Deputatii sustin eforturile de a reduce la jumatate pana in 2030 risipa alimentara din UE, eliminand restrictiile actuale asupra donatiilor de alimente si eliminand confuzia intre etichetele ”data expirarii” (“best before”) si data limita de consum (“use by”).
“In tarile dezvoltate, alimentele se pierd mai alesspre finalul lantului alimentar, in etapele de distributie si consum. Toti suntem responsabili pentru a pune capat acestei probleme”, a spus raportorul Biljana Borzan (S&D, HR). “Raportul pe care l-am elaborat cere un raspuns politic coordonat in ceea ce priveste etichetarea, responsabilitatea si educatia. In plus, trebuie sa avem in vedere lipsurile din legislatia actuala care privesc donatiile alimentare”, a adaugat raportoarea. Rezolutia a fost adoptata marti cu 623 de voturi pentru, 33 impotriva si 20 de abtineri.
Deputatii cer statelor membre sa reduca risipa alimentara cu 30% pana in 2025 si cu 50% pana in 2030 (fata de nivelul 2014) – un obiectiv pe care Parlamentul l-a introdus in legislatia privind deseurile adoptata in martie.
Autoritatile nationale si partenerii implicati ar trebui sa faca mai mult sa ii ajute pe consumatori sa inteleaga etichetele ”data expirarii” (“best before”) si data limita de consum (“use by”). Comisia va trebui sa evalueze beneficiile posibile pe care le-ar crea eliminarea unor date de pe produse fara a crea riscuri pentru mediu si sanatatea publica.
Facilitarea donatiilor alimentare
Comisia ar trebui, de asemenea, sa propuna o modificare la directiva TVA care sa autorizeze explicit exceptarea de la taxare a donatiilor alimentare. Fondul european destinat ajutorarii celor mai defavorizati (FEAD) ar trebui utilizat pentru a finanta costul colectarii, transportului, depozitarii si distribuirii donatiilor alimentare.
In UE, risipa alimentara a fost estimata la 173 kg pe cap de locuitor, anual. Productia si eliminarea acestei risipe alimentare creeaza 170 de milioane de tone de CO2 si consuma 26 de milioane de tone de resurse.
“88 de milioane de tone de alimente au fost risipite in Uniunea Europeana in 2012. Iar la nivel global, aproape o treime din alimente ajung la gunoi. Costul real este urias, pentru ca el reflecta cheltuielile implicate in producerea alimentelor: cu energia, apa, transportul, ingrasamintele si tot ce tine de sol. La fel de mari sunt si costurile asociate: emisiile de carbon, poluarea apei, degradarea solului si a ecosistemelor”, a subliniat eurodeputata Daciana Sarbu, care a adaugat ca “este si o problema morala si politica, nu doar una ce tine de alimentatie”.
Deputata europeana a subliniat in mesajul sau ca risipa alimentara stimuleaza supra-productia, care, in timp, diminueaza capacitatea solului agricol de a furniza hrana in viitor, pentru o populatie tot mai numeroasa.
Daciana Sarbu, care este vicepresedinta a Comisiei de Mediu din PE, a apreciat ca rezolutia dezbatuta de plen face cateva propuneri importante si cu caracter practic, iar masurile propuse pentru a fi aplicate la nivelul UE sunt necesare pentru combaterea risipei alimentare de-a lungul intregului lant alimentar.
