Un control fiscal de rutină a scos la iveală un mecanism de înșelătorie care lovește direct în producătorii români de legume și fructe
Pe scurt:
- O firmă din județul Ilfov, deținută de cetățeni turci, importa cantități mari de legume și fructe din Turcia și le vindea în supermarketuri cu eticheta „produs în România”
- Frauda a fost descoperită de ANAF în colaborare cu Autoritatea Vamală Română și ANSVSA, în urma unui control fiscal de rutină
- Firma operase sub statut de cooperativă agricolă autorizată de Ministerul Agriculturii, statut care îi oferea scutire de la plata impozitului pe profit
- Produsele românești se vând mai scump la raft, iar diferența de preț intra în buzunarul firmei, nu al fermierilor locali
- Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a dispus verificări prin Corpul de control al ministrului la toate structurile similare din țară
- Statutul de cooperativă agricolă se poate obține relativ simplu, fără verificări periodice riguroase ale activității reale
- Fermierii care livrează prin intermediari neverificați își asumă riscuri reputaționale și fiscale serioase
- Producătorii români de legume și fructe sunt cei mai afectați: pierd cote de piață în fața unor produse mai ieftine prezentate ca românești
Ce s-a întâmplat, pe scurt
Inspectorii antifraudă de la ANAF, împreună cu echipe ale Autorității Vamale Române, au pornit un control de rutină la o firmă din Ilfov. Căutau posibile nereguli fiscale. Ce au găsit a depășit orice așteptare: cantități de zeci de tone de roșii, ardei, castraveți și alte fructe și legume, importate din Turcia, cărora li se schimba eticheta înainte să ajungă pe rafturile unui lanț major de supermarketuri din România. Produsele plecau din Turcia, intrau în depozitul firmei din Ilfov și ieșeau cu o altă față: „produs în România”, cu prețul mai mare pe care cumpărătorii îl plătesc tocmai pentru că vor să susțină fermierii locali.
Firma era deținută de cetățeni turci și funcționa cu statut oficial de cooperativă agricolă, autorizată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Statutul acesta nu era ales întâmplător: o cooperativă agricolă beneficiază de scutire de la plata impozitului pe profit, facilitate prevăzută de Legea cooperației agricole tocmai pentru a sprijini micii producători români care se asociază ca să supraviețuiască pe piață.
Cum funcționează mecanismul și de ce a mers atât de mult timp
Totul stă în detalii legislative și în lipsa unor controale regulate. Statutul de cooperativă agricolă se obține prin înregistrare la Registrul Comerțului, pe baza unui act constitutiv și a unui statut. Ministerul Agriculturii ține un Registru Național al Cooperativelor Agricole, dar verificarea activității reale a fiecărei structuri nu se face sistematic după autorizare. Odată obținut statutul, firma beneficia de avantajele fiscale fără să fie obligată să demonstreze periodic că lucrează efectiv cu producători locali.
Volumele livrate au fost primul semn că ceva nu era în regulă. O cooperativă agricolă reală, care colectează marfă de la producători din România, nu poate furniza zeci de tone de legume proaspete în permanență, indiferent de sezon și de condițiile meteorologice. Produsele importate din Turcia, unde agricultura este puternic subvenționată de stat, pot fi oferite la prețuri mult mai mici, ceea ce face operațiunea rentabilă chiar și după costurile de transport și reetichetare.
Cine plătește, de fapt, nota de plată
Fermierul român care cultiva tomate în solar, ardeii în câmp deschis sau castraveții sub folie. El concura, fără să știe, cu o firmă care aducea marfă din Turcia la prețuri de dumping și o prezenta drept producție românească. Supermarketul primea produsele la cost mai mic, consumatorul plătea prețul „românesc”, iar diferența rămânea la firmă. Producătorul autohton, care plătea muncă, apă, îngrășăminte, folii, energie, rata la bancă și contribuțiile angajaților, nu mai putea livra la prețurile pe care supermarketul le accepta. Pierdea contractul sau era forțat să coboare prețul sub costul de producție.
Ce urmează și ce pot face fermierii acum
Ministrul interimar Tánczos Barna a anunțat că a dispus Corpului de control al ministrului să verifice toate cooperativele agricole sau alți agenți economici care ar putea funcționa ca paravane pentru comercializarea produselor de import sub etichetă românească. Cazul din Ilfov este investigat de ANAF, Autoritatea Vamală și ANSVSA. Ancheta este în curs.
