Lucrarea este structurata pe doua parti: Partea I – elemente teoretice de biologie celulara si moleculara, in care sunt tratate notiunile despre celule, inmultirea celulelor, genomul, genele, relatia dintre gene si proteine, despre genetica virusurilor si a bacteriilor, relatiile dintre virusuri si cancer, genomul si biologia organismelor etc. Partea a II-a- dezvoltari practice ale tehnologiilor biomoleculare, care se ocupa de noi posibilitati pentru tehnologiile genetice, genomul uman – obiectul de studiu al unui mare proiect, obtinerea de produse farmaceutice pentru numeroase boli, genele si inteligenta umana, tehnologiile genetice in agricultura, transformarea genetica a animalelor in scopul maririi productiei si calitatii ei, reguli si legi privind utilizarea biotehnologiilor genetice etc.
Din cuprins:
Partea I. – ELEMENTE TEORETICE DE BIOLOGIE CELULARA SI MOLECULARA
Notiuni primare – definitii
> Celula
> Inmultirea celulelor
Genele
> Meiosa si ciclurile dezvoltarii sexuale
> Diferenta intre inmultirea asexuata si sexuata
> Probleme ale inmultirii sexuate – ciclul de dezvoltare sexuata
> Injumatatirea numarului de cromozomi in meioza si trecerea de la diploid la haploid
> Dezvoltarea ciclului sexual si variabilitatea genetica a descendentilor
> Notiunea de gena ii apartine lui Mendel
> Relatia dintre gene si proteine
> Mutatiile genelor pot sa modifice functiunile unor proteine
Despre genetica virusurilor si a bacteriilor
> Introducere
> Descoperirea virusurilor
> Constructia virusurilor
> Unele insusiri importante ale virusurilor
> Virusuri ARN
> Relatii intre virusuri si cancer
> Virusurile in plante si efecte asupra productiilor agricole
> Alte modele de virusuri, viroide si prione, mai simplu construite decat virusurile consacrate
> Bacteriile, modele de evolutie corelata cu conditiile de mediu
> Controlul modului de exprimareal genelor la bacterii si relatiile cu mediul
Exprimarea genelor la eucariote – modele de organizare a genomului
> Particularitati ale genomului la eucariote
> Organizarea structurala a cromatinei controleaza exprimarea genelor
> Materialul genetic inert din genomul eucariotelor nu codifica duplicarea genelor
> Controlul manifestarii genelor pe drumul dintre gena si proteina functionala
> Cancerul si exprimarea genelor
Bioinformatica
> Abordarea problemei
> Utilizarea secventelor din bancile de secvente ADN poate ajuta la prognosticarea functiunilor genelor nou descoperite
Genomul si biologia organismelor
> Abordarea problemei
> Largirea informatiei genetice prin prelucrarea datelor oferite de proteinele asemanatoare
> Localizarea intracelulara a proteinelor si a secretiilor lor
Partea a II-a – DEZVOLTARI PRACTICE ALE TEHNOLOGIILOR BIOMOLECULARE
Tehnologiile genetice
> Introducere
> Etape in biotehnologiile genetice
> Clonarea genelor pentru utilizare in cercetare si industrie
> Mijloacele de operare in tehnologia genetica
> Vectorii ADN-ului
> Organismele gazda
> Transferul genelor unei specii in genomul altei specii
Noi posibilitati pentru tehnologiile genetice
> Electroforeza – gel
> Metode privind secventionarea ADN
> Amplificarea, inmultirea ADN-ului de interes, util
> Hibrizi genetici sau hibridizare
> Analiza Riflips sau RFLP
> Alte progrese obtinute in biologie ca urmare a descoperirii tehnicilor biomoleculare
Genomul uman – obiectul de studiu al unui mare proiect
> Tehnologia genetica in medicina si industria farmaceutica
> Posibilitati de terapie genetica la oameni
> Date recente privind imbunatatirea tehnicilor reproductive
> Posibilitati de tratare a bolilor Parkinson si Chorea Huntington
> ARN-ul interferent si combaterea unor boli infectioase
> Obtinerea de produse farmaceutice biotehnologice pentru numeroase alte boli
> Utilizarea tehnicilor genetice in medicina legala
> Genele si inteligenta umana
> Relatii intre mediu si tehnologiile genetice
Tehnologiile genetice in agricultura
> Utilizarea tehnicilor genetice in fermele de animale
> Obtinerea animalelor transgenice
> Utilizarea tehnologiilor genetice la plante
> Metode pentru evitarea rezistentei si marirea spectrului de actiune
> A doua generatie de organisme modificate genetic pentru controlul insectelor daunatoare
> Inducerea rezistentei genetice la virusuri a plantelor
> Inducerea rezistentei genetice la erbicide
> Inducerea genetica a unor noi parametri calitativi plantelor de cultura
> Diversificarea coloritului florilor prin tehnologii genetice
> Inducerea rezistentei plantelor la stres si intarzierea imbatranirii lor
> Cateva elemente privind genomul plantelor
Transformarea genetica a animalelor in scopul maririi productiei si calitatii ei
> Obtinerea bovinelor transgenice
> Organisme modificate genetic la oi, capre si porci
> Celule de origine sau de baza – clonarea mamiferelor, obtinerea lui Dolly
> Obtinerea transgenica a pasarilor utile
> Obtinerea pestilor transgenici
> Cateva concluzii
Tehnicile genetice in ajutorul valorificarii superioare a resurselor naturale
> Fixarea azotului liber de catre unele bacterii din sol
> Fixarea libera a azotului
> Ce pot face biotehnologiile in acest domeniu
> Fixarea simbiotica a azotului
Reguli si legi privind utilizarea biotehnologiilor genetice
> Introducere
> Istoria se repeta
Alergatura dupa clonare si dupa clone
> Clonarea la oameni
> Putina istorie
> Noi evolutii spre clonarea reproductiva
> Incet dar sigur spre clonarea reproductiva a speciei umane
> Pro si contra clonarii umane
> Implicatii etice, filozofice, morale
> Chestiuni politice si religioase – marea dilema
> Sunt necesare reguli si legi
Siguranta produselor agricole, furajere si a alimentelor
> Problema chimozinei
> Cazul Triptofan
> O noua problema – somatropina bovina
> Experimentarea in camp a OMG-urilor
> Reglementari privind terapia genetica la oameni
> Pe scurt despre viitorul terapiei genetice
Relatia dintre stiinta si religie la inceputul secolului XXI
> Putina istorie
> Ce se intampla cu Dumnezeu, cu credinta noastra in el, cu religia
> Genetica in loc de geneza ? Dumnezeu intra in faliment ?
> Despre spirit, constiinta si eul individului
ANEXE:
Anexa 1 Gruparile functionale ale legaturilor organice
Anexa 2 Privire de andamblu asupra functiilor proteinelor
Anexa 3 Aminoacizii proteinelor
Anexa 4 Frecventa prezentei celor 20 de aminoacizi in structura secundara a proteinelor
Anexa 5 Structura primara a unei proteine
Anexa 6 Structura secundara a unei proteine
Anexa 7 Privire de andamblu asupra nivelurilor structurale ale proteinelor
Anexa 8 Unele variatii codon – anticodon. Ipoteza Wobble
Anexa 9 Recunoasterea tARN-ului real prin controlul in 3 triple ale sintetazei
Anexa 10 Schema unei gene mozaic care exprima formarea albuminei la ou
Anexa 11 Schema procesarii din ADN a r-ARN-ului
Anexa 12 Cele mai importante tipuri de virusi care apar la vertebrate
Anexa 13 Virusi fotografiati la microscop electronic
Anexa 14 Utilizarea comerciala a unor aminoacizi si enzime
Anexa 15 Gelelectroforeza pentru macromolecule
Anexa 16 Sectionarea ADN-ului dupa metoda Sanger
Anexa 17 Reactia in lant a polimerazei (PCR – Polimeraze chain reaction)
Anexa 18 Hibridizare a acizilor nucleici si absorbtia prin metoda Southern-Blotting
Anexa 19 Tehnica Mutageneza in-vitro
Anexa 20 Mutageneza coordonata de oligonucleotide cu ajutorul ADN-ului M13
Prof.Univ.Dr.Ing. Mihai Berca este profesor titular la disciplinele de Teoria gestiunii mediului si a resurselor naturale si Strategii de protectia mediului si gestiunea resurselor la cursurile de studii aprofundate ECONOMIA SI GESTIUNEA MEDIULUI SI A RESURSELOR NATURALE din cadrul Catedrei de Management, Marketing si Contabilitate a Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Bucuresti, Facultatea de Management si Inginerie Economica in agricultura si dezvoltare rurala.
Detalii carte:
Autor: Mihai Berca
Editura: Ceres, Bucureşti
An aparitie: 2005
Numar de pagini : 496
Autor: Mihai Berca
Editura: Ceres, Bucureşti
An aparitie: 2005
Numar de pagini : 496
