Trichineloza, parazitozoonoza cosmopolita determinata de nematozi din genul Trichinella, cu dezvoltare intestinala in forma adulta si musculară in stadiul larvar, in organismul aceleiasi gazde produc manifestari clinice grave la om (in urma ingestiei de carne parazitata) exteriorizata prin tulburari digestive, dureri difuze, stari febrile si manifestari alergice putand sfarsi prin moarte.
Istoric. Trichineloza este probabil sa fi existat din vremuri imemorabile daca ne bazam pe datele istorico-arheologice. Evreii din antichitate, iar mai tarziu musulmanii au fost opriti prin lege sa consume carne de porc, deoarece observatiile si tragica lor experienta de viata i-au convins de marele pericol ce-l prezinta consumarea acestui animal.
Etiologie. Trichineloza este produsa de viermi paraziti din familia Trichinellidae, genul Trichinella. Timp indelungat s-a considerat ca genul Trichinella are o singură specie: Trichinella spiralis, insa ultimele cercetari au demonstrat existenta mai multor specii si majoritatea specialistilor accepta ca genul Trichinella are patru specii: Trichinella spiralis; Trichinella pseudospiralis; Trichinella nelsoni; Trichinella nativa.
Epidemiologie. Trichineloza este considerata o zoonoza cu raspandire pe toata suprafata globului. Trichinella spiralis se dezvoltă atat in stadiul adult cat si de larva la om, porc, mistret, caine, sobolan, soarece, pisica, lup, urs, vulpe, foca, morsa.
Datorita biologiei agentului etiologic are un caracter pronuntat de focalitate. Principalul rezervor il constituie sobolanul, acesta contribuind la trecerea parazitozei la porc si ulterior la om.
Se pot deosebi doua grupuri de focalitate: unul care este format din animale care traiesc in imediata apropiere a omului (caini, pisici, sobolan si porc) si altul format din animale de padure, la care boala trece usor de la un animal la altul si intamplator trece si la om. Intre aceste doua grupuri de focalitate una domestica sau sinantropa si alta salbatica sau silvica se pot crea legaturi directe de consumare a unui animal dintr-o grupa de altul din cealalta grupa.
Contaminare. La toate speciile de animale, contaminarea se face pe cale orala prin ingerarea musculaturii care contine larve de Trichinella spiralis. Porcul se contamineaza prin consumul sobolanilor vii sau cadavrelor acestora, ca si prin consumul cadavrelor de animale salbatice ce au fost purtatoare de Trichinella spiralis.
Elementul de baza in contaminare il constituie insa musculatura trichinotica, iar pentru porc sursa obisnuita raman animalele din jurul gospodariei, in special sobolanul. O mare posibilitate de transmitere o constituie administrarea resturilor de abator crude, in hrana porcilor.
Pentru om, in tara noastra sursa de contaminare cea mai frecvanta este porcul, precum si carnea anumitor animale vanate cum ar fi mistretul. In regiunile unde nu se cresc porci, cum ar fi regiunile polare, trichineloza exista la om, sursa de contaminare fiind carnea de urs alb, morsa sau foca.
Patogeneza. Adultii de Trichinella datorita enterotropismului produc tulburari intestinale, iar larvele, datorita predilectiei pentru muschii scheletici, determina un sindrom muscular.
Evolutia trichinelozei, prin specificul ciclului biologic, cunoaste trei faze distincte, care ne permit o mai usoara cunoastere a efectelor patogene: 1.Faza infestatiei intenstinale; 2.Faza migratiei larvare; 3.Faza localizarii musculare.
1.Faza infestatiei intestinale. In aceasta prima faza, parazitul are un rol mecanic iritativ, inflamator asupra mucoasei intestinale, cu edeme, toxic, bacterfer si imunogen.
2.Faza migratiei larvare. Aceasta faza de invazie sau circulatie este insotita de fenomene patologice mai puternice, manifestate prin efecte iritativ-inflamatorii (adenopatii mezenterice) toxice si imunogene. Efectul toxic, datorita metabolitilor este mai puternic producandu-se edem, congestii in diverse organe.
3.Faza localizarii musculare. Aceasta faza este considerata faza de alergie si a traumatizarii fibrilelor musculare. In musculatura, larvele produc procese necrobiotice si inflamatorii. Datorita actiunii toxice apar tulburari biochimice, precum cresterea fosfolipidelor, mioglobine, cresterea fosfochinazei, anemie cu eozinofilie. Efectul alergic se traduce prin eruptii urticariene, tulburari circulatorii, cresterea imunoglobinelor E. Se constata ca localizarile larvelor nou-nascute se produc in musculatura striata mai puternic irigata (muschii maseteri, laringieni, intercostali, pilierii diafragmei, psoasii). Larvele nu au fost gasite in depozitele adipoase (slanină sau osanza) se pot localiza de asemenea in muschiul cardiac. Larvele se gasesc in apropiera insertiei ligamentoase sau osoase.
Larvele sunt infestante dupa 17-21 zile de la infestarea animalului purtator, prin urmare mai inainte de a deveni Trichinella spiralis adult, ce traieste in intestin in jur de 18 zile, iar in unele cazuri pana la 40 de zile.
In cazul infestatiilor slabe durata lor de viata este mult mai scurta. Acet aspect trebuie legat si de faptul ca in cazul infestatiilor masive viermii au dimensiuni mai mici.
Simptome. In functie de stadiul de evolutie al parazitului trichineloza poate fi: Intestinala-corespunzatoare fazei de adult al parazitului; Musculara -produsa de larvele in migratie
La om, semnele clinice sunt evidente si ele pot fi grupate in: Perioada intestinala; Perioada de invazie musculara; Perioada de inchistare a formelor larvara.
In prima fază simptomele sunt: semne digestive, febra 40-41°C, semne tipice timp de o saptamana.
In faza musculara febra continua bolnavul este adinamic, are delir, tahicardie, dureri musculare puternice, edeme ale capului si ale mebrelor inferioare. Semnele sunt multiple: induratii ale muschilor flexori ai membrelor inferioare sau tulburari ale motilitatii globilor oculari, uneori afonie.
In faza a treia, bolnavul intra in faza de rezolutie, el este anemic, poate avea si sechele pulmonare.
Diagnostic. Deoarece animalele domestice nu manifesta semne clinice; diagnosticul clinic nu este folosit in practica .
In practica curenta a diagnosticului obligatoriu pentru trichineloza la porc si animale de vanat este folosita metoda trichineloscopica, pentru examinarea musculaturii.
La animale, diagnosticul trichineloscopic al musculaturii se face prin executarea preparatelor lame-compresor speciale, iar pentru citirea si examinarea preparatelor se folosesc trichineloscoape. Se recolteaza portiuni de musculatura din regiunile de selectie ale trichinelei (pilierii diafragmatici, muschii limbii, intercostali, laringieni).
Prevenirea trichinelozei:
1.Prevenire infectarii porcilor dar si a altor animale cu trichinele;
2.Prevenirea infectarii omului.
Pentru a asigura prevenirea contaminarii porcilor sunt necesare si obligatorii mentinerea conditiilor de igiena a gospodariilor, salubrizarea locurilor pentru depozitarea gunoaielor.
Pentru prevenirea contaminarii omului se aplica la toate produsele din carne, precum si a carnii provenite din sacrificarile porcilor, indiferent de proprietate, examinarea carnii de porc.
Medic veterinar,
Dr.Galatanu Diana
