Măsura include 859 de exemplare la nivel de prevenție și 110 la nivel de intervenție, iar fermierii din zonele montane așteaptă ca noile reguli să reducă atacurile asupra animalelor domestice, stupinelor și culturilor
Parlamentul României a adoptat o propunere legislativă care stabilește cota anuală de recoltare a urșilor bruni pentru anii 2026 și 2027, cu un nivel de prevenție de 859 de exemplare și un nivel de intervenție de 110 exemplare, totalizând până la 969 de urși pe an dacă ambele categorii sunt utilizate integral. Proiectul a fost votat de Senat la 18 martie 2026 și de Camera Deputaților la 22 aprilie 2026, cu 246 de voturi pentru, patru împotrivă și 22 de abțineri.
Președintele României a contestat legea la Curtea Constituțională, invocând aspecte legate de protecția mediului și de obligațiile care decurg din Directiva Habitate. Prin Decizia nr. 733 din 24 iunie 2026, Curtea Constituțională a respins obiecția și a constatat că prevederile sunt conforme cu Constituția, deschizând calea pentru promulgare și publicare în Monitorul Oficial.
Legea adoptată prevede recoltarea urșilor până la data de 31 decembrie în fiecare dintre cei doi ani, cu interdicția de a vâna femele însoțite de pui cu vârsta sub doi ani. De asemenea, cota de prevenție nu poate fi utilizată în teritoriile unde vânătoarea este interzisă, iar stabilirea nivelurilor pentru anii următori, începând cu 2028, se va face prin ordin al autorității centrale, pe baza studiului genetic.
Forma adoptată prevede:
- 859 de exemplare anual, ca nivel național de prevenție;
- 110 exemplare anual, ca nivel național de intervenție;
- aplicarea acelorași limite în 2026 și 2027;
- recoltarea exemplarelor până la 31 decembrie în fiecare dintre cei doi ani;
- interzicerea recoltării femelelor însoțite de pui cu vârsta sub doi ani;
- interzicerea utilizării cotei de prevenție în teritoriile unde vânătoarea este interzisă;
- stabilirea nivelurilor pentru anii următori, începând din 2028, prin ordin al autorității centrale, pe baza studiului genetic.
Cota de prevenție este alocată pe județe și pe fiecare fond cinegetic în parte. Această repartizare contează pentru fermieri, deoarece impactul măsurii nu va fi același în toată țara, ci va varia în funcție de numărul de urși aprobat pentru fiecare zonă și de modul în care gestionarii fondurilor cinegetice vor aplica această cotă.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a prezentat în aprilie 2025 o estimare a populației de urși bruni din România cuprinsă între 10.419 și 12.770 de exemplare, cu un nivel de încredere de 95%. Calculul s-a bazat pe analiza a peste 24.000 de probe recoltate din 25 de județe, înlocuind vechile evaluări bazate pe observații vizuale și estimări la nivelul fondurilor cinegetice.
Studiul a propus împărțirea teritoriului în patru categorii: zone importante pentru conservarea speciei, zone de management al conflictelor, zone de management durabil și zone marginale. Această diferențiere poate fi mai relevantă pentru ferme decât o cotă națională unică, deoarece riscul este concentrat în localitățile și exploatațiile unde urșii găsesc hrană accesibilă și intră frecvent în contact cu oamenii.
Pentru fermierii din zonele montane, miza nu este doar numărul de urși recoltați, ci dacă noul mecanism va reduce efectiv atacurile asupra animalelor domestice, stupinelor, culturilor și bunurilor din gospodării. Cota de prevenție este repartizată pe județe și fonduri cinegetice, iar efectul nu va fi uniform la nivel național, ci va depinde de numărul aprobat în fiecare zonă și de modul în care gestionarii fondurilor cinegetice îl vor utiliza.
Ministerul Mediului a anunțat distribuirea a 1.140 de sisteme de garduri electrice pentru protejarea animalelor domestice, culturilor și bunurilor materiale, iar alte 150 de sisteme foto și video au fost instalate pentru monitorizarea eficienței acestora. Pentru ca protecția să funcționeze, gardurile electrice trebuie instalate și întreținute corect, iar vegetația care atinge firele trebuie îndepărtată pentru a nu reduce tensiunea.
În zonele cu incidente repetate, fermierii au nevoie de proceduri previzibile pentru semnalarea atacurilor, constatarea pagubelor și intervenția asupra exemplarelor periculoase. Cota suplimentară poate deveni un instrument în acest sistem, dar nu înlocuiește prevenția, monitorizarea și despăgubirea rapidă a pierderilor.
Succesul măsurii nu poate fi evaluat numai prin numărul de urși recoltați. Indicatorii relevanți pentru comunitățile rurale sunt scăderea atacurilor, reducerea animalelor domestice ucise, protejarea stupinelor și culturilor și diminuarea apelurilor de urgență. Va trebui urmărit și dacă exemplarele extrase provin din zonele cu risc ridicat sau din fonduri cinegetice unde conflictele cu oamenii sunt mai rare.
