitrogen.
Cum reacționează plantele la lipsa sulfului?
Carența de sulf reduce numărul de spice pe metru pătrat și numărul de boabe pe spic la cereale, putând provoca pierderi de producție de până la 1–1,5 tone/ha în cazuri severe. De asemenea, scade conținutul de proteină, deoarece sulful este indispensabil pentru utilizarea eficientă a azotului. Un kilogram de sulf permite valorificarea eficientă a aproximativ 8–10 kg de azot.
În cazul rapiței, sulful este un nutrient deosebit de important, fiind componentă esențială în sinteza aminoacizilor și influențând direct conținutul de ulei. Deficitul de sulf afectează semnificativ producția și poate face plantele mai sensibile la atacul dăunătorilor.
Concluzie
Pentru a obține producții ridicate și de calitate, fertilizarea de primăvară trebuie să includă nu doar azot, ci și un aport corespunzător de sulf. O nutriție echilibrată asigură o mai bună valorificare a îngrășămintelor și reduce riscul pierderilor de producție.
Soluții de fertilizare pentru perioada de primăvară
În funcție de stadiul de dezvoltare al culturii la ieșirea din iarnă, prima fracție de azot se situează între 40–70 kg N/ha (doze superioare în cazul rapiței). Dacă fertilizarea cu P și K a fost efectuată în toamnă, se recomandă utilizarea produselor care combină azotul cu sulful.
În acest scop, LAT Nitrogen pune la dispoziție următoarele îngrășăminte cu N și S:
